* 1/1944, n. – Florin Florescu, Cândeşti, Buzău (d. 5. 12. 2009, Piatra-Neamţ), profesor, lider sindical, absolvent al Facultăţii de Biologie. El este cel care a militat pentru înfiinţarea Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ (1990) şi, împreună cu profesorii Dumitriţa Vasilca, Lucian Corneanu şi ziaristul Mircea Zaharia, a hotărât publicarea, din martie 1999, a revistei „Apostolul” (seria nouă), care apare şi în prezent ca publicaţie a cadrelor didactice din Judeţul Neamţ, editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare Neamţ, al cărui preşedinte a fost Florin Florescu.
* 2/1938, n. Cătălin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neamţ (d. 26. 09. 2000, Ceahlău, Neamţ), profesor, ziarist. A urmat clasele primare la Şcoala „Sfântul Andrei” din Bucureşti, apoi pe cele ale Şcolii Elementare de Băieţi Nr. 1, cele liceale la Şcoala Medie de Băieţi Nr. 1, ambele din Piatra-Neamţ, şi Facultatea de Istorie din Iaşi (1961). Cariera didactică: Şcoala din Zbereşti, Costişa, Neamţ şi Şcoala Nr. 1, Piatra-Neamţ. Ziarist la ziarele: „Flacăra” (1963), „Steagul roşu” din Bacău (1965-1968), „Ceahlăul” (1968-1974; 1978-1982; 1989-2000). Funcţii: inspector la Comitetul Judeţean de Cultură, director al Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ (1974-1978). În publicaţiile la care a lucrat, a risipit nenumărate articole, cronici cinematografice, de artă plastică, note-semnal, recenzii, opinii, mai ales pe probleme de cultură şi artă. Volumul „Zăpadă şi fum, scrieri de tinereţe” a apărut postum, prin grija soţiei, Maria Stupcanu.
* 4/1900 – n. Mazyer A. I. Halevy, la Piatra-Neamţ (d. 15. 04. 1972, Paris), teolog iudaic roman. Absolvent al Liceului „Petru Rareş”, a urmat Seminarul Israelit al Franţei, obţine autorizaţia de rabin (1925), concomitent, la Sorbona (doctoratul), Şcoala Practică de Înalte Studii şi la Şcoala de Arheologie a Muzeului Luvru. A oficiat la sinagogi şi temple (1926-1963): Iasi şi Bucureşti. A fondat: Societatea de Studii Iudaice, Institutul de Istorie Evreo-Română, Anuarul „Sinai” (1926-1939), în care a publicat: „Comunităţile evreilor din Iaşi si Bucureşti, vol. I”, „Pietrele funerare din Iaşi”, „Din arhiva iudaismului românesc”, „Problema khazarilor”, „Ştefan cel Mare şi evreii” ş. a. A lucrat ca cercetător la Academia R. P. R. (1950-1963). A evadat în Franţa (1963), unde a fost profesor la Seminarul Israelit al Franţei şi mare rabin la Centrul Evreiesc din Paris. Alte lucrări: „Catalogul manuscriselor şi incunabulelor ale Şcolii Rabinice a Franţei”; „Legende evreieşti apocrife despre viaţa lui Moise”; „Moise în istorie şi în legende”, „Medicina rabinilor taumaturgi din secolul al XVIII-lea”, „Ştiinţă şi conştiintă în istoria medicinii evreieşti din secolul al XV-lea”.
* 4/1885 – n. Aurel Metroniu, la Roman (d. 1917, Mărăşeşti), profesor, ziarist. După absolvirea şcolii primare, a gimnaziului şi a Liceului „Roman-Vodă”, în localitatea natală, a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie, Secţia istorie, a Universităţii din Iaşi, unde l-a avut profesor pe Nicolae Iorga. A întreţinut relaţii apropiate cu Ştefan O. Iosif, Dimitrie Anghel şi G. Vâlsan. Scrieri: „D-l Dobrogeanu Gherea şi imperativul nostru naţional”, „Imperativul naţional”. Colaborări: „Sămănătorul”, „România viitoare”, „Drum drept”, „Neamul românesc”.
* 5/1940 – n. Ioan Gherasim, la Piatra-Neamţ, memorialist, licenţiat al Facultăţilor de Teologie (Bucureşti, 1968) şi de Filologie (Iaşi, 1995). Hirotonit preot (24. 06. 1969), pe seama Parohiei Văleni, Piatra-Neamţ, transferat la Parohia Vânători, Piatra-Neamţ (1. 08. 1981). A colaborat şi a făcut parte din consiliul de redacţie al revistei „Credinţa neamului”, Neamţ (1990-2008). Coordonator, director şi profesor al Seminarului Teologic Ortodox din Piatra Neamţ (1996). Cărţi: „Petru Pogonat. Meditaţiunile unui călugăr surghiunit”, „Profeţie mincinoasă. Lamentaţie la un zid al plângerii în construcţie” şi „Biblia pe înţeles”. La mulţi ani, precucernice părinte!
* 11/1962 – n. Dumitriţa Vasilca (pseud. Diana), la Piatra-Neamţ, profesoară, poetă, absolventă a Liceului Pedagogic „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ (1981) şi a Facultăţii de Istorie-Filozofie, din Iaşi (1985), Cariera didactică: profesoară în Judeţul Harghita (1985-1989), expert metodist şi director al C. C. D. Neamţ (1991-2000), profesor colaborator la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj, Filiala Piatra-Neamţ (1998-2008), profesor, director-adjunct la Colegiului Tehnic (2010-2011), şi la Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu” (2011-2012), la Liceul de Arte „Victor Brauner”, formator, mentor, metodist (din 2007), fondator al Editurii „Alfa” a C. C. D. Neamţ (1996), al Revistei „Apostolul” (1999). A debutat cu versuri în „Ateneu” (1991), editorial cu placheta „Aproape amintiri” (1997), urmată de „Ducatul inocenţei” (2003). Colaborări la: „Ceahlăul” „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”.
* 14/1860 – n. Zulnia Isăcescu, la Botoşani (d. 13. 05. 1918, Piatra-Neamţ), institutoare, considerată cadru didactic de excepţie şi remarcată de I. L. Caragiale, A. D. Xenopol, Gheorghe Panu şi Spiru Haret, în trecerea lor prin Piatra-Neamţ. Membră în comitetul de conducere a Revistei „Propăşirea”, colaboratoare la publicaţii din Moldova şi din Bucureşti, a scris piesa de teatru „Satul şi învăţătorul”, premiată de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice (1904). 2008, La mulţi ani!
* 14/1935 – n. Dumitru Bostan, la Şipote, Bacău, artist plastic, absolvent al Facultăţii de Chimie din Iaşi. A studiat pictura cu Pantelimon Vedenivschi, fost rector al Academiei de Arte Frumoase din Kiev (1958-1962), apoi cu Ştefan Hotnog şi sculptura cu Pompiliu Clement. Debutează cu desene umoristice în reviste studenţeşti din Iaşi (Premiul al II-lea al Revistei „Viaţa studenţească”, 1961). La sugestia lui Marin Sorescu, deschide mai multe expoziţii personale de caricatură la Palatul Culturii din Iaşi (1960-1962).Din 1963, este prezent în expoziţii de grup la: Iaşi, Bucureşti, Bârlad, Piatra- Neamţ. Personale: New York, o colectivă în Germania (2002). Lucrări în colecţii: Franţa, Suedia, Olanda, Cuba, U. S. A., Israel, Republica Dominicană, Cuba. A publicat „Pictura pentru amatori”, 2008, La mulţi ani!
* 15/1950 – n. Maria Rădăoane, la Români, Neamţ, geomorfolog, profesor universitar. A absolvit Liceul din Buhuşi şi Facultatea de Biologie-Geografie din Iaşi, doctor în geografie (1983). A lucrat la Staţiunea de Cercetări „Stejarul”, Piatra-Neamţ (1973-1997), apoi profesor universitar la Suceava (din 1997). A participat la diverse programe de cercetare, la reuniuni ştiinţifice din ţară şi străinătate; membră a mai multor societăţi ştiinţifice româneşti şi străine. Autoare a trei subcapitole din „Geografia României” şi peste o sută de lucrări ştiinţifice, în reviste de specialitate. Deţine Premiul „Grigore Cobălcescu” al Academiei Române, pentru lucrarea „Efectele barajelor în dinamica reliefului” (1986). La mulţi ani!
* 16/1930 – n. Mario I. Duma, la Piatra-Neamţ (d. 18. 12. 2007), cercetător, inginer, doctor (1973). A absolvit Facultatea de Electrotehnică de la Institutul Politehnic din Kiev. A lucrat la Electromagnetica (1953-1956), inginer cercetător (1959-1991). A fost membru AGIR, membru titular al A. O. Ş. din România, preşedinte fondator al Fundaţiei Premiul Român pentru Calitate „J. M. Juran” (1992-2005). A înfiinţat şi condus Scientconsult SRL (1991), microîntreprindere independentă de cercetare şi consultanţă în domeniul economiei, managementului, cercetării-dezvoltării. Vicepreşedinte al C. C. I a României şi al Municipiului Bucureşti, preşedinte fondator al Secţiunii Industrie a CCIRB (1992-2002); Peste 150 de lucrări cu caracter economico-social, multe din acestea au fost publicat în culegerea „Cercetarea, industria, economia României şi conexiunile lor” (2004).
* 17/1955 – n. Mariana Papară, la Brăila, profesoară, artist plastic, studii liceale în oraşul natal, Universitatea de Arte „Ion Andreescu” Cluj (1978) şi a desfăşurat activitate didactică la Liceul de Artă din Piatra-Neamţ. În prezent, este stabilită în Italia, la Torino, unde a deschis o galerie de artă şi a fondat Asociaţia Artistică Internaţională ARIPA. Este membru U. A. P. şi al Asociaţiei Internaţionale AIAP – UNESCO. Expoziţii personale (1978-2006) în ţară (Piatra-Neamţ, Bacău, Bucureşti,), în străinătate (1979-2006): Roma, Veneţia, Paris, Olanda, Franţa. Expoziţii colective (1978-2009): România, Canada, Belgia, Spania, Suedia. 2008, La mulţi ani!
* 20/1900 – n. Aurel Mărculescu (Aron Marcovici), la Piatra – Neamţ (d. 12. 12. 1947, Botoşani), gravor, s-a mutat la Bucureşti (1914), ucenic de bijutier, admis la Şcoala de Belle Arte, abandonează, se alătură mişcării de stânga (1920). Publică în „Facla” şi „Chemarea”. La Botoşani (1927), lucrează xilogravură si linogravură cu tematică antifascistă; publică albumul „Parlamentul în caricatură” (1927); cu Scarlat Calimachi, editează „Clopotul” (1933). O singură expoziţie personală la Detroit (1936). A întemeiat, cu alţi artişti, Grupul Grafic (1939) cu care a expus (1940; 1942). Deportat în Transnistria. La Muzeul National de Artă al României se află lucrările: „Lagărul de internaţi politici de la Vapniarca”, „Înmormântare în lagărul de la Vapniarca” si „Tabăra de muncă de la Savrani”. Prezent cu lucrări în Expoziţia lagărului, (1945), cu 18 dintre cele 20 de gravuri în „Ghetto i lagăr” album de Sasa Pană.
* 22. 04. 1943, Utta-Siegrid Kőnig, la Posen, Germania, poetă. A absolvit Liceul „Ştefan cel Mare”, Suceava, Şcoala Tehnică de Arhitectură, (1964) şi s-a stabilit la Piatra-Neamţ. A debutat cu un grupaj de sonete în Revista „Asachi” din Piatra-Neamţ (1993). Volume de poezii (ediţii bibliofile): „…şi Haiku”, „Veşnica efemeridă”, „Abia zbor… fără urmă”, „Mai grăbit ca mine… un fluture alb”, poeme într-un vers, „Întruna ramul în război cu clipa”, poeme într-un vers şi secvenţe trivers în stil haiga, „Alb – Albastru. Sub raza cea dintâi…”, „Roşu – Galben. Sub cea de-a doua rază… Itinerar spaniol şi nu numai…”– secvenţe şi foto-secvenţe în stil tanka, „…doar calendare fără file, rondeluri”. La mulţi ani!
* 22/1850 – n. Veronica Micle, la Năsăud cu numele Ana (d. 3. 08. 1889, Mănăstirea Varatic, Neamţ), poetă. A venit cu mama sa şi cu fratele Radu la Târgu-Neamţ, unde va locui până în 1852, când se vor muta la Iaşi. La absolvirea Şcolii Centrale de Fete (1863), din comisia de examen făcea parte profesorul universitar (mai târziu, rector al Universităţii din Iaşi) Ştefan Micle, în vârstă de 43 de ani, cu care se va căsători şi vor avea două fete. În 1872, îl cunoaşte pe Mihai Eminescu la Viena. În timpul Războiului pentru Independenţă, a fost soră de caritate. A debutat cu două schiţe (în „Noul curier român”, 1972). În 1887, se mută la Bucureşti, unde încearcă să-l sprijine moral pe Eminescu. Şi tot în 1887, apare volumul „Poezii”. Publică în: „Columna lui Traian” „Convorbiri Literare”, „Curierul Olteniei”, „Familia”, „Liberalul”, „Literatorul”, „Revista nouă”, „Revista literară”, „Universul literar” ş. a.
* 23/1835 – n. George Missail, la Trifeşti, Roman (d. 1906, Bucureşti), avocat, scriitor, publicist. A absolvit Facultatea de Drept, în Iaşi. Director în Ministerul Justiţiei din Moldova, prim-grefier al Înaltei Curţi de Justiţie, secretar general în Ministerul Justiţiei şi Domeniilor, membru al Ateneului Român; vicepreşedinte al Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român. Colaborări: „Steaua Dunării”, „Zimbrul”, „Vulturul”, „Ateneul Român”, „Traian”, „Trompeta Carpaţilor”, „Binele public”, „Românul”, „Revista română”. Volume: „Originile legislaţiei române”, „Locotenentul Constantin Jorecu”, „Noţiunea de drept privat după Codicele român din timpul lui Alexandru Ioan I”, „Epoca lui Vasile Lupu şi Matei Basarab. Domnii Moldovei şi Ţării Româneşti (1632-1654)”, „Despre românii din Transilvania, în raporturile lor cu ungurii” ş. a.
* 29/1965 – n. Lucian Tudorache, la Independenţa, Galaţi, sculptor. A absolvit Facultatea de Arte Plastice din Iaşi. Membru U. A. P. Expoziţii personale (2000-2008): Galeriile „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ; colective (1990-2008): Bucureşti, Bacău, Iaşi, Piatra-Neamţ; internaţionale (1993-2008): Italia, Belgia. Lucrări monumentale: „Germinaţie” II, Pârâul Rece; „Germinaţie”, Slănic Moldova; „Compoziţie” Hârlău; „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, Piscul Galaţi; „Zburătăciune” I; „Victor Brauner”, „Mihai Eminescu”, la Piatra-Neamţ; „Mihail Kogălniceanu”, Târgu-Neamţ; „Duhul apelor”, „Zburătăciune” II, Cucuteni Iaşi; „Galaţi; Compoziţie”, Muzeul de Artă Vâlcea; „Medievală”, Piaţa Morii, Bistriţa. Distins cu premii la Bienalele „Lascăr Vorel”. Bursă de studiu UNESCO la Centrul European din Veneţia (2004). La mulţi ani!
Constantin TOMŞA