■ 1/1934 – n. Constantin Avadanei la Sărata, Dobreni, Neamţ (d. 1994, Piatra-Neamţ), profesor. Cursurile primare şi gimnaziale la Dobreni, Şcoala Pedagogică de Băieţi din Piatra-Neamţ, Facultatea de Matematică-Fizică din Iaşi. Învăţător la Dămuc, apoi profesor la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ. A fost preşedinte al filialei Neamţ a S. Ş. M. A publicat articole în „Gazeta de matematică”. Autor (colab.): „De la matematica elementară spre matematica superioară”, 1987.
■ 2/1943 – n. Cezarina-Georgeta Strătilă, profesoară. A absolvit Liceul „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ şi Facultatea de Matematică-Mecanică din Iaşi. Cariera didactică: profesor la Dobreni, Neamţ şi la Grupul Şcolar de Chimie din Piatra-Neamţ, azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” (1971-2000), director adjunct, director (1994-1999). Pe lângă cariera profesională, a desfăşurat o activitate deosebită ca manager, în administrarea şcolii şi în organizarea unui număr important de manifestări didactice şi ştiinţifice cu elevii şi cu cadrele didactice (Simpozionul „Ştefan Procopiu”, de ex., de nivel naţional), multe dintre aceste acţiuni fiind susţinute material din fonduri proprii, chiar şi după pensionare. De numele său se leagă înfiinţarea Fundaţiei Grup Şcolar Chimie şi continuarea publicării revistelor şcolare, „Anotimpuri” şi Anuarul şcolii.
■ 3/1943 – n. Vasile Vasile, la Borleşti, Neamţ, profesor, dirijor, muzicolog. Absolvent al Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ, al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1971) şi al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Iaşi (1974); doctor în pedagogie (1993) şi în muzicologie (1994). Profesor în Bacău şi Piatra-Neamţ; fondator, director al Şcolii Populare din Piatra-Neamţ, cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, profesor asociat la Academia de Muzică, Bucureşti, conferenţiar la Universitatea Naţională de Muzică, profesor la Facultatea de Teologie din Piteşti. Colaborări: „Academica”, „Asachi”, „Aradul”, „Actualitatea muzicală”, „Revista de etnografie şi folclor”, „Acţiunea”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Ceahlăul”, „Cronica”, „Cotidianul”, „Muzica”, „Revista de pedagogie”, „Vatra”, şi publicaţii din Marea Britanie, S. U. A., Germania. Scrieri: „Iubirea de moşie e un zid”, „Profiluri de muzicieni români, sec. XIX-XX, I”, „Gavriil Galinescu – reprezentant de seamă al muzicii româneşti”.
■ 7/1925 – n. Elena Botez-Butnaru, la Piatra-Neamţ, soprană. A fost eleva Sidoniei Hogaş, a absolvit Academia de Muzică şi Artă Dramatică, Bucureşti, solistă la Opera din Bucureşti şi prim-solistă la Opera din Timişoara, interpretând peste 30 de ani, alături de Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Viorica Cortez. Turnee: Franţa, Italia, Germania, Polonia ş. a. Colaborează la Catedra de canto a Liceului de Artă, „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ.
■ 8/1967 –d. Otilia Cazimir, la Iaşi, (n. 12. 02. 1894, la Cotu Vameş, Roman.)
■ 12/1977 – d. Filip Brunea-Fox, la Bucureşti, ziarist (n. 18. 01. 1898, Roman.)
■ 13/1878 – n. Petru Gheorgheasa, la Cotârgaşi, Broşteni, Neamţ (d. 18. 11. 1944, în refugiu, Portăreşti, Giurgiu), învăţător, folclorist. A absolvit Şcoala Normală „Vasile Lupu”, Iaşi. A fost învăţător la mai multe şcoli, revizor şi inspector şcolar. Colaborări: „Şezătoarea”, „Vremea nouă”, „Ion Creangă”, „Deşteptarea sătenilor”, „Calendarul sătenilor”, „Revista învăţătorilor”, „Almanahul învăţătorilor”. Autor de manuale şcolare în colaborare cu Mihail Sadoveanu, Constantin Stan, Simion T. Kirileanu. Volume de folclor: „Cântece populare potrivnice beţiei”, 1902, „Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou”, 1928.
■ 13/1883 – n. I. I. Mironescu, la Tazlău, Neamţ (d. 22. 07. 1939), medic, scriitor. Absolvent al Facultăţii de Medicină, doctorat (1912) şi studii de specializare la Berlin. Profesor universitar şi şef de clinică (1921). A debutat cu proză scurtă („La priveghiu” şi „La praznic”) în revista elevilor. Colaborări: „Viaţa românească”, „Însemnări ieşene”, „Solia Moldovei”, „Avântul”, „Însemnări literare”. Debut editorial: „Sandu Hurmuzel”, (1916). „Scrieri”. Alte volume: „Oameni şi vremuri”, 1920; „Într-un colţ de rai” (desene de A. Murnu), 1930; „Catiheţii de la Humuleşti”, 1938; „Tulie Radu Teacă”, pref. Mihail Sadoveanu, 1940; „Scrieri”, ed. îngr. de Cezar Ţucu, 2006.
■ 13/1913 – n. Gheorghe-Vasile Gheorghiţă, la Dolheşti, Pipirig, Neamţ (d. 1984, Târgu-Neamţ), profesor, sculptor. A absolvit Şcoala de Arte şi Meserii, din Târgu-Neamţ şi Academia de Belle Arte din Iaşi. A fost prezent cu lucrări în lemn la expoziţii româneşti din New York, Londra, Berlin, Paris, Viena, Sofia, Moscova, Beijing, Varşovia ş. a.
■ 14/1918 – n. Maria Celmare-Nicolau, la Piatra-Neamţ (d. 1998, Bucureşti), scriitoare. A absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie, Iaşi. Profesoară în oraşul natal. Cu Har. Mihăilescu şi Dumitru Almaş, scoate Revista „Petrodava”. Conduce Revista „Flori de munte” a elevelor Şcolii Normale de Fete. Colaborări: „Zodii de cumpănă” (Freiburg), „Căminul românesc” (Geneva), „Mioriţa noastră” (New York). Scrieri: „Catrinel”, povestiri, 1994; „Poezii patriotice”; „Lumini din suflet”, 1995; „Scrisori însângerate”, 1997, toate la Mannheim.
■ 15/1903 – n. Victor Brauner, la Piatra-Neamţ (d. 1966, Paris), artist plastic. Scurt timp a frecventat Şcoala de Belle Arte Bucureşti. Debut: prima expoziţie personală la Galeria „Mozart” (1924). Participă la editarea revistelor avangardiste „75 H. P.” şi „Integral”. În revista „unu” publică ilustraţii şocante. Se stabileşte la Paris, ia contact cu avangarda (1930) şi realizează „Autoportret fără un ochi”. Expune la Galeriile „Pierre”, catalog prefaţat de André Breton (1934). Membru al Partidului Comunist, în ilegalitate (un an 1935). Începe seria picturilor somnambul-erotice (1938). După un refugiu în Pirinei şi Alpi, în 1945, revine la Paris, pictează cele şapte pânze ce vor fi nucleul expoziţiei de la Galeria „Piere Loeb”, Paris. Va fi exclus din „Grupul Suprarealist”. În 1966, reprezintă Franţa la Bienala de la Veneţia. Multe lucrări sunt la Muzeul de Artă Modernă din Paris.
■ 16/1884 – n. Nicolae I. Dăscălescu, la Căciuleşti, Neamţ (d. 28. 09. 1969, Piatra-Neamţ). General de corp de armată. Absolvent al Şcolii de Ofiţeri de Artilerie şi Geniu, din Bucureşti şi al Şcolii Superioare de Război. S-a distins în timpului Primului Război Mondial în luptele de la Slănic-Moldova şi Cireşoaia. Participă la Al Doilea Război Mondial pe diferite fronturi. În timpul regimului comunist, a fost arestat şi umilit, drept pentru care, după eliberare, când se va încerca reabilitarea sa, va refuza orice onoruri. Funcţii: secretar general al Ministerului Apărării, comandant de divizie, de Corp de Armată, de Armată.
■ 18/1938 – n. Paul Findrihan la Icuşeşti, Roman (d. 22. 07. 2004, Piatra-Neamţ), profesor, publicist. A absolvit Liceul „Roman-Vodă”, Facultatea de Filologie-Istorie a Universităţii Bucureşti (1960), profesor şi director la Săbăoani, Neamţ, referent şi secretar literar al T. T. din Piatra-Neamţ (1966-1998), autor (colab.) a primului corpus de documente privind activitatea T. T. („Remember”, „Breviar” şi „TT”). Membru în comisia de redactare a unui „Lexicon” al teatrului românesc. A editat – singur sau în colaborare: Revista „Zigzag” (1984-1989), Caietele-program ale spectacolelor T. T. A participat la realizarea unor manifestări cu public: „Antologia Scriitorilor Români Contemporani” şi „Colocviile critice”. Colaborări: Ziarul „Ceahlăul”, revistele „Asachi” şi „Apostolul”.
■ 20/1938 – n. Mihai Merticaru, la Beţeşti, Rediu, Neamţ, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A absolvit Facultatea de Filologie, Iaşi. A fost redactor la Ziarul „Ceahlăul”. Colaborări: „Convorbiri literare”, „Antiteze”, „Asachi”, „Spirit critic”, „Flacăra” şi în reviste didactice. Cărţi de poezie: „Vânătoare princiară”, „Catedrala de azur”, „Scriere cuneiformă”, „Întâlnire pe pod”, „Imperiul lupului”, „Împărăţia clipei. 333 micropoeme în stil haiku”, „Arca lui Petrarca”, „Împărăţia frigului”, „Geometrie lirică. 66 de sonete”, „Umbra păsării, poeme alese”; „Arta euritmiei, 74 de sonete”, şi cărţi didactice. („Repere literare şi stilistice” ş. a.)
■ 21/1884 – n. Gheorghe Măcărescu, la Girov, Neamţ (d. dec. 1953, Ocnele Mari), magistrat, om politic. A absolvit Facultatea de Drept, Iaşi, desăvârşindu-şi studiile la Sorbona. Deputat. A editat ziarele „Gazeta Partidului Naţional Ţărănesc” (1924) şi „Vremea nouă” (1929). De numele său este legată construirea unor clădiri: a Şcolii Normale, a Şcolii Nr. 1 (azi, Muzeul de Artă), a Teatrului ş. a. După 1944, persecutat, arestat (1951). A decedat în penitenciar.
■ 21/1949 – n. Dan Cepoi, la Târgu-Neamţ (d. 2008, Piatra-Neamţ), pictor. Absolvent al Facultăţii de Arte Plastice, Iaşi. Membru al U. A. P. În paralel cu activitatea didactică la Piatra-Neamţ, expune permanent, în cadrul expoziţiilor colective, ocazionale sau anuale, şi participă la Taberele de pictură: Almaş, Văratec, Durău, Dumbrava. Este prezent în selecţiile Filialei Neamţ a U. A. P. pentru expoziţiile deschise la Iaşi (1985), Târgu-Mureş şi Piatra-Neamţ (1987), Bucureşti (1986), Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ. Au publicat reproduceri după lucrările sale revistele: „Arta”, „Orizonturi româneşti”, „Vatra”. Prezent în numeroase colecţii particulare din ţară şi de peste hotare.
■ 24/1818 – n. Ion Ionescu de la Brad (n. Ion Isăcescu), la Roman (d. 31. 12. 1891, Brad, Roman), agronom, economist, savant şi scriitor, ctitor al învăţământului agronomic din România. A studiat la Academia Mihăileană din Iaşi (unde va fi primul profesor de ştiinţe agricole, 1842-1848) şi la Sorbona. Vicepreşedinte al Comisei proprietăţii, în Guvernul Provizoriu (1848). Exilat în Turcia, expert şi consilier imperial, director al Scolii de Agricultură de la San-Ştefano. După exil (1857), primul director al Statisticii din Moldova, profesor la Iaşi. A înfiinţat gazeta „Ţeranul român” (1861-1863). Consultat de Alexandru Ioan Cuza la alcătuirea legii pentru reforma agrară; inspector general al agriculturii, 22 de ani, a condus ferma-şcoală de la Brad (azi, Liceul Agricol, Roman). A publicat „Agricultura română dela Brad”. Ca deputat, a militat cu energie pentru cauza celor nevoiaşi. A reprezentat ţara la congrese şi expoziţii în străinătate. Membru corespondent (1884), al Societăţii de Statistică, Londra.
■ 24/1924 – n. Georgeta Pralea-Buzilă, la Piatra-Neamţ (d. 17. 10. 2009, Piatra-Neamţ), profesoară. Absolventă a Facultăţii de Litere din Bucureşti cu o diplomă de licenţă cu menţinea „Cum Laude”. Din toamna anului 1947, fără întrerupere, a predat limba şi literatura română până în anul 1980, în oraşul natal: Şcoala Normală de Băieţi Nr. 1, 1947-1952, Liceul „Petru Rareş”. A fost profesor evidenţiat şi a primit gradaţia de merit. Când s-a pensionat, îşi amintea adeseori că, la plecarea din şcoală, s-a oprit, i-a privit pe cei trei întemeietori imortalizaţi în altorelieful (Calistrat Hogaş) şi basoreliefurile (Ion Negre şi Mihai Stamatin) din faţa Liceului şi a murmurat: „Mi-am făcut datoria. V-am avut ca model”.
■ 27/1951 – n. Laurenţiu Dumitraşcu, la Moineşti, Bacău, arhitect, stabilit cu părinţii la Bicaz (1958), apoi în Piatra-Neamţ. Absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”. Membru al U. A. P. (1990). Diverse şi multiple proiecte de amenajare a unor zone (Bălţăteşti, Bicaz, C. F. S. Săvineşti ş. a.). Lucrări de artă monumentală („Anamorfoze”), lucrări de scenografie (spectacole: la T. T., Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani ş. a.), proiecte de construcţii în ţară şi în străinătate.
■ 28/1912 – n. Sergiu Celibidache, la Roman (d. 14. 08. 1996, lângă Paris). Muzician, compozitor, membru de onoare al Academiei Române. A absolvit liceul în oraşul natal, se consacră muzicii. Pleacă la Berlin unde studiază la Şcoala de Înalte Studii Muzicale (1936), unde va debuta (1945) la pupitrul Filarmonicii. Dirijează cu regularitate renumite orchestre simfonice europene; ţine cursuri de perfecţionare în arta dirijorală la Academia Musicală din Siena (1960-1962), iar mai târziu la Fontainebleau şi la München pentru tineri dirijori. Autorul unui „Requiem”, a patru simfonii şi al unui Concert pentru pian şi orchestră, rămase în cea mai mare parte inedite. A condus Orchestra Filarmonică din Paris (din 1969), director al Filarmonicii din München (din 1979), pe care o va dirija şi la Ateneul Român (1978 şi 1990).
Constantin TOMŞA