„Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută” este un proiect cultural desfăşurat de Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Piatra-Neamţ şi Radio România Chişinău, un proiect care a debutat la sfârşitul anului trecut, dar care are acţiuni planificate pe tot parcursul Anului Centenarului, Proiectul presupune organizarea unor activităţi cultural-educative, precum şi de documentare şi informare în cadrul unor întruniri de tip dezbatere, cu invitaţi speciali din stânga Prutului şi are, aşa cum dezvăluie şi titlul, menirea de a aduce la lumină aspecte necunoscute sau uitate ale istoriei noastre recente.
Au fost deja parcurse teme precum Marea Unire din 1918. Învăţământul în limba română din Transnistria (17 octombrie 2017) – invitat special Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol); Pe urmele deportaţilor din Basarabia (1 noiembrie 2017) – invitaţi speciali istoricul Octavian Ţâcu, realizatoarea TV Lucia Tăut, regizoarea Violeta Gorgos. Despre acestea am vorbit pe larg la timpul potrivit (Apostolul nr 203 şi 204), astăzi încercăm doar să punctăm şi celelalte ediţii desfăşurate până în prezent.
* Cea de a treia ediţie a manifestării a avut ca temă Presa şi libertatea de exprimare în Republica Moldova, s-a desfăşurat pe 14 noiembrie 2017 şi l-a avut ca invitat special pe Vlad Ţurcanu, jurnalist, comentator politic.
Paginând discuţiile, dra. Ina Guţu a subliniat că: Există încă multe prejudecăţi sau puncte de vedere formate la prima mână în privinţa orientării politice din Republica Moldova şi a libertăţii presei basarabene. Faptele separate ar trebui puse într-un context mai larg, modificând perspectivele asupra istoriei noastre recente prin „curăţirea” adevărului-adevărat de toată năclăiala propagandei străine. E, de fapt, un apel la cunoaşterea oamenilor, a realităţilor, şi la renunţarea la etichetele globale, pentru că ar trebui să ne privim mai mult ca indivizi cu personalitate distinctă, decât ca o masă amorfă.
Preluând ştafeta, dl Vlad Ţurcanu a afirmat: Este limpede că opţiunile electorale ale cetăţeanului sunt încă puternic influenţate de ce vede acesta la tv. Sau de ce ascultă la radio. Adevărul este că spaţiul audiovizual din Republica Moldova nu s-a modificat substanţial de la data declarării independenţei, de pe 7 august 1991. Audiovizualul n-a urmat forma firească într-o ţară declarată independentă.
Intervenţia domniei sale a subliniat faptul că problema libertăţii presei în Republica Moldova este strâns legată de problema propagandei ruseşti în estul Europei, fapt care, din anul 2014 a devenit chiar un subiect abordat în Parlamentul european. Acapararea principalelor canale tv. de către limba rusă, cu propaganda vădită sau mascată, politica incoerentă a României în relaţiile cu Basarabia nu pot trasa linii certe ale evoluţiei acestor relaţii.
O oază de lumină şi speranţă în desfăşurarea colocvială au adus-o un grup de elevi basarabeni de la Colegiul Naţional „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ (Carolina Dadâm, Alina Ilii, Vlada Palanciuc, Tudor Sârbu şi Sabina Humă), care în intervenţiile lor au încercat să puncteze aspiraţiile către un viitor liber, într-o lume necenzurată. Sunt copii frumoşi, deţinători ai unui autentic sentiment patriotic, curaţi şi talentaţi. (Cităm din Dor de casă de Tudor Sârbu: Şi cum stăteam la margine de drum,/Şi cum vedeam că nourii se lasă/ Când mi-a venit în faţă-un fum/ Era dorul, dorul meu de casă.)
Vlad Ţurcanu s-a născut la 5 iunie 1972 în Răzeni, raionul Ialoveni. A studiat la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de Jurnalism. Gazetar din anul 1992, la emisiunea Modern-club 805, la Radio Moldova, apoi director de marketing la Radio Contact. Între 2001 şi 2004 a lucrat la Radio Europa Liberă. Între anii 2004-2006 a fost expert în comunicare la două proiecte medicale ale Comisiei Europene, iar între 2006–2008 a fost membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Director dezvoltare la programul mass-media al Institutului american IREX, USAID, director adjunct al reprezentantei Mir TV în Republica Moldova, purtător de cuvânt şi consilier pentru comunicare al preşedintelui Republicii Moldova. În anii 90, Vlad Ţurcanu a fost desemnat de două ori cel mai bun prezentator al postului public de radio. În 2011 a fost declarat de Centrul pentru Jurnalism Independent cel mai bun prezentator de radio din Republica Moldova.
* Desfăşurată pe 29 noiembrie 2017, în Sala Atelier „Veronica Micle”, cea de a patra dezbatere-dialog din cadrul proiectului cultural „Maluri de Prut-Basarabia Necunoscută”, a avut-o ca invitată pe Mariana Ţăranu, istoric ce a adus în atenţia publicului Foametea organizată de regimul sovietic în anii 1946-1947 în Republica Moldova.
„Alături de deportări, colectivizare, deznaţionalizare, chimizare, strămutările în Federaţia Rusă şi în alte republici ale Uniunii Sovietice, foametea organizată este doar una dintre paginile triste din istoria naţională a românilor basarabeni din perioada sovietică. Toate aceste politici au fost, potrivit istoricilor, nişte forme ale terorii promovate pe toate teritoriile ocupate, cu precădere în stânga Prutului, şi au avut drept scop distrugerea coloanei vertebrale a populaţiei şi distrugerea oricărei forme de rezistenţă a românilor basarabeni.
Chiar din primele zile ale celei de a doua ocupaţii sovietice s-a început o politică la nivel de stat de sărăcire a populaţiei. Anul 1946-1947 a fost un an cumplit, marcat de secetă, însă volumul impozitelor colectate de la populaţie nu s-a micşorat. Ceea ce a culminat cu foametea. Istoriografia sovietică a speculat mult pe seama secetei din vara anului 1946, invocând-o ca motiv de bază, ceea ce nu este adevărat. În presa timpului s-a vorbit puţin despre fenomenul foametei organizate, în documentele timpului noţiunea de foamete nu s-a folosit, punându-se accent doar pe condiţiile climaterice nefavorabile. În prezent, subiectul foametei organizate continuă să fie într-un fel trecut cu vederea.
Deocamdată, cercetătorii din Republica Moldova nu au acces la arhive ca să determine cu exactitate numărul celor morţi prin înfometare. Oamenii au murit de foame începând cu primăvara anului 1946, când s-au atestat primele cazuri de canibalism, până în anii 1948-1949, când populaţia a murit din cauza anumitor boli ca urmare a înfometării. Este regretabil faptul că, deocamdată, nu avem posibilitatea de a cunoaşte numărul celor care au murit de foame. Un lucru este cert, că în perioada înfometării artificiale, care a culminat cu foametea organizată din Basarabia, a murit aproximativ o treime din populaţie”, susţine, într-o intervenţie pentru Radio Chişinău, istoricul Mariana Ţăranu.
Mariana Ţăranu s-a născut în localitatea Cimişeni, raionul Criuleni, Republica Moldova şi este doctor în istorie, autoare a trei monografii – „V. Lenin fără machiaj: teroarea intelectualităţii sovietice”, „Moldova de la Est de Prut în timpul primei ocupaţii sovietice (1940-1941)”, „Cimişeni – file de istorie (1660-2014)” – şi a peste 50 de articole ştiinţifice.
Cercetătorul este şi editorul volumului „Scrisori către Stalin sau spovedaniile celor ocupaţi (1947-1953)” – o lucrare inedită în peisajul cercetărilor istorice actuale care se bazează exclusiv pe documente din fondurile Arhivei Naţionale a Republicii Moldova. Prin intermediul celor 280 de scrisori incluse în carte este surprinsă dinamica transformărilor din societatea moldovenească, modalităţile de constrângere ale localnicilor de a se adapta la noul mod de viaţă, impus de politica sovietică de teroare prin intermediul deportărilor, foametei, colectivizării.
* Cea de-a cincea ediţie a proiectului „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută” desfăşurată sub genericul România centenară, pe 5 decembrie 2017, în Sala Atelier „Veronica Micle” la Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” l-a avut ca invitat pe istoricul basarabean Ion Negrei, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova.
Într-o întrunire moderată cu aplomb de dna. Mihaela Mereuţă, domnia sa a susţinut o conferinţă cu titlul „Un secol de la Marea Unire. Basarabia în căutarea identităţii naţionale.” Cea mai mare parte a studiilor şi cărţilor semnate de istoricul Ion Negrei sunt dedicate evenimentelor de la 1917-1918, Unirii Basarabiei cu România şi marilor personalităţi din această perioadă. Semnează, în colaborare cu Gheorghe Negru şi Ion Constantin, studiul monografic „Ion Pelivan – părinte al mişcării naţionale din Basarabia”, face cercetări în domeniul istoriei, politicii, diplomaţiei, relaţiilor internaţionale, culturii noastre româneşti.
Centenarul Unirii este un prilej de a evalua parcursul nostru, al românilor, în veacul XX, este o ocazie de a pune în evidenţă principalele evenimente istorice pe care le-am trăit, cu urcuşurile şi coborâşurile noastre naţionale şi cu cele ale omenirii, în general. Am început veacul, la 1918, prin frăţie, democraţie şi unitate naţională, valori pe care, din păcate, am fost stăpâni doar puţin peste două decenii. Cel de-Al Doilea Război Mondial, iarăşi, ne-a despărţit, aruncându-ne în dictatură şi totalitarism, peste trupul ţării şi neamului nostru trecând Cortina de fier. Totalitarismul sovietic instaurat prin forţa armelor, pe lângă alte multe nenorociri – război, foamete, deportări etc., – a deformat demnitatea umană şi a alterat conştiinţa naţională, creând adânci fisuri în profilul nostru naţional. După 1990, după căderea comunismului, parcurgem drumul apropierii, înfrăţirii şi regăsirii. Marea noastră dorinţă este ca acest traseu să fie cât mai scurt, iar la capătul lui să ne întâlnim în staţia Reunirii, a declarat Ion Negrei.
Ion Negrei s-a născut la 12 martie 1958, în comuna Budeşti din Municipiul Chişinău. Urmează Facultatea de Istorie şi Pedagogie a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău (1980), este profesor de istorie şi ştiinţe socio-umane, laborant superior şi colaborator ştiinţific la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Din 1991 şi până în 2007 este redactor-şef al Revistei de Istorie şi Cultură „Cugetul”. Din 1998 şi până în 2008 este şef al redacţiei istorie la Editura „Prut Internaţional”.
Autor al manualelor „Istoria Românilor” pentru învăţământul preuniversitar, se pronunţă împotriva introducerii cursului de „istorie integrată”, o încercare a conducerii comuniste de suprimare a cursului de istorie a românilor. În anii 2009-2011 deţine funcţia de viceprim-ministru în Guvernul Republicii Moldova. Din 2011 şi până în prezent activează în calitate de cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Din 2000 deţine funcţia de vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova.
* Dezbaterea „Eminescu şi Basarabia” susţinută luni, 15 ianuarie 2018, de invitatul special Vlad Pohilă a fost a şasea dezbatere-dialog din cadrul proiectului cultural „România Centenară. Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută”, desfăşurat în parteneriat cu Radio România Chişinău. Prin această manifestare au fost marcaţi atât cei 168 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, cât şi Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită pe ambele maluri ale Prutului.
„Eminescu nu a fost doar un poet ci şi un savant, un gânditor, un om cu o viziune extrem de largă. Cum a diagnosticat Eminescu unele probleme, inclusiv pe cea a Basarabiei, nu a mai făcut-o nimeni. Cel mai mult în problema Basarabiei polemiza cu presa rusească. Sigur că îi punea la punct pentru că ruşii şi atunci ca şi acum operau cu minciuni, cu falsuri, cu propagandă şi vorbe goale. Articolele sale demonstrează românitatea Basarabiei. Este intransigent şi motivat. Zice Eminescu: «Rusia voieşte să ia Basarabia cu orice preţ, noi nu punem niciun preţ. Primind un preţ, am vinde şi noi nu vindem nimic. Românii care ar cuteza să atingă acest principiu ar fi un vânzător». Mai mult, Eminescu a înţeles importanţa Basarabiei atât pentru statul român în devenire, modernizare, cât şi importanţa Basarabiei pentru cele două civilizaţii – răsăriteană şi apuseană”, aprecia într-un interviu pentru Radio Chişinău, publicistul şi scriitorul Vlad Pohilă. Iar intervenţia sa de la Piatra-Neamţ a fost fără echivoc: Am avut norocul să cresc într-o casă românească din Basarabia. Eu sunt fericit pentru că mi-am găsit rostul. Am făcut ce mi-a plăcut. N-am fost în slujba nimănui, ci numai a românismului. Eminescu este mult mai mult decât un poet, mult mai mult decât un simbol. El ne-a ajutat să rezistăm în Basarabia.
Vlad Pohilă s-a născut pe 6 aprilie 1953, în satul Putineşti, raionul Floreşti. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, specialitatea ziaristică (1975), cursuri de muzeistică şi studiul artelor la Moscova (1976), are un doctorat în lingvistică la Institutul de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1983-1987).
A participat, în 1989, la tipărirea primelor numere, în condiţii de clandestinitate, a revistei Glasul (la Riga, Letonia, şi la Vilnius, Lituania) – primul ziar în limba română apărut în stânga Prutului la sfârşitul anilor ʹ80. În prima ediţie a „Glasului” a fost publicată „Doina” lui Mihai Eminescu, considerată în RSSM, la acel moment, o creaţie antistatală. Tot aici, pentru prima dată s-a scris despre deportări şi crimele regimului totalitar comunist.
A editat mai multe lucrări legate de corectitudinea şi promovarea limbii române. La sfârşitul anilor ʹ80, majoritatea elevilor, profesorilor şi părinţilor din Basarabia învăţau a scrie în limba română cu grafie latină după cartea lui Vlad Pohilă „Să citim şi să scriem cu litere latine”, editată la Chişinău în 1989.
Precizăm că toate întâlnirile menţionate mai sus au fost moderate de dna. Mihaela Mereuţă, director-manager al bibliotecii judeţene „G. T. Kirileanu”, secondată cu succes de dra. Ina Guţu, jurnalist la Radio România Chişinău. Sponsor al proiectului este Centrul Comercial Unic SA Piatra-Neamţ condus de omul de afaceri Vasile Ouatu. (Sursa: Comunicatele Bibliotecii GTK. Text prelucrat.)
Red.