■ mai 1917 – d. Dimitrie Lalu, la Piatra-Neamţ (n. 1835, Grecia), industriaş, comerciant, mare filantrop; proprietar al Societăţii „Moldova”, al Morii „Doamna” şi al Fabricii de Tricotaje „Doamna”, al Fabricii de Cherestea Cozmeşti, de lângă Mărăşeşti. Prin casa lui au trecut George Enescu, Nicolae Iorga, Constantin Stere, I. C. Parhon, Alexandru Averescu, I. G. Duca, I. C. Brătianu. A construit şcoli, a acordat burse elevilor săraci. S-a bucurat şi de aprecierile Regelui Carol I.
■ 1/1940 – n. Ioniţă Ichim, la Bogheşti, Bacău, profesor universitar doctor în geografie (1973), cercetător. A absolvit Facultatea de Geografie a Universităţii (1965). Stabilit la Piatra-Neamţ (1988), cercetător ştiinţific la Staţiunea de Cercetări „Stejarul”. A fost membru al mai multor societăţi ştiinţifice din ţară şi din străinătate (Marea Britanie, Japonia), al Comitetului de redacţie a Analelor Universităţii „Valahia” din Târgovişte, membru referent al Revistei „Catena” din Amsterdam, vicepreşedinte al Asociaţiei Geomorfologilor din România, membru fondator al Asociaţiei Internaţionale de Control a Eroziunii Solului, de Geomorfologie din Manchester şi din Japonia, vicepreşedinte al Asociaţiei Geomorfologilor din România. Autor a peste 200 de lucrări publicate, din care 50 în străinătate, organizator al Simpozionului Naţional Interdisciplinar „Provenienţa şi efluenţa aluviunilor”, Premiul Academiei Române „Gheorghe Murgoci”, titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.
■ 4/1923 – n. Paul Vasiliu, la Piatra-Neamţ, profesor de filosofie, psihologie, pedagogie, inginer, inspector şcolar, profesor la Şcoala Medie Nr. 1 de Băieţi (azi, Colegiul Naţional „Petru Rareş”, 1954-1955), profesor (1969-1970; 1972-1983; 1992-1996) şi director (1974-1975) al Liceului Pedagogic, al Grupului Şcolar de Chimie (azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” (1965-1968), toate din Piatra-Neamţ, om de o aleasă cultură, autor a numeroase articole publicate în presa centrală de specialitate şi în publicaţiile locale, precum şi al „Monografiei Şcolilor Normale din Piatra-Neamţ 1912-2002” (2002).
■ 6/1930 – n. Dorel Dorian, la Piatra-Neamţ (d. 5. 11. 2014, Bucureşti), ziarist, scenarist, dramaturg. Absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Electrotehnică (1953). Redactor la „Viaţa studenţească” şi la „Ştiinţă şi tehnică”, redactor-şef la „Realitatea evreiască”. A debutat cu „N-au înflorit încă merii”, povestiri (1955), volum urmat de „Dacă vei fi întrebat” (1959), „Secunda 58”, piesă cu care se va inaugura T. T. din Piatra-Neamţ (1961), urmate de alte creaţii ce vor alcătui volumele: „Teatru” (1969), „Teatru cu bile” şi „Ficţiuni pentru revolver şi orchestră”, „Anchetatorul SF şi forţele oculte”, „Foc în Calea Văcăreşti” ş. a.
■ 6/1967 – n. Daniel-Ioan Tătaru, la Piatra-Neamţ, profesor universitar dr. (1992), matematician. A absolvit Liceul „Petru Rareş” (1985) şi Facultatea de Matematică din Iaşi (1990), cu o lucrare despre ecuaţiile Hamilton-Jacobi în spaţii Banach, premiată cu Premiul „Gheorghe Ţiţeica” al Academiei Române de Ştiinţe (1994). S-a remarcat la olimpiadele internaţionale (Premiul I la Praga, 1985, şi Helsinki,1990). A plecat în S. U. A., predă la mai multe universităţi, parcurgând ierarhia universitară, şi, în prezent, este profesor de matematică, la Universitatea Berkeley din California. Societatea Americană de Matematică i-a acordat „Bộher Memorial Prize” (2002); membru de onoare al Institutului de Matematică al Academiei Române de Ştiinţe (2004); declarat cercetător al Fundaţiei „Simons”, pentru următorii cinci ani (2013); primit în Academia Americană de Arte şi Ştiinţe din S.U.A. (23. 04. 2014). Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ (2013).
■ 9/11946 – n. Vladimir Vlas (Vlad Vlas), la Cigoreni, Orhei, Basarabia, stabilit la Piatra-Neamţ, profesor, prozator, eseist. A fost şeful Direcţiei de Cultură din Raionul Dondoşeni (Republica Moldova), redactor-şef al Revistei „Aurora” din Criuleni, apoi al primei reviste independente, în limba română, „Casa şi grădina” din Chişinău şi redactor la Editura „Litera”. Colaborări: „Antiteze”; „Apostolul”; „Limba română”; „Literatura şi arta” (Chişinău); „Monitorul” de Iaşi şi de Neamţ. Volume: „Culegătorii stropilor de soare”; „Basarabia acum”; „Cricova – Împărăţia subterană a vinului”; „S(c)lavul din mine”; „Chemarea regatului spart”.
■ 10/1947 – n. Mircea Zaharia, la Muncelul de Sus, Iaşi, gazetar. Absolvent al Facultăţii de Filologie din Iaşi (1970). Membru al Uniunii Oamenilor de Teatru şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Redactor-şef al Revistei Apostolul (1999 – prezent).
■ 11/1905, n. Vasile-Petre Jitaru, la Drăgăneşti, Neamţ (d. 15. 07. 1989, Iaşi), biolog, profesor universitar, doctor, membru titular al Academiei Române (1974) şi membru al mai multor societăţi ştiinţifice din România, Franţa, S. U. A. A absolvit Liceul la Fălticeni, Facultatea de Ştiinţe Naturale, o specializare la Göttingen; din 1930, devine asistent universitar al Universităţii din Iaşi, unde va fi profesor titular (1947), profesor emerit (1969), decan, timp de 13 ani, al Facultăţii de Biologie-Geografie, realizând peste 120 de lucrări ştiinţifice, publicate în reviste de specialitate. El este întemeietorul Staţiunii „Stejarul”, Pângăraţi, Neamţ.
■ 14/1945 – d. Leon Mrejeriu, născut la 10. 02.1879 la Cotârgaşi, Broşteni, Neamţ, institutor, autor de manuale şcolare, folclorist. A absolvit Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi (1899). A predat la: Crucea, Broşteni, Mănăstirea Bistriţa, Zorleni, Poiana Teiului, Târgu-Neamţ, Piatra-Neamţ, revizor şcolar (1908-1912, când s-au clădit peste 100 de şcoli, s-a înfiinţat, la Piatra-Neamţ, un liceu de fete, s-a adăugat un etaj la clădirea Liceului „Petru Rareş”), Silistra, animator cultural în Basarabia, inspector pentru Ardeal şi Bucovina, membru în Consiliul General de Instrucţie, deputat, prefect al Judeţului Neamţ. Unul din iniţiatorii revistei de folclor „Ion Creangă”. Fondator al Băncii Corpului Didactic, primul preşedinte al Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Neamţ (1912). Scrieri: „O călătorie în Transilvania”, „Carte pentru tineretul de la sate”, „Şezătoare ţărănească”, „Mănăstirea Bistriţa”, „Din Basarabia”, „Înlănţuirea vremurilor”.
■ 15/1925 – n. Savin Bratu, la Roman (pseud. Raul Baraş, d. 4. 03. 1977, Bucureşti), critic şi teoretician literar. A absolvit Liceul Naţional, Iaşi, Facultatea de Litere, Bucureşti (1950), parcurge toate treptele ierarhiei universitare, doctor în filologie (1969). Debut în „Moldova liberă” (1945). Împreună cu Paul Georgescu (membru P. C. R. din ilegalitate) şi Mihai Şora, editează Revista „Caietele de critică şi istorie literară” (un nr. 1957). Alte cărţi: „Cronici”; „Ibrăileanu, omul”; „«Contemporanul» şi vremea sa” (colab.); „Mihail Sadoveanu”; „O biografie a operei. Ion Creangă”; „Ipoteze şi ipostaze”; „Fundamentele criticii literare. De la Sainte-Beuve la noua critică” ş. a.
■ 21/1936 – n. Constantin Cucu, la Solonţ, Bacău. Ziarist. Absolvent al Facultăţii de Filosofie – secţia ziaristică – Bucureşti (1958). Reporter la Ziarul „Apărarea patriei”, profesor şi director de şcoală la Zemeş, Bacău (1961-1966), director al Casei de Cultură din Moineşti (1966-1967), şef de secţie la Ziarul „Ceahlăul” (1968-1974), inspector cu probleme de învăţământ la U. J. C. M. Neamţ (1974-1989), consilier principal la Bibliopolis S. A. Piatra-Neamţ (după 1989), redactor-şef al Revistei „Asachi” (1991-2005), redactor şef al săptămânalului „Informaţia Primăriei”, Piatra-Neamţ (1996-2002). Consilier pe probleme de carte la Centru de Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ. Autor al volumului de povestiri „În volbura apelor”.
■ 23/1871 – n. Garabet Ibrăileanu, la Târgu-Frumos (d. 11. 03. 1936, Bucureşti), critic, istoric şi teoretician literar, prozator. Numele său este legat de Roman, pentru că aici a urmat gimnaziul (1883-1887), tatăl său fiind administrator de moşie în zonă, apoi slujbaş în oraşul dintre Moldova şi Siret. A înfiinţat Societatea „Orientul” (cu Raicu Ionescu-Rion şi alţi colegi de liceu), redactează Revista „Şcoala nouă”, împreună cu Panait Muşoiu şi Eugen Vaian, unde publică primele versuri, note de lectură, comentarii despre artă şi traduceri, semnând şi cu pseudonimul Cezar Vraja.
■ 23/1883 – n. Dimitrie Leonida, la Fălticeni, Suceava (d. 4. 03. 1965, Bucureşti), inginer, specialist în energetică, profesor universitar, om de ştiinţă, membru al Academiei de Ştiinţe din România (1935). A absolvit Liceul „Mihai Viteazul”, din Bucureşti. În studenţie (,,Politehnica” din Charlotenburg, 1903-1908), a conceput proiectul Metropolitanului din Bucureşti; proiectul de diplomă cu tema Complexul hidroenergetic al Bistriţei, lângă Bicaz. S-a întors în ţară (1908), angajat la Primăria Capitalei; s-a ocupat de introducerea iluminatului electric în Bucureşti. Profesor universitar la Timişoara și Bucureşti; a înfiinţat: prima scoală de electricieni și mecanici, primul Muzeu Tehnic din România, a realizat una dintre primele staţii de emisie radiotelegrafică din România. Muzeul din Bicaz, Hidrocentrala de la Stejarul, o stradă şi un liceu din Piatra-Neamţ îi poartă numele.
■ 25/1936 – n. Constantin Filimon, la Piatra-Neamţ (d. august 2013), artist plastic. Absolvent al Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti (1967). Din 1978, profesor de desen la şcoli din Neamţ. A lucrat pictură monumentală, religioasă, pentru bisericile din Zăpodeni (Iaşi), Muncel (Alba), Drăgeşti (Bihor), Verşeşti (Neamţ), Tigveni Bârseşti (Argeş). A participat la Saloane şi Bienale de grafică în Bucureşti (1971-1978) şi în expoziţii colective şi personale la Piatra-Neamţ (1981-1994). A expus în S. U. A. şi Canada (1980-1997), apoi în Mexic, Ungaria, Franţa, India şi Venezuela.
■ 26/1896 – n. Aurel Băeşu, la Fălticeni (d. 24. 08. 1928, Piatra-Neamţ), artist plastic. A urmat Şcoala de Belle Arte din Iaşi, apoi, cu sprijinul lui G. T. Kirileanu şi al lui D. Lalu, studiază la Roma. Încă din timpul studenţiei este distins cu Premiul pentru Desen al Academiei Române (1915). Participă la Primul Război Mondial, în luptele de la Oituz şi Cireşoaia (1917). Întors din Italia, îşi cumpără o căsuţă în Piatra-Neamţ (azi, pe Strada „Ion Creangă”). În 1926, călătoreşte în Franţa, Slovenia şi Ungaria. Prin creaţia sa, marcată de influenţa lui Nicolae Grigorescu, apoi prin aura sa romantică şi cantonarea în impresionism, rămâne unul dintre pictorii importanţi stabiliţi la Piatra-Neamţ.
■ 28/1950, n. Monica M. Cristea, la Piatra-Neamţ, profesor, publicist. Facultatea de filologie, secţia română-germană. A predat 15 ani limba germană în şcoli din Neamţ. Din 1989, profesor la Cenaclul literar „Tinereţe fără bătrâneţe”, din cadrul Palatului Copiilor. Participă, alături de elevi, la prestigioase tabere de creaţie din ţară şi Republica Moldova. Numeroase premii la concursurile literare organizate de Revista „Cronica” din Iaşi, la concursul „Iulia Haşdeu” de la Chişinău la concursul Internaţional Epistolar de la Beijing. A realizat patru antologii de poezie cu lucrările copiilor, intitulate „Rezervaţia de îngeri”, şi alte 12 volume individuale de poezii şi proză ale elevilor talentaţi. Înfiinţează, la Şcoala nr. 2 din Piatra-Neamţ, Cenaclul „Eurocultin” şi revista şcolii, „Generaţia 9”. Publică în „Clipa siderală”, „Apostolul”, „Tribuna învăţământului” şi în „Ceahlăul”. Premiul revistei APOSTOLUL pentru colaborarea la Suplimentul literar artistic.
■ 28/1936 – n. Mircea-Eduard Bălan, la Bucureşti, profesor, istoric literat, eseist. Absolvent al Şcolii Nr. 1 „Anton Pann”, al Liceului „Cuza-Vodă” din Huşi, al Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi al Facultăţii de Filologie din Iaşi. A predat şi a îndeplinit funcţia de director la Şcoala Generală din Comuna Taşca, Neamţ, transferat la Liceul Pedagogic „Gheorghe Asachi” (1976-1981) şi la Liceul Teoretic „Calistrat Hogaş” (1981 – până la pensionare), ambele din Piatra-Neamţ. A debutat editorial cu volumul „Costache Negruzzi – «Alexandru Lăpuşneanu»” (1996), urmat de două eseuri: „Etape în receptarea operei lui Ion Creangă”, „Metaforă, simbol, mit în poezia eminesciană” ş. a. Autor de studii didactice apărute în publicaţii centrale şi locale.
Constantin TOMȘA
(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).