IULIE 2018
■ 2/1933 – n. Alexandrina-Camelia Al. Mancaş, la Chilia, Talpa, Neamţ profesoară, prozatoare, memorialistă. A urmat Şcoala Primară din Talpa, Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti. Cariera didactică: la Liceul Teoretic din Bicaz şi la Liceul „Petru Rareş”. A debutat editorial cu romanul „Eternitate de trei ani”, prefaţat de Dumitru Almaş. Alte cărţi: „Iepurii de la Iepureni” (colab.), 1997; „Alb”, versuri 1997; „Şerbeştii lui Talpă”, monografie (colab.) – 2004. Colaborări: „Apostolul”, „Asachi”, „Ateneu”, „Revista de educaţie fizică şi sport” ş. a.
■ 2/2007 – d. Traian Cicoare, la Piatra-Neamţ (n. 25. 01 1925, Vâgiuleşti, Mehedinţi, azi, Gorj).
■ 3/1953 – n. Luminiţa Cojocaru-Urbaczek, la Piatra-Neamţ (d. 14. 03. 1997, Piatra-Neamţ). Încă de pe când era elevă de liceu, a frecventat Cenaclul literar „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ. Poezia sa a fost apreciată de Adrian Alui Gheorghe, Dan-Silviu Boerescu, Constanţa Buzea, Daniel Corbu, Ion Cristoiu, Cristian Livescu, Vasile Spiridon ş. a. Scrieri: „Cenuşi pe Golgota”, 1992; „Numele care mi se cuvine”, 1996; „Ştreanguri de vânt”, 1997.
■ 6/1958 – n. Adrian Alui Gheorghe, la Topoliţa, Neamţ, scriitor. Facultatea de Filologie, Iaşi, dr. în filologie. A condus Cercul Literar „Tinereţe fără bătrâneţe” din Piatra-Neamţ, profesor, ziarist, director de muzeu, consilier, deputat, director al Direcţiei pentru Cultură Neamţ şi al Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu”. Distins cu Premiul Naţional al U. S. şi cu Ordinul Meritul Cultural, în Grad de Cavaler şi în Grad de Ofiţer. Fondator al Colocviilor Naţionale de Poezie. Cărţi: „Ceremonii insidioase”, „Poeme în alb-negru”, „Intimitatea absenţei”, „Cântece de îngropat pe cei vii”, „Fratele meu, străinul”, „Supravieţuitorul şi alte poeme”, „Titanic şvaiţer”, „Complicitate”, „Goliath”, „Îngerul căzut”, „Bătrânul şi Marta”, „România pe înţelesul tuturor”, „Gloria milei”, „Ce rost are să trăieşti în România?”, „Tinereţe fără bătrâneţe şi sentimentul tragic al timpului”, „Părintele Iustin Pârvu şi morala unei vieţi câştigate”, „Podul”, „Poezii alese”, „Cu părintele Iustin Pârvu, despre moarte, jertfă şi iubire”, „Daruri duhovniceşti”, „Părintele Iustin Pârvu: o misiune românească şi creştină”, „Frig”. „Epistolar (1978-1990)”, „O dramă la vânătoare”, „Paznicul ploii”, „Contribuţii la estetica umbrei”; „Urma”, „Laika”. A îngrijit multe cărţi din creaţia lui Aurel Dumitraşcu.
■ 6/2002 – d. Marin-Marcel Drăgotescu, la Piatra-Neamţ (n. 4. 02. 1934, Craiova)
■ 9/1946 – n. Mircea-Răzvan Ciacâru, la Cluj, pictor. Cursuri primare, gimnaziale, liceale şi Facultatea de Arte Plastice (1973), toate la Timişoara. Repartizat în Judeţul Neamţ (1973), a predat la şcolile din Bălţăteşti şi Negreşti, apoi, la Şcoala Populară de Artă, până în 1981, când s-a transferat la Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (muzeograf restaurator). Expoziţii personale (1974-2013) la: Piatra-Neamţ, Bucureşti, Tel Aviv, Almere – Olanda, Frankfurt pe Main. Expoziţii de grup şi colective (1970-2014) la: Timişoara, Arad, Turnu Severin, Iaşi, la Palatul Parlamentului, Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ, Expoziţia „Voroneţiana”, Suceava. Expoziţii interjudeţene (1980-2007): Braşov, Suceava, Galeria „Apollo”, Expoziţie de grup la Bruxelles. În colecţii: Olanda, Franţa, Canada, S. U. A., Germania, Israel, Suedia, Italia.
■ 16/1838– n. Silvestru Bălănescu (din botez, Simion), la Pângărăcior, Neamţ (d. 25. 11. 1900, Bucureşti), episcop, profesor, a învăţat cu dascălul din sat, continuă la Piatra şi la Mănăstirea Bisericani. Călugărit (4. 04. 1854) urmează Seminarul de la Socola, la Kiev, obţine diploma de candidat al Academiei Duhovniceşti; profesor la Seminarul din Roman (1874), profesor, apoi director la Seminarul din Bucureşti, arhiereu (Piteşteanu), profesor suplinitor şi decan al Facultăţii de Teologie din Bucureşti, ales episcop de Huşi (10. 12. 1886). A tradus în română: „Curs de drept bisericesc”, „Teologia dogmatică ortodoxă”, „Carte pastorală către preoţii şi creştinii eparhiei Huşilor”, „Tipicul serviciului arhieresc în zilele de sărbători mari” ş. a.
■ 18/1933 – n. Magdalena, Popescu-Marin la Roman, cercetător ştiinţific. A absolvit Facultatea de Filologie din Bucureşti (1957), cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române. Doctor în filologie (1974). Cărţi (coautor): „Dicţionarul invers”, „Gramatica limbii române”; „Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie”, „Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române”, „Dicţionar practic al limbii române”, „Dicţionar explicativ şi enciclopedic al limbii române”, „Dicţionar român de neologisme”, „Formarea cuvintelor în limba română”. A îngrijit şi a tradus din spaniolă, cu Tudora Şandru-Mehedinti, „Dicţionarul etimologic al limbii române” de Alexandru Ciorănescu. Coordonatoare la volumul „Formarea cuvintelor în limba română din secolele al XVI-lea – al XVIII-lea”. A publicat peste o sută de studii ştiinţifice în limba româna sau în limbi străine. A început (1973), studiul retoromanei şi se afirmă ca traducătoare, unică specialistă din România şi din Balcani. Membră U. S.
■ 18/1933 – n. Mihai-Emilian Mancaş, la Dobreni, Neamţ, profesor, poet, prozator, dramaturg, eseist. A absolvit Liceul „Petru Rareş”, Piatra-Neamţ şi Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti. Profesor la Bicaz şi Piatra-Neamţ. Deputat (1990). A debutat în „Iaşul nou”. A colaborat la revistele: „Luceafărul”, „Asachi”, „Ateneu”. Volume: „Freamătul luminii” (colab. 1958); „Iepurii de la Iepureni” (colab.), „Sine ira”. „Bistriţă, apă vioară”, 2010, „Mămăliga”, 2011; „Poezii din juneţe”, 2012; „Teatru”, 2012; „Zilele: Lumea lui Iţă, 2013; Moara lui Tudoran”, 2014.
■ 23/1950 – n. Lucian Strochi, la Petroşani, Hunedoara, profesor, doctor în filologie, scriitor, critic literar şi de artă. Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti, profesor la Tazlău şi Piatra-Neamţ; după 1990, director la Casa Franţei, funcţionar la Prefectură, la Consiliul Judeţean şi la Primăria Piatra-Neamţ, director al Direcţiei pentru Cultură, director artistic al T. T. A debutat în „Steagul roşu” din oraşul natal, peste 80 de premii la concursuri literare. Editorial a debutat cu „Penultima partidă de zaruri”, proză scurtă (1985). Este autor a peste treizeci de volume de proză scurtă, romane, poezie, teatru, teorie şi critică literară, antologii. Face critică de artă plastică. Director al Revistei „Asachi”. Este membru al U. S. şi al U. A. P. Alte cărţi: „Gambit”; „Cicatricea”; „Sonete”; „Memoria fulgerului”; „Monere 50”; „Versuri”; „Emisferele de Brandenburg”; „Introducere în fantastic”; „Fantasticul în proza românească”; „Paradoxala Olanda”; „Antologie a muntelui”; „Ceasornicul lui Eliade”; „Teatru”; „Ore suplimentare”; „Funia de nisip”; „Alfabetul animalelor” I-III; „Despre esenţe şi tincturi”; „Poesii vechi şi nouă”; „Gânduri-rânduri; „Ancade şi alte poezii de formă fixă” ş. a.
■ 31/07/21. 08. 1888 – n. Max(imilian) Costin, la Piatra-Neamţ (d. 28. 08. 1938, Bucureşti), violonist, muzicolog, pedagog, poet, publicist, traducător. A cântat în orchestra liceului şi a susţinut concerte la Ateneu. Studii muzicale la Paris, Berlin şi Bucureşti, elev al lui George Enescu. A înfiinţat Societatea Compozitorilor Români, Societatea „Amicii Muzicii”, Bucureşti, colecţiile „Biblioteca Muzicală” şi „Şcoala Nouă pentru Vioară”. Debut editorial cu „Sfârşitul lumii” de C. Flamarion (tr.). Colaborări (pseud. Coman): „Doina doinelor”, „Dimineaţa” (pseud. Măşcuţă), „Adevărul”, „Furnica”. „Belgia Orientului”. Volume: „Poezii”; „Şoimii patrupezi”. Traduceri: „Poezii” (după St. Malarmé); N. Berlioz, „Simfoniile lui Beethoven”.
AUGUST 2018
■ 2/1878 – n. Constantin C. Braiesku, la Roman (d. 8. 11. 1951), jurist, publicist. A absolvit Facultatea de Drept Bucureşti şi Conservatorul de Muzică şi Declamaţie, secretar literar la Teatrul Naţional, doctor în drept (Paris). De mai multe ori deputat şi senator, primar general al Capitalei (1938). Debut, în Revista „Lumea veche” (1896) cu o epigramă, semnată Costache Aristol. Colaborări: „Propaganda”, „Moş Teacă”, „Evenimentul”, „România jună”, „Dreptatea”, „Adevărul”, „Litere şi arte”, „Moftul român”, „Zeflemeaua” ş. a. A scos Revista „Zigzag” (1901-1902) şi a condus Ziarul „Semnalul” (Râmnicu-Sărat, 1909-1911). Cărţi: „Arta şi şcoala dramatică”, „Epigrame”, „Mircea”.
■ 2/2006 – d. Ion Cârnu, la Piatra-Neamţ, (n. 19. 12. 1947).
■ 3/1948 – n. Maria Gh. Apetrei, la Farcaşa, Neamţ, profesor, muzeograf, absolventă a Liceului „Mihail Sadoveanu”, Borca, Neamţ, a Facultăţii de Biologie, Bucureşti, a predat la Şcoala Generală din Rediu, Neamţ, iar din 1981, muzeograf, şef de secţie la Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra-Neamţ. A publicat în volumele: „Lucrările cele de-a III-a Conferinţe Naţionale de Entomologie”, 1983; „ A IV-a Conferinţă Naţională de Entomologie”, 1986; „Congresul Naţional de Biologie «Emil Racoviţ㻓, 1992.
■ 15. 08. 1898 – n. Ştefania Zotoviceanu-Rusu, la Roman (d. 25. 12. 1953, Bucureşti). După Facultatea de Litere şi Filosofie, Iaşi, se stabileşte la Bucureşti, va frecventa Cenaclul „Sburătorul”. Debut în „Bazarul săptămânal” (1925). Bibliotecară şi secretară a Comitetului de lectură la Teatrul Naţional, unde i se va juca piesa „Ucenicul vrăjitor” (1926). Alte piese: „Fluxul”, „Urangutanul”, „Când bântuie furtuna”, „Livada cu pruni”, „Cu nerodul satului la alegeri”. Împreună cu soţul ei, Silviu Rusu, înfiinţează Editura Stelei, şi „Buletinul Stelei” (1929-1933). Din 1943, a devenit membră a Societăţii Scriitorilor Români. Colaborări: „Adevărul”, „Basarabia”, „Familia”, „Gândirea”, „Limba română”, „Orizont”, „Premiera ilustrată”, „Rampa”, „Timpul”, „Universul”, „Viaţa”.
■ 17/1943 – n. Mariana Costrăş, în Balaia, Filipeni, Bacău, a frecventat grădiniţa înfiinţată de mama sa; clasele primare cu tatăl său, gimnaziul din Mărăşti, Şcoala Pedagogică şi Facultatea de Filologie, Bacău (1968). Activitatea didactică: educatoare (Judeţul Bacău şi Piatra-Neamţ), profesor de limba şi literatura română (Neamţ), inspector şcolar la I. Ş. şi metodist la C. C. D. Neamţ. A fondat Asociaţia Pedagogică „Educatoarea” (1991). Colaborări: „Revista de pedagogie”, „Tribuna învăţământului, „Preocupări didactice, „Învăţământul preşcolar”, „Epifania” ş. a. Lucrări: „Cântece şi poezii pentru-ai noştri dragi copii”, culegere; „Valorificarea creaţiilor literare ale educatoarei în procesul instructiv-educativ din grădiniţă” şi „Ipostaze ale grădiniţelor din Judeţul Neamţ”. Titlul de educatoare evidenţiată şi diploma de excelenţă acordată de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Neamţ.
■ 20/1938 – n. Doru Albu (pseud. lui Emilian Simion), Teleorman, absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti, stabilit la Piatra-Neamţ, a fost corespondent radio pentru judeţele Neamţ şi Bacău. Este autor al volumului de poezii „Paradis refuzat. Simfonie în 5 părţi şi mai multe nostalgii”.
■ 20. 08. 1944, Parasca Agape (n. Boca), în satul Răchiţi, Judeţul Suceava. A absolvit: şcoala elementară la Botoşana, o şcoală de surori, a lucrat în domeniul sanitar, apoi Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti, (1975). A predat desenul la şcoli din Neamţ. Prima personală la Galeria „Alfa” Piatra-Neamţ (1981). A expus pictură şi grafică în expoziţii personale (design vestimentar la Bicaz şi Piatra-Neamţ), împreună cu Mihai Agape şi în expoziţii colective organizate de Filialele Bacău şi Neamţ ale U. A. P. (1975-2014). A participat la Bienala „Lascăr Vorel”, la „Voroneţiana” din Suceava, la mai multe tabere de creaţie. Lucrări în colecţii din ţară şi din: S.U.A., Germania, Italia, Spania, Anglia.
■ 24/1928 – n. Constantin I. Borş, la Borşeni, Războieni, Neamţ (d. 27. 04. 1996), profesor universitar, doctor docent, om de ştiinţă, publicist, a absolvit Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, Facultatea de Matematică-Fizică şi Facultatea de Construcţii, Iaşi. Contribuţii deosebite în domeniile: mecanica mediilor continue, teoria elasticităţii, mecanica cerească şi teoria relativităţii. Specializare în Polonia şi SUA. Cercetător ştiinţific la Institutul de Matematică al Academiei. Numeroase studii de specialitate în reviste din ţară şi străinătate. Cărţi: „Teoria elasticităţii corpurilor anizotrope” (1970), „Tratat de mecanică” I-II, pentru studenţi. A susţinut lecţii la universităţile din Paris, Berlin, Praga, Varşovia, Roma, în centre din Algeria şi Zair.
■ 24/1928 – d. Aurel Băeşu, la Piatra-Neamţ (n. 26. 05.1896, Fălticeni, v. fişa lunii mai.)
■ 24/1928 – n. Florin Gheorghiţă, la Târgu-Neamţ, inginer electronist, specialist în OZN-uri, publicist, traducător, absolvent al Facultăţii de Electrotehnică a Institutului Politehnic din Iaşi (1952), debut publicistic în FSR, Anglia (1969), în ţară, „Cronica” (1972). A scris despre fenomenele paranormale. La Congresul internaţional din Barcelona (1978), toată sala a fost impresionată de cercetările lui. El a ales să vorbească despre faptul că OZN-urile sunt corpuri care se bazează pe alte legi şi principii fizice. A debutat cu „OZN – o problemă modernă” (1973), urmat de: „Enigme în galaxie”; „Întrebările ştiinţei”; „Straniile inteligenţe invizibile”; „Comunicări cu cealaltă lume”; „Spirit şi destin cosmic”; „Astralii in Orientul Antic” ş.a. Distins cu multe premii, membru fondator preşedinte al Asociaţiei Invent Terra-Nova, Iaşi (1995).
■ 30/1960 – n. Ştefan Potop, la Tazlău, Neamţ, profesor, artist plastic. Absolvent al Academiei de Arte „George Enescu”, Iaşi (1987). Este profesor la Liceul de Artă „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ şi deţine funcţia de preşedinte al Filialei Neamţ a U. A. P. din România. Expoziţii: Bacău, Baia Mare, Bucureşti, Buzău, Gura Humorului, Iaşi, Piatra-Neamţ, Târgu-Mureş, Veneţia, Praga. Tabere de creaţie: Ardeluţa, Brateş, Viişoara, Borca, Dumbrava, Potoci, Durău, Văratic, Tarcău, Tazlău.
■ 31/1924 – n. Titu Grecu, la Roman, inginer, profesor universitar, a absolvit Liceul „Roman-Vodă”, Facultatea de Mecanică, specialitatea turbo-maşini termice, la Institutul Politehnic din Bucureşti. A obţinut titlul de doctor (1982) cu lucrarea „Contribuţii la studiul ciclurilor de turbine cu gaz”. Lucrări: „Maşini tehnice şi hidraulice”, I-II (1954, 1956); „Turbine şi turbocompresoare”, (1958. 1964); „Turbine cu abur” (1975); „Maşini mecano-energetice” (1983) ş. a.
Constantin TOMŞA