Expoziţia Maestrul picturii nemţene – Nicolae Milord
Pe 27 iulie 2017, la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură şi grafică semnată de artistul nemţean Nicolae Milord, cuprinzând lucrări din colecţii particulare şi din cea a muzeului.
În strălucita constelaţie de artişti nemţeni, opera lui Nicolae Milord (1909-1988) ocupă un loc distinct, confirmat şi de expoziţia retrospectivă deschisă la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ în luna septembrie 2001 organizată în colaborare cu d-na prof. Irina Vlad, nepoata artistului şi moştenitoarea unui număr important dintre cele mai valoroase lucrări de pictură şi grafică.
Milord a absolvit Academia de Arte Frumoase din Iaşi unde a studiat pictura cu străluciţii profesori Gheorghe Popovici, Octav Băncilă şi Ştefan Dimitrescu. A debutat în expoziţii de grup în anul 1930, iar în oraşul natal a deschis prima expoziţie personală în 1937, prilej cu care a fost foarte bine primit de publicul nemţean.
Actuala expoziţie cuprinde peste 50 de lucrări de pictură şi de grafică, opere reprezentative pentru creaţia lui Nicolae Milord şi reactualizează în conştiinţa publicului personalitatea acestui artist sensibil şi generos.
Criticul de artă Octavian Barbossa: „Nicolae Milord face parte din categoria acelor artişti care nu strălucesc prin motiv. Motivele în calitatea lor de pretexte figurative – subiecte ale compoziţiilor – devin strălucitoare prin pictura sa”.
Festival de muzică de cameră la Roman
Personalitatea compozitorului şi dirijorului Mihail Jora a fost evocată miercuri, 2 august, la Roman, oraşul său natal, dată la care s-au împlinit 126 de ani de la naşterea sa. Cu această ocazie, autorităţi locale, oameni de cultură şi numeroşi romaşcani au participat la evenimentul de dezvelire a unei plăci comemorative amplasată pe imobilul de pe strada Ştefan cel Mare în care s-a născut Mihail Jora.
Manifestarea – al cărei amfitrion a fost directorul Bibliotecii „George Radu Melidon”, Cristina Panaite – s-a bucurat de prezenţa lui Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, a fostului ministru Sorin Dimitriu, a pianistei Ilinca Dumitrescu, executant al testamentului soţilor Mihail şi Elena Jora, a Ozanei Kalmuski Zarea, director adjunct artistic al Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău, a custodelui Muzeului „Casa Hogaş” din Roman, Cornelia Jora ş. a.
Invitaţii au rostit alocuţiuni despre personalitatea, viaţa şi activitatea lui Mihail Jora. Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, a propus autorităţilor romaşcane organi- zarea unui festival de muzică de cameră care să poarte numele lui Mihail Jora, propunere salutată în unanimitate de cei prezenţi.
În istoria muzicii româneşti, Mihail Jora rămâne ctitorul liedului şi baletului modern autohton, creatorul muzicii simfonice cu program şi cel mai important profesor de compoziţie al secolului XX.
Comemorare Calistrat Hogaş
Pe 28 august, în Piatra-Neamţ, Centenarul morţii scriitorului şi profesorului Calistrat Hogaş (28 august 1917-28 august 2017) a fost marcat prin ceremonii desfăşurate atât la mormântul scriitorului, cât şi la Muzeul „Calistrat Hogaş” din localitate. În cimitirul „Eternitatea” au avut loc un Te Deum şi o slujbă de pomenire. La orele 14,00, la Muzeul Memorial, a fost ţinută conferinţa „Calistrat Hogaş şi linia naţionalismului românesc”. Invitaţi: prof. Univ. Dr. Mircea Platon, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi şi dr. Mihaela Cristina Verzea. La orele 15,00, scriitorii nemţeni Emil Nicolae, Cristian Livescu, Dorin Ploscaru, Nicolae Sava, Constantin Tomşa, Dan Iacob, Radu Florescu, Vasile Baghiu şi Sorin Mihăilescu au participat la o masă rotundă despre posteritatea lui Calistrat Hogaş.
Manifestarea este organizată de Consiliul Judeţean Neamţ, Complexul Muzeal, Societatea scriitorilor Neamţ, Uniunea Scriitorilor – reprezentanţa Neamţ, Fundaţia Culturală Constantin Mătase. Sponsori – Fundaţia „Nişte Ţărani” (Dinu Săraru) şi Administraţia Cimitirelor M&D Mens.
Centenarul poemului „Limba noastră”
Poemul „Limba noastră” de Alexei Mateevici a fost citit pentru întâia oară în mai, 1917, la Congresul învăţătorilor din Basarabia, iar două luni mai târziu textul a fost publicat în ziarul „Cuvânt moldovenesc”. Poemul are 12 strofe, a câte patru versuri fiecare. La 19 ani de la publicarea poemului, compozitorul Alexandru Cristea a scris muzica pentru versurile din „Limba noastră”. În perioada sovietică, din cele 12 strofe ale poemului erau editate doar 11, catrenul care vorbea despre limba sfântă a vechilor cazanii, limba sfântă a credinţei creştine ortodoxe fiind expulzat de către cenzură.
Poemul a devenit imnul Republicii Moldova în anul 1995, când deputaţii din Parlament au aprobat strofele 1, 2, 5, 8 şi 12 drept imn naţional şi oficial. Cu prilejul Zilei Limbii Române, la Chişinău, scriitori şi admiratori ai operei lui Alexei Mateevici au depus flori la bustul poetului de pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică Ştefan cel Mare.
„Încă simţim şi noi actualitatea poeziei fiindcă ea se referă la o actualitate lingvistică pe care o mai trăim, din păcate, chiar la început de secolul XXI, aşa cum au trăit-o Alexei Mateevici şi contemporanii săi. Limba română se află încă pe baricade aici, la noi”, a declarat scriitorul şi ziaristul Arcadie Suceveanu, membru-fondator al PEN-Clubului din Republica Moldova.
S-a stabilit simbolul Centenarului Marii Uniri
Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) a desemnat simbolul (identitatea vizuală) ce va reprezenta Centenarul Marii Uniri de la 1918 şi al Războiului pentru Întregirea Neamului. „Propunerea câştigătoare este cea a FCB BUCHAREST, denumită «Hora». Aceasta s-a aflat pe primul loc atât în preferinţele juriului, cât şi ale publicului, din partea căruia a primit 27% din voturile exprimate. Logo-ul a fost construit pornind de la două cercuri reunite de simbolul infinitului. Cercurile sunt compuse din puncte individuale care cresc şi se dezvoltă. Hora infinită obţinută este un simbol viu, sugerând continuitate împreună, rezistenţă şi creştere”. MCIN, împreună cu Uniunea Agenţiilor de Publicitate din România şi cu sprijinul International Advertising Association, al Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii şi al UNARTE, a organizat un concurs de idei, la care s-au propus 13 identităţi vizuale. Procesul de jurizare s-a derulat în două etape: în prima etapă, agenţiile au prezentat propunerile lor, iar acestea au fost punctate în baza unei grile de evaluare. În cea de-a doua etapă, publicul a avut posibilitatea până duminică, 27 august, ora 23:59, să aleagă identitatea vizuală pe care o preferă. Votul popular a contat în proporţie de 25%., se precizează într-un comunicat de presă al MCIN.
Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!
Cea de-a şaptea ediţie a Târgului de Carte Libris, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ în parteneriat cu Primăria, s-a desfăşurat anul acesta în perioada 14-17 septembrie, în Parcul Central din Piatra-Neamţ.
Manifestarea dedicată clasicului Ion Creangă (180 de ani de la naştere) şi comemorării scriitorului Calistrat Hogaş (170 de ani de la naştere şi 100 de ani de la moarte) a reunit pe standuri nume importante ale peisajului cultural naţional şi a înregistrat numeroase evenimente legate de carte: prezentări, lansări, medalioane, conferinţe, saloane literare.
Au fost prezente Editura „Tipo Moldova” din Iaşi, cu proiectul „Centenarul Marii Uniri, 100 de ani – 100 de cărţi de istorie”, Editura „Eikon” şi Editura „Hasefer” din Bucureşti, Editura „Junimea” din Iaşi, Editura „Cetatea Doamnei” din Piatra Neamţ ş. a.
În cadrul conferinţelor „Libris 2017” au fost prezenţi Mircea Dinescu („Încotro poezia?”), Dan Tomuleţ („Natura perspectivală a adevărului”), Lucian Strochi („Scriitori romaşcani”), Vianu Mureşan („Misticismul etic la Albert Schweitzer”), Maria Sipoş („Marin Preda – 95 de ani de la naştere”), Silviu Moldovan („Faţete ale represiunii politice după anul 1947”) ş. a.
Au fost lansate cărţile „Trei săptămâni în Anzi”, de Marius Chivu, „Consideraţii (in)utile despre destinul filosofiei” de Dan Tomuleţ, „Colier din bomboane de colivă” de Mircea Dinescu, „Un jurnal salvat al lui Mircea Eliade” de Cristian Bădiliţă, „Zeppelin”, de Adrian G Romila ş. a.
Manifestarea a mai cuprins un Medalion Constantin Munteanu, precum şi întâlniri ale scriitorilor cu elevi de la colegiile „Calistrat Hogaş”, „Petru Rareş” şi „Informatică”.
Premieră la Teatrul Tineretului
Pe 8 septembrie, Teatrul Tineretului şi-a deschis stagiunea 2017 – 2018 cu premiera spectacolului WOLFGANG după Yannis Mavritsakis. Regia: Radu Afrim, decor: Romulus Boicu, costume: Erika Márton. În distribuţie: Cătălina Bălălău, Florin Hriţcu, Andrei Merchea Zapotoţki, Mircea Postelnicu, Loredana Grigoriu, Emanuel Becheru, Cristina Mihăilescu, Valentin Florea, Sabina Brânduşe.
În 2006, o ştire făcea înconjurul lumii: într-un orăşel din Austria, Natascha Kampusch a fost ţinută captivă într-o pivniţă, timp de 8 ani, de către Wolfgang Priklopil, care a răpit-o pe când ea avea zece ani.
Plecând de la acest fapt, dramaturgul grec Yannis Mavritsakis, scrie o piesă distinsă cu Palmarès de către Commission nationale de l’Aide à la création de textes dramatiques, Paris, 2010. În opinia sa, Wolfgang este „o interogare a raporturilor dintre dragoste şi posesie”, piesa încearcând să descifreze resorturile intime care determină actele răpitorului. Acestea ar fi un răspuns dat lumii standardizate şi ipocrite, care nu-i satisface aspiraţiile romantice, căci protagonistul visează la o iubire absolută: „Altfel ar trebui să fie dragostea asta… Ar trebui să poţi să smulgi pe cineva din mulţime şi să poţi rămâne cu acea persoană pentru totdeauna.”
Iar regizorul Radu Afrim adaugă: „Acest spectacol ne arată cât de fragili suntem, dar vorbeşte şi despre captivitate, care nu e neapărat un beci, un portbagaj, ci poate fi propria familie, propriul oraş, ţara, cu care dezvolţi o relaţie de dragoste şi ură; interoghează care sunt limitele suportabilităţii noastre şi dacă nu cumva în loc să ne salvăm preferăm o coabitare nocivă.” (Raluca NACLAD)
Gala Tânărului Actor HOP, 2017
Ediţia a XX-a a Galei Tânărului Actor HOP, desfăşurată la Vox Maris Grand Resort din Costineşti, s-a încheiat, după patru zile de concurs, în seara zilei de 7 septembrie.
Tema din acest an a Galei HOP a fost „Suportabila uşurătate a fiinţei la A.P. Cehov”, temă provocatoare, menită să sublinieze ideea pe care directorul artistic al competiţiei, Miklos Bacs a reliefat-o: că deşi suntem prinşi între două mari singurătăţi, naşterea şi moartea, între ele, există căutarea celuilalt, iar arta teatrului este cea în care actorii îi debarasează pe spectatori, pentru câteva ore, de singurătate, oferindu-le iluzia lipsei acesteia.
Juriul final a fost format din Zsolt Bógdan – actor, Mihai Măniuţiu – regizor, Ana-Ioana Macaria – actriţă, Ada Solomon – producător, Alexandru Voicu – actor, câştigătorul Marelui Premiu „Ştefan Iordache”, ediţia 2016.
Premiul „ŞTEFAN IORDACHE” – Marele Premiu al Galei Tânărului Actor HOP a fost acordat actriţei Cosmina Olariu pentru „Mică criză de identitate”, după Livada de vişini de A. P. Cehov. Premiul a fost înmânat de actorul Victor Rebengiuc.
Premiul se acordă în memoria marelui artist Ştefan Iordache, cel care a fost membru al juriului la mai multe ediţii ale Galei HOP, un mare apropiat al acestui eveniment şi un susţinător al tinerilor la început de carieră. Dacă iniţial, începând cu ediţia 2009, acesta a fost acordat pentru cel mai bun actor la secţiunea individual, începând din anul 2013, organizatorii Galei au decis ca Premiul „Ştefan Iordache” să devină MARELE PREMIU AL GALEI.
Expoziţia Dincolo de Granit – Andezit
În perioada 5 septembrie – 8 octombrie 2017, Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ a organizat, în colaborare cu Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, o expoziţie de grup care reuneşte lucrările de sculptură şi ceramică semnate de şase artişti contemporani, nume de referinţă în arta vizuală, prezentate pe scurt de muzeograful Violeta Dinu: Nicolae Fleissig care trăieşte în Franţa din 1982, a descoperit tainele sculpturii în atelierul lui Clement Pompiliu (1923-1985) din Piatra-Neamţ, a absolvit Academia de Artă din Bucureşti, şi revenind în oraşul nostru a iniţiat proiecte artistice monumentale finalizate cu lucrări donate urbei şi Muzeului de Artă. Gheorghe Zărnescu a expus la Piatra-Neamţ de multe ori în cadrul Bienalelor „Lascăr Vorel” şi a donat instituţiei noastre 16 lucrări din expoziţie care se adaugă celor donate în anii trecuţi, îmbogăţindu-ne patrimoniul. Maxim Dumitraş, artist, fondator şi director al Muzeului de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, este iniţiatorul acestui proiect generos intitulat „Dincolo de Granit – Andezit” unde sculptura se asociază şi cu alte limbaje, simultan cu deschiderea către spaţiul internaţional. Ioan Pop Vereta, s-a format ca artist la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti. A participat la simpozioane şi tabere de sculptură în ţară şi străinătate. Lucrările sale cu tematică simbolist – abstractă se află pentru prima dată la Piatra-Neamţ. Nesrin Karakan este o sculptoriţă originară din Turcia, unde predă la Universitatea din Mersin. Lucrările sale, realizate în materiale diverse, de la fontă, beton, la andezit, se integrează noilor tendinţe contemporane manifestate în cadrul grupului. Emil Cassian Dumitraş a absolvit Universitatea de Arte Plastice şi Design „Ion Andreescu” din Cluj, secţia ceramică / sticlă / metal, specializându-se în sculptură. În această expoziţie, artistul se prezintă cu 12 lucrări de ceramică. (Red.)