„1918. Album documentar”, o remarcabilă apariţie editorială
Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ a editat „1918. Album documentar”, o carte care a văzut lumina tiparului spre sfârşit de decembrie. Dedicat Centenarului, albumul cuprinde documente de arhivă, mărturii, imagini, informaţii din documentele aflate în colecţiile Fondului documentar „G.T. Kirileanu” şi este structurat pe trei mari capitole: Eroi nemţeni ai Războiului pentru Întregirea Naţională, Anul 1918 în presă şi Cărţi despre Marea Unire.
Printre cărţile care ilustrează volumul se află „Zece ani dela unirea Bucovinei: 1918-1928 / Cernăuţi: Editura Tiparul „Glasul Bucovinei” şi „Basarabia” de George Vâlsan, apărută la Cluj, la Editura Institutul de Arte Grafice „Ardealul” în 1924.
Firesc, şi ziarele vremii tratau cu prioritate momentul Alba Iulia. Păstrate în colecţiile Fondului documentar „G.T. Kirileanu”, „Adevărul”, „Cuvântul”, „Neamul Românesc”, „România”, „Avântul” (Piatra-Neamţ), „Unirea Poporului” (Blaj) şi „Patria” (Cluj) sunt publicaţiile care reflectau atunci naşterea României Mari.
Un alt capitol consistent este dedicat eroilor nemţeni ai Războiului pentru Întregirea Naţională, dintre care-i amintim pe Nicolae Dăscălescu, Dumitru Coroamă, Mihai I. Butescu, Ernest Broşteanu, Ilie Creţulescu.
Calendarul expoziţiilor organizate de UAP Neamţ în 2019
Uniunea Artiştilor Plastici (UAP) din România, Filiala Neamţ, a făcut cunoscut programul manifestărilor din acest an. Seria evenimentelor expoziţionale va fi deschisă de pictorul sucevean Constantin Ungureanu BOX şi va fi continuată de artistul plastic nemţean Petru Diaconu. Iată programul complet: Constantin Ungureanu BOX (1-14 februarie); Petru Diaconu (15-28 februarie); Primăvara artelor, expoziţie colectivă (1 -14 martie); In Memoriam Iulia Hălăucescu (15-31 martie); Lucian Gogu-Craiu (1-14 aprilie); Mariana Papară (15-30 aprilie); Mariana Frătiţa – UAP Tg. Jiu (1-14 mai); Dumitru Bezem (15-31 mai); Florin Zaharescu (1-14 iunie); Zilele Oraşului (15-30 iunie); Ştefan Diaconu (1-14 iulie); Romeo Ionescu – UAP Iaşi (15-31 iulie); Simona Pascale – UAP Galaţi (1-14 septembrie); Tabere de creaţie (15-30 septembrie/1-14 octombrie); Dumitru Bezem (15-31 octombrie); Grigore Agache (1-14 noiembrie); Gheorghe Cuciureanu (15-30 noiembrie); Salonul de iarnă (1-31 decembrie).
Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”
Alaiul de datini şi obiceiuri, care a debutat în decembrie 1969 sub acest nume, şi-a desfăşurat în decembrie trecut ediţia jubiliară. Este singura activitate artistică judeţeană de anvergură, care, pe parcursul a cinci decenii, s-a desfăşurat neîntrerupt, an de an constând de regulă într-o paradă a costumelor desfăşurată în centrul oraşului şi un spectacolul de gală prezentat pe platoul Curţii Domneşti.
De-a lungul timpului, tradiţionala manifestare şi-a schimbat denumirea, ultimele zece ediţii purtând titulatura: Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”, denumire inspirată de sărbătoarea principală a perioadei cuprinsă între Sfântul Nicolae (6 decembrie) şi Sfântul Ion (7 ianuarie) – Naşterea Mântuitorului.
Anul acesta, la festival au fost invitate zece trupe, care s-au produs alături de formaţia gazdă, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”: „Urşii” din Asău (Bacău), „Capra de la Dolhasca” (Dolhasca, Suceava), Căiuţii de la Mihoreni (Mihoreni, Ţinutul Herţa, Ucraina), „Cerbul de la Heleşteni” (Heleşteni, Iaşi), „Căiuţii de la Tudora” (Tudora, Botoşani), Alaiul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Timişeşti (Neamţ), Alaiul de datini de la Urecheni (Neamţ), „Sumănarii” (Trifeşti, Neamţ), Alaiul de datini de la Pânceşti (Neamţ) şi „Arnăuţii” (Bălţăteşti, Neamţ).
Expoziţia „Anuala de pictură, grafică, fotografie şi sculptură”, la Muzeul de Artă din Roman
Muzeul de Artă din Roman a invitat iubitorii de frumos la cea de-a XIV-a ediţie a expoziţiei colective „Anuala de pictură, grafică, fotografie şi sculptură”, vernisată vineri, 21 decembrie, 1988. cu începere de la ora 15:00.
Au fost expuse lucrări semnate de artişti plastici din Roman, Piatra-Neamţ, Vaslui, Galaţi, Braşov şi Iaşi.
Acest eveniment a devenit o tradiţie în cadrul Muzeului de Artă din Roman, având o istorie legată de începuturile muzeului, anul 1970, când se organizau astfel de expoziţii colective cu artişti romaşcani amatori. De-a lungul timpului, manifestarea a avut diverse denumiri şi se desfăşura în diferite perioade ale anului.
O carte biografică dedicată profesorului Gheorghe Amaicei
Cartea „Gheorghe Amaicei – Bădia Ghiţă, O viaţă de dascăl … şi nu numai”, – amintiri într-un album, va apărea în curând la Editura ALFA a Casei Corpului Didactic Neamţ. Aceasta poartă semnătura lui Mihail Apăvăloae, cunoscut cercetător ştiinţific şi publicist.
Lucrarea, în care este prezentată pe larg activitatea renumitului profesor de matematică Gheorghe Amaicei, este dedicată memoriei învăţătorilor nemţeni de altădată.
„Prin numărul său impresionant de pagini (n.a. – 787), informaţii, documente, fotografii, mărturii, cartea reprezintă o încercare temerară de reconstituire a unor momente importante, nu numai din viaţa unui dascăl, ci şi a învăţământului nemţean. Este o „istorie trăită”, care explorează cu mult curaj profilul unui dascăl, al unei comunităţi, al unei societăţi din perspective multiple”, a specificat Mihaela Gherghelescu, profesoară de istorie la Colegiul Naţional „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ.
„Luând în consideraţie preocupările acestui fiu al Crăcăoanilor, atât înainte, cât şi după pensionare, putem afirma că profesorul Gheorghe Amaicei este o adevărată personalitate a meleagurilor nemţene. (…) Considerăm că merită cu prisosinţă să-i recunoaştem vocaţia de DASCĂL, să ne „molipsim” de perseverenţa şi tenacitatea sa, să-i apreciem toate calităţile morale de excepţie”, a spus, în cuvântul introductiv, Mihail Apăvăloae, autorul cărţii.
Filarmonica de Stat din Botoşani pledează pentru „Magia muzicii”
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ a oferit melomanilor nemţeni, la debutul anului 2019, o seară muzicală specială: Concertul Extraordinar de Anul Nou. Astfel, joi, 10 ianuarie, de la ora 18:00, la sala Cinematografului „Dacia”, în cadrul spectacolului intitulat „Magia muzicii”, au evoluat soprana Elena Dincă Velica, mezzosoprana Maria Miron Jinga şi tenorul Andrei Lazăr. Ei au fost acompaniaţi de orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat din Botoşani, ansamblu muzical condus de dirijorul Tiberiu Oprea.
Primul concert al anului a fost spumos, antrenant, dătător de voie bună şi antren şi, mai mult decât atât, a avut un repertoriu bogat şi foarte variat. S-au ascultat şi Strauss şi Vals Secund al lui Shostakovich şi Cavaleria rusticană, şi Granada şi O Sole Mio şi multe altele.
Născut într-o familie de muzicieni, dirijorul Tiberiu Oprea este licenţiat al Universităţii Naţionale de Muzică – Bucureşti,Facultatea de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie Muzicală, dirijat de orchestră la clasa maestrului Ludovic Bacs, absolvind totodată şi cursurile de Master.
În prezent, activează ca prim-dirijor al Filarmonicii Piteşti dar şi ca dirijor colaborator al Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”, Bucureşti.
Teatrul Tineretului: „Steaua fără nume” – prima premieră a anului
Pe 19 şi 20 ianuarie, au avut loc primele reprezentaţii ale producţiei STEAUA FĂRĂ NUME, un spectacol nonverbal după piesa lui Mihail Sebastian, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu.
„Steaua fără nume”, de Mihail Sebastian, revine în repertoriul TT, după o primă montare în 1964, din distribuţia căreia făceau parte tinerii Virgil Ogăşanu şi Dionisie Vitcu. Astăzi piesa lui Sebastian devine sugestie pentru o viziune teatrală exprimată prin limbajul nonverbal: gesturi, situaţii luate din cotidian devin insolite prin transpunerea pe scenă, alcătuind povestea unei lumi.
„Limbajul nonverbal. Nu este dans, nu este pantomimă, este un limbaj al acţiunilor. Este actorul «descoperit», lipsit de sprijinul textului. El singur, care acţionează condus de fiecare gând şi situaţie în parte. Cu toţii ne-am pus într-un «disconfort» creativ din care să rezulte o performanţă artistică. Prin acest tip de limbaj, spectacolul se distanţează uşor de piesa lui Mihail Sebastian, punând în valoare o latură stranie şi deosebit de poetică. Plecând de la replica «Nicio stea nu se abate din drumul ei», am construit un spectacol despre o lume mică, rămasă în loc şi condamnată la stagnare”, a declarat regizorul Alexandru Mâzgăreanu.
În distribuţie: Andrei Merchea Zapotoţki, Cristina Mihăilescu, Ecaterina Hâţu, Mircea Postelnicu, Gina Gulai, Cătălina Ieşanu, Loredana Grigoriu, Dan Grigoraş, Emanuel Becheru, Cătălina Bălălău, Corina Grigoraş, Valentin Florea.
La aniversară la Liceul de Arte „Victor Brauner”
În fiecare an, sub titulatura La aniversară, la început de ianuarie Liceul de Arte „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ organizează o manifestare dedicată „Zilei Culturii Naţionale” şi poetului Mihai Eminescu. Anul acesta sărbătoarea a avut loc pe 15 ianuarie, în sala de festivităţi a Liceului de Arte şi s-a desfăşurat pe două coordonate. Mai întâi, profesorul de limba română Găină Romila Adrian a susţinut o prelegere interactivă în care a încercat să vorbească altfel despre omul, poetul şi jurnalistul Mihai Eminescu. Au fost invocate date importante şi mai puţin cunoscute ale biografiei sale, dar şi argumente pertinente pentru valoarea perenă a scriitorului în context autohton şi universal. Profesorul a pus întrebări, a citit fragmente din proza şi corespondenţa poetului, a prezentat date şi fotografii relevante. Elevii au fost invitaţi şi ei să pună întrebări, iar câteva dintre ele au arătat interes pentru poezia epocii romantice, dar mai ales pentru împrejurările concrete ale bolii şi ale morţii celui evocat.
În a doua parte a manifestării elevii de la clasele de canto clasic, coordonate de profesorii Elena Botez, Olguţa Toma şi Narcisa Pavel au cântat lieduri pe versuri de Eminescu, acompaniaţi la pian de profesorul Adrian Stroici.
Prezenţa numeroasă şi activă la eveniment a dovedit interesul constant al Liceului de Arte din Piatra-Neamţ pentru valorile culturii naţionale, pe care le conservă şi le transmite prin specificul vocaţiei sale estetice şi intelectuale.
Violeta MOŞU