Rememorări nemţene – Decembrie 2013

* 1991– Revista Asachi, seria nouă (a doua), subintitulată „revistă de economie, cultură, ştiinţă, opinii, comentarii, informaţii” (până la nr. 6), „revistă de economie cultură ştiinţă, învăţământ” (nr. 7 – 38), apoi „revistă de cultură” (nr. 39-202), a apărut între decembrie 1991 şi decembrie 2005, la început săptămânal (până la nr. 17/1992), apoi bilunar (nr. 18-58/1992-1993), iar din ianuarie 1994 până în decembrie 2005, lunar. După această dată, până în prezent, revista apare după un calendar imprevizibil.
Pe parcurs, în paginile celor peste două sute de numere, au semnat intelectuali, scriitori – membri şi nemembri ai USR – cadre universitare, oameni de ştiinţă. De la nr. 72/1995 a apărut suplimentul „Didactica”, editat în colaborare cu I.S.J.Nţ, iar de la nr. 113/1998, suplimentul „Asachi Junior”, pentru tineretul şcolar.
* 4/1949, s-a înfiinţat Filiala Neamţ a Societăţii de Ştiinţe Matematice, la stăruinţa ilustrului matematician trăitor în Piatra-Neamţ Constantin Borş, cu sprijinul academicianul Grigore Moisil.
* 5/2009, a trecut la cele veşnice profesorul Florin Florescu, cel care a fost întemeietorul şi preşedintele Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ şi Cercetare Neamţ, din 1990. S-a născut la 1 aprilie 1944, într-o familie de învăţători din comuna Cândeşti, Judeţul Buzău; licenţiat al Facultăţii de Biologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. A fost unul dintre fondatorii seriei noi a revistei noastre „Apostolul” (martie 1999) pe care a susţinut-o permanent, aşa cum a făcut cu toţi acei care i-au solicitat sprijinul. Dumnezeu să-l odihnească în pace.
* 6/1949 – n. Paul Chiribuţă, la Buhuşi. După studii gimnaziale şi liceale la Piatra-Neamţ, a absolvit I. A. T. C. Bucureşti (1972) şi s-a afirmat pe scena Teatrului Tineretului din Piatra-Neamţ, unde a debutat în spectacolul „Harap-Alb”. În 1984, s-a transferat la Teatrul „Bulandra” din Bucureşti, apoi din 1996, este director al Şcolii de Actorie din Limoges. Doctorat în Franţa, în prezent profesor la IATC Bucureşti.
* 6-7/1929, a avut loc, la Bucureşti, Congresul General al Învăţătorilor. Se întemeiază Asociaţia Învăţătorilor din România.
* 9/1946, n. la Piatra-Neamţ, prof. Elena Vulcănescu, colaboratoare a revistei noastre, poetesă, prozatoare, istoric literar, membră a Uniunii Scriitorilor din România, autoare a mai multor volume de poezie „Dor de zei” (2000), „Cain” (2000”, „Poemul din călcâi” (2001), „Catrenul şi umbra” (2002), „Gabion” (2004), „Azil pentru melci” (2004). Acestora li s-au adăugat două eseuri inedite, rod al unei activităţi laborioase de cercetare în fondul documentar al Academiei Române şi nu numai: „Bucureşti – Paris via Mirceşti” (2007) şi „Veronica Micle – muza dintre Eminescu şi Caragiale” (2012).
* 14/1832, a început să funcţioneze, la Piatra-Neamţ, prima şcoală publică, într-o clădire ce aparţinea Biserici Domneşti „Sfântul Ioan”, lângă Turnul cu Clopotniţă.
* 16/1883 – n. Gavriil Galinescu (* (d. 10. 07. 1960, Durău, Neamţ), muzicolog, folclorist, dirijor, şi compozitor, la Hangu, Neamţ. Facultatea de Teologie şi Licenţiat (1909) la Conservatorul de Muzică şi Declamaţie, Bucureşti. Conservatorul de Muzică din Leipzig (1912-1914). Peste două decenii, cursuri de specializare (etnografie şi paleografie muzicală) la Universitate din Viena (1930-1931), iar pentru perfecţionarea în muzica orientală, la Atena. Profesor la Conservatorul din Cernăuţi (1. 10. 1930), apoi la Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Iaşi. Pentru folclorul din Moldova, numele lui trebuie aşezat alături de cel al lui Teodor T. Burada şi Gavriil Musicescu, ca unul care a cules şi a notat valoroase şi autentice creaţii populare. Peste1.000 de piese din Moldova şi, în special, de pe Valea Bistriţei. În domeniul componistic, peste 500 de piese, majoritatea corale: „Cântecul plutaşilor de pe Bistriţa”, „Ciobănaşul”, „Rosmarin”, „Leliţico din Cordun”. Cărţi: „Arta religioasă, caracteristice, rolul şi importanţa ei”, 1909; „Muzica corală bisericească”, 1930; „Manuale didactice de muzică de George Breazul”, 1934; „Muzica în Moldova”, 1935; „Cântecele munţilor noştri”, 1936; „Cântarea bisericească”, 1941 (*Sursele existente indică date de naştere diferite – 15, 16, 25 şi 31 decembrie 1883).
* 24/1945 – n. Cristian Livescu, critic şi istoric literar, Absolvent al Facultăţii de Filologie, Bucureşti. Membru al Uniunii Scriitorilor, al Uniunii Artiştilor Plastici din România, secţia Critică. În 2000, i-a fost conferită, de către Preşedinţia României, Medalia 150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, pentru contribuţia adusă la exegeza eminesciană, una din preocupările constante ale criticului şi istoricului literar, concretizată în volumul Întâiul Eminescu (urmat, în 2003, de o ediţie critică, volumul Poemele Ondinei – Caietul vienez şi alte poezii). A mai fost distins cu Ordinul Meritul Cultural, în Grad de Cavaler, 2004. A debutat editorial cu „Introducere în opera lui Ion Pillat”, 1980, volum urmat de alte cărţi. „Scene din viaţa imaginară”, 1983; „Voluptatea labirintului”, „Întâiul Eminescu, studiu critic”, 1998; „Ascuns într-o lojă”, 2002; „Magiştri & hermeneuţi”, 2007; * Eminescu şi enigmele «Caietului vienez», 2012, precum şi ediţiile de autor: „Calistrat Hogaş – «Pe drumuri de munte». Integrala prozei – publicistica”, 2003, „Ion Creangă – Opere”, o reeditare a ediţiei clasice din 1939, „Ion Creangă, Opere, ediţie critică cu note, variante şi glosar” de G. T. Kirileanu ş. a.
* 29/1903 – n. Sergiu Dan (pseud. Isidor-Sergiu Rottman), la Piatra-Neamţ (d. 13. 03. 1976, Bucureşti). Liceul „Petru Rareş”, Piatra-Neamţ. Şcoala Superioară Comercială, Bucureşti. Debut în „Cugetul românesc” (1922). Colaborări la majoritatea revistelor literare. Debut editorial: „Viaţa minunată a lui Anton Pann”, 1929 (în colab). Alte cărţi: „Dragoste şi moarte în provincie”; „Arsenic”; „Surorile Veniamin”; „Unde începe noaptea”; „Roza şi ceilalţi”; „Taina stolnicesei”; „Tase cel Mare”; „Dintr-un jurnal de noapte”, până în 1970; „Serviciul de noapte”, îng. şi pref. Gabriel Gafiţa, 1980;
* 30/1934 – n. Vasile I. Ursachi, la Havârna, Botoşani, profesor de istorie, arheolog, Şcoala Pedagogică din Şendriceni, Dorohoi, Facultatea de Istorie a Universităţii ieşene, specializarea istorie veche. Doctor în istorie (1986), cu teza „Văleni – o mare necropolă a dacilor liberi”, premiată de Academie cu Premiul „Vasile Pârvan” (1991). Director al Muzeului de Istorie (1993-1999), fiind considerat fondatorul şi iniţiatorul colecţiei acestei instituţii. Membru al Institutului Naţional de Tracologie, al Institutului de Preistorie şi Protoistorie Cluj-Napoca şi al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. A descoperit peste 300 de aşezări din diferite epoci istorice din zona Roman, a condus 25 de şantiere arheologice, a participat la peste 180 de sesiuni ştiinţifice, la 5 congrese internaţionale. Colaborator la revistele de specialitate: „Carpica”, „Me­moria Antiquitatis”, „Materiale şi cercetări arheo­logice”, „Thraco-Dacia”, „Hierasus”, „Inventaria Archeologica”, „Cercetări de nu­mis­matică”, „Magazin istoric”, „Arheologia Moldovei”. Scrieri: „Roman. Mic îndreptar turistic”, 1978; „Monumente din judeţele Bacău şi Neamţ” (în colab.), 1982; „Zargidava – cetatea dacică de la Brad”, 1995.
* 31/1989, d. la Iaşi, Ion Creangă.