In memoriam: Glebus Sainciuc, 100 de ani de la naştere

Aş face măşti întregului glob pământesc… Glebus Sainciuc

La 19 iulie s-au împlinit 100 de ani de la naşterea artistului plastic basarabean Glebus Sainciuc (1919-2012). E cunoscut mai ales pentru colecţia de măşti din papier mâché, dar este şi autor a mai multor lucrări de pictură şi grafică. Artistul se distinge prin originalitatea stilului, un incontestabil talent actoricesc şi umor subtil.

 Glebus Sainciuc s-a născut la 19 iulie 1919 la Chişinău. În anul 1942 susţine bacalaureatul, după care studiază, până în 1944, la Facultatea de Arhitectură a Politehnicii din Bucureşti. După război, absolvă Şcoala de Arte Plastice „Ilia Repin” din Chişinău (1947), în acelaşi an fiind primit în rândurile Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova.

Debutul în pictură îi e marcat de căutările specifice anilor ’30-’40 ai sec. XX din artele plastice române şi vest-europene. În Basarabia, sub ocupaţie sovietică, este nevoit să se conformeze un timp rigorilor acelui regim, realizând compoziţii inspirate din viaţa oamenilor simpli.

S-a impus, totuşi, printr-o galerie de portrete ale contemporanilor, cu precădere oameni de artă, de litere, savanţi: actriţa Nina Vodă (1966); scriitorii Vasile Vasilache (1968), Lidia Istrati, Petru Cărare (1970), Leonida Lari (1972), Vladimir Beşleagă (1973); traducătorul Igor Creţu (1973); muzicianul Vasile Goia (1976); criticul de artă Larisa Turea (1995) etc. Portretele sale redau cu multă pătrundere şi măiestrie artistică lumea interioară a omului, faţă de care pictorul a manifestat întotdeauna o mare dragoste şi stimă.

Un alt capitol în creaţia lui Glebus Sainciuc îl constituie şarjele (caricaturile), reprezentând chipurile a numeroşi actori, artişti plastici, scriitori, muzicieni, interpreţi, oameni de ştiinţă, jurnalişti, profesori, bibliotecari, precum şi tineri studioşi, ţărani, muncitori etc. Numai în ziarele şi revistele din Chişinău a publicat circa 500 de asemenea lucrări. Numărul şarjelor executate instantaneu şi dăruite protagoniştilor este nelimitat. În anii 1969-1979 a realizat Bagatele – o serie de desene (circa 300 de lucrări) executate prin asociaţie cu muzica. Glebus Sainciuc a fost promotorul unui gen inedit şi extrem de original în arta plastică basarabeană – măştile, executate printr-o metodă proprie, destul de complexă, şi, de multe ori, jucate pe scenă de autor, în cadrul unor adevărate spectacole. În perioada 1957-1997 maestrul a creat peste 300 de măşti, reprezentând fruntaşi ai vieţii culturale româneşti (Valentina Rusu-Ciobanu, Mihai Grecu, Aureliu Busuioc, Nicolae Sulac, Ion Druţă, Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Mihai Cimpoi, Anastasia Lazariuc, Eugeniu Coşeriu, Ana Blandiana, Adrian Păunescu şi încă mulţi alţii). S-a manifestat şi ca autor de grafică.

 A participat la mai multe expoziţii organizate în muzeele din Chişinău, precum şi peste hotare: Sofia (Bulgaria), Baku (Azerbaidjan), Kiev, Odessa, Lvov (Ucraina), Havana (Cuba), Montreal (Canada), Moscova, Sankt-Petersburg (Rusia), Paris, Grenoble (Franţa) ş. a. Creaţii ale sale se află în zeci de muzee şi în sute de colecţii particulare. Este protagonistul unui film documentar-artistic realizat de un grup de creaţie din Finlanda, Norvegia şi Suedia (anii ’70-’80 ai sec. XX).

În 1983 a fost lansat filmul documentar intitulat Glebus, o creaţie a regizorului Valeriu Jereghi. Pentru realizări remarcabile în domeniul artelor plastice i s-au oferit mai multe distincţii şi titluri onorifice, este Cavaler al Ordinului Republicii (1999), Doctor Honoris Causa al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2009).

 S-a stins din viaţă la 16 octombrie 2012, la vârsta de 93 de ani, la Chişinău.

Angelina BEGU