• Bibliotecarul si biblioteca în era internetului
În era modernă, marcată de o tehnologie excesivă, biblioteca şi bibliotecarul trebuie să se adapteze noilor cerinţe. Dacă bibliotecarul tradiţionalist este mai mult umanist prin formare, bibliotecarul erei digitale trebuie să fie şi un bun tehnolog. Fără cunoaşterea tehnologiilor, acesta nu va mai avea loc în bibliotecă. Cartea în format tradiţional este şi ea din ce în ce mai stingherită de cartea electronică, care devine una dintre atracţiile principale ale bibliotecii.
Trebuie să ne obişnuim cu faptul că despre prezentul şi viitorul bibliotecii, a cărţii în general în format tradiţional, a şanselor de supravieţuire a acestora, locul şi rolul bibliotecarului este şi va fi o preocupare permanentă, cum poate biblioteca şi bibliotecarul să rămână relevante pentru societate şi pentru comunităţile pe care le servesc?
Se pun întrebările: cum pot supravieţui bibliotecile într-un viitor digital sau chiar hibrid? Cum vor accesa, utiliza şi beneficia de informaţie într-o lume din ce în ce mai hiperconectată? Care este locul bibliotecii în ecosistemul informaţional modern?
Este clar faptul că lumea se schimbă, tehnologia se modernizează şi bibliotecile nu pot sta pe loc, că sunt necesare nu numai schimbări cantitative, dar şi schimbări calitative.
Raportul IFLA despre tendinţele actuale, care modelează societatea informaţională, identifică cinci tendinţe care vor juca un rol-cheie:
– tehnologiile noi vor extinde şi vor limita în egală măsură accesul persoanelor la informaţii;
– educaţia online va democratiza şi va perturba învăţarea la nivel mondial;
– limitele de protecţie a vieţii private şi a datelor vor fi redefinite;
– societăţile hiper-conectate vor asculta şi vor face mai puternice voci de grupuri noi;
– noile tehnologii vor transforma mediul informaţional global.
S-a constatat că Internetul are un impact major asupra modului în care oamenii găsesc şi accesează informaţia. Cărţile electronice schimbă obiceiurile de lectură. Utilizatorii optează pentru extinderea serviciilor digitale, dar totodată consideră că publicaţiile tipărite rămân importante în era digitală. Disponibilitatea computerelor şi a Internetului rivalizează împrumutul cărţilor, activitatea de referinţă, ca serviciu vital al bibliotecii.
De aceea utilizatorii susţin că:
– împrumutul cărţilor este un serviciu foarte important oferit de biblioteci;
– bibliotecarul de referinţă este foarte important într-o bibliotecă; Accesul la computer şi internet sunt foarte importante, de asemenea.
Cu toate investiţiile în tehnologizarea bibliotecilor, cartea rămâne eticheta bibliotecii, fiind considerată una dintre cele mai vechi şi mai puternice mărci din lume.
Cele mai solicitate servicii sunt: serviciul de referinţă online « Întreabă bibliotecarul », cursurile privind împrumutul electronic, cursurile privind utilizarea cititoarelor electronice.
Daca biblioteca tradiţională are în centru cartea, biblioteca erei digitale trece printr-o reconceptualizare a bibliotecii ca spaţiu fizic centrându-şi activitatea pe utilizatori, pentru a corespunde noilor cerinţe ale acestora.
Nu trebuie să uitam că utilizatorii vin la bibliotecă şi se gândesc la un loc unde vin să împrumute cărţi şi alte publicaţii, să participe la evenimente, să socializeze.
Cum tendinţa este spre învăţământul la distanţă, necesitatea spaţiilor vaste de bibliotecă nu se mai justifică. Bibliotecarul virtual poate lucra de oriunde pentru a recomanda resurse online utilizatorului de oriunde.
Un studiu realizat în mediul academic demonstrează că în anii care vin cercetătorii vor avea nevoie atât de biblioteca fizică, cât şi de cea virtuală. Formatul virtual ar putea depăşi formatul tradiţional, dar biblioteca încă are de jucat un rol important pentru ambele. Deşi utilzatorii solicită bibliotecii cărţile şi revistele necesare studiului şi pregătirii cursurilor, ei petrec mai puţin timp în spaţiul fizic decât în cel virtual. Cărţile electronice devin şi ele un element tot mai acceptat de mediul academic. Unii utilizatori menţionează că este mai uşor să lucreze cu resursele în format tradiţional, decât în format electronic. În timp ce căutarea şi exploatarea referinţelor este mai uşoară în format digital, cercetarea şi lectura serioasă sunt mai uşoare, utilizand formatul tipărit. După unii utilizatori colecţiile bibliotecii sunt cele mai importante surse folosite în cercetare, iar cănd nu găsesc materialele necesare în colecţiile bibliotecii atunci se recomandă căutarea pe Internet.
Tot mai puţini tineri citesc din plăcere. Cauza? Gadget-urile. Destul de alarmant este faptul că adolescenţilor le este mai la îndemână să citească în format electronic.
În lumea bibliotecară nu există un consens privind viitorul bibliotecarului. Chiar dacă în viitor biblioteca nu va mai fi atât de relevantă, importanţa bibliotecarului ar putea creşte semnificativ bazându-se pe:
– formarea profesională continuă;
– perfecţionarea calificării lui în ceea ce priveşte mijloacele IT.
Apar noi oportunităţi şi bibliotecarul trebuie să profite de oricare dintre ele pentru a se ridica la nivelul aşteptărilor utilizatorului. Pentru a-şi crea o nouă imagine, bibliotecarul trebuie să fie mai activ şi să se implice în crearea serviciilor şi în activitatea bibliotecii.
Bibliotecarii vor avea grijă nu numai de propriile competenţe, dar vor ajuta şi utilizatorii să-şi dezvolte competenţele necesare în mediul în care trăiesc şi muncesc.
Concluzia principală care se impune este că biblioteca erei digitale are nevoie de un nou model de business, care să corespundă mutaţiilor în ecosistemul informaţional şi necesităţilor comunităţilor pentru care există.
Bibliotecar/documentarist,
Marcela-Rodica COSTACHE
Şcoala Gimnazială „Vasile Alecsandri”, Roman