Predarea literaturii române în spaţiul online

Vocaţia unui dascăl presupune, printre alte calităţi pe care acesta trebuie să le dovedească, şi adaptabilitate la nou, la transformări, la schimbări. Aşadar, în contextul pandemiei actuale, predarea limbii şi literaturii române a generat o reconfigurare a metodelor, procedeelor şi a abordării specifice acestei discipline, ţinând cont, inevitabil, şi de impactul ecuaţiei profesor-elev-părinte asupra educabililor.

Intrarea, în totalitate, în mediul online, a activităţilor instructiv-educative, a presupus o schimbare a strategiilor didactice. Astfel, profesorul a evaluat, în primul rând, impactul psihologic asupra elevilor al distanţării fizice, în condiţiile în care apartenenţa la grup este deosebit de importantă pentru evoluţia psiho-emoţională a adolescenţilor. S-a observat că, în unele cazuri, elevii cu rezultate bune şi foarte bune au devenit pasivi în relaţionarea cu colegii de clasă şi cu profesorul, gestul adolescentului nefiind totdeauna motivat în vreun fel anume. Sau, dimpotrivă, elevi consideraţi timizi, retraşi, izolaţi într-o oarecare măsură de restul colectivului din care fac parte, au devenit mai activi, mai atenţi şi mai motivaţi, reuşind să îşi afirme personalitatea într-o manieră necunoscută până atunci.

 Predarea online a devenit o reală provocare nu numai pentru tineri, dar şi pentru cadrele didactice care au răspuns cu promptitudine cerinţelor societăţii, adaptându-se noului ritm al activităţilor specifice şi, implicit, al societăţii în ansamblul ei. Profesorii s-au familiarizat cu platformele educaţionale, au adaptat conţinuturile învăţării specifice fiecărei discipline, au reformulat itemii specifici evaluării obiective a sarcinilor de lucru ale elevilor, reuşind să păstreze la aceeaşi parametrii competiţia, stima de sine, autoevaluarea acestora.

În cazul predării limbii şi literaturii române, factorii implicaţi trebuie să mai ţină seama de câteva elemente specifice, provocarea dovedindu-se mai puternică. Aşadar, profesorul de română trebuie să continue să stimuleze plăcerea lecturii, creativitatea şi imaginaţia elevilor, îmbinând metode didactice moderne şi apelând la harul său profesional. Astfel, în crearea unui scenariu didactic atractiv, profesorul trebuie să ia în calcul posibilităţile concrete ale elevilor de a participa la oră (existenţa unor dispozitive performante pentru conectare, precum şi cea a unei reţele de internet), motivaţia acestora, performanţele lor de până atunci, dorinţa de autodepăşire precum şi înclinaţia spre literatură, sensibilitatea acestora. Concret, profesorul nu va renunţa la o lectură-model, de pildă, pentru introducerea în universul literar al unui scriitor, dar această metodă va fi dublată de o alta pentru a stârni interesul elevilor, pentru a le captiva atenţia (de exemplu, li se poate solicita unor elevi să realizeze una sau chiar două prezentări Power-Point care să ilustreze aspecte importante pentru lecţia respectivă). Într-un asemenea scenariu didactic, elevii vor beneficia de impactul sonor şi vizual al prezentărilor, elementele de conţinut putând fi însuşite într-un timp scurt şi reţinute pentru o perioadă mai lungă.

În cazul evaluării, profesorul va recurge, deopotrivă, la metode moderne pentru păstrarea obiectivităţii în notare şi pentru stimularea competiţiei în colectivul de elevi sau pentru a-i sprijini pe cei mai timizi să se afirme. Autoevaluarea, urmată de aprecieri pozitive ale cadrului didactic, vor avea un impact pozitiv asupra elevilor, aceştia fiind îndrumaţi, cu tact, să îşi justifice alegerile făcute şi să îşi descopere propriile erori pentru a le putea corecta în viitorul apropiat.

Este de la sine înţeles, aşadar, că perioada aceasta, de tranziţie de la învăţământul „faţă în faţă” la cel online reprezintă un mare pas în regândirea strategiilor didactice, dar şi în repoziţionarea tuturor factorilor implicaţi în activitatea didactică, profesor-elev-părinte. Fiecare dintre aceştia trebuie să dovedească disponibilitate pentru schimbare, adaptare la noile cerinţe ale societăţii pentru a asigura dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor fiecărui tânăr.

Aşadar, indiferent de eforturile depuse, dorinţa de a deveni competitiv, de a demonstra propria valoare într-un anumit segment al pieţei muncii, rămân principalele atuuri ale adolescentului de azi care ştie să facă faţă provocărilor, indiferent cât de dificile ar putea părea acestea.

Prof. Maria-Ligia STANCIU, Prof. Magdalena-Livioara TODIRESEI,

Liceul Economic „Al. I. Cuza”, Piatra-Neamţ