În cele ce urmează, vom prezenta, pentru cititorii revistei „Apostolul” cele două cărţi lansate la Târgul de Carte „LIBRIS” (septembrie, 2015): „Contribuţii la istoria Revistei „Convorbiri literare”, 1939-1944, şi „SĂLUC HORVAT şi contemporanii săi”. Dar, mai întâi, pentru cei ce nu-l cunosc încă pe Nicolae Scurtu, vom da câteva date biobibliografice despre acest autor.
Nicolae Scurtu s-a născut la 4. 02. 1951, la Văratic, Agapia, Neamţ. După absolvirea Liceului Ştefan cel Mare din Târgu-Neamţ, a frecventat Şcoala de Arhivistică şi Biblioteconomie (1972–1974), apoi Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, absolvind în 1978. A predat limba şi literatura română la mai multe licee din Capitală. A fost inspector de specialitate la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (1991-2002), inspector şcolar general în Ministerul Educaţiei şi Cercetării (1997–1999). A obţinut doctoratul în filologie. De-a lungul anilor, s-a dovedit un pasionat de documente şi de manuscrise inedite, un cercetător deosebit de insistent şi priceput într-un domeniu de activitate în care nu s-au mai aventurat mulţi în ultimii ani. Este autorul a peste o mie două sute cincizeci de articole şi studii de istorie literară, publicate în ziare şi în revistele literare. A editat trei volume de documente şi manuscrise, din fonduri publice şi particulare, adnotate şi comentate, ale unor personalităţi precum: G. Călinescu, Eugen Lovinescu şi Ion Barbu. Tot el este cel care a publicat jurnalul lui G. Călinescu, precum şi Addenda la ediţia E. Lovinescu. A iniţiat colecţia Restituiri, în care au fost valorificate scrierile unor autori interbelici mai puţin cunoscuţi. Tot lui îi datorăm şi iniţierea unei serii G. T. Kirileanu şi contemporanii săi, al cărei prim-volum din corespondenţa marelui cărturar, Scrisori către N. Iorga, a fost publicat în 2012. (V. Dicţionarul general al literaturii române, vol. S/T.)
Şi acum despre cele două cărţi lansate la Târgul de Carte:
Contribuţii la istoria Revistei „Convorbiri literare”, 1939-1944
Fără a mai face vreo introducere despre Revista „Convorbiri literare”(istoric, perioade şi importanţa acesteia în dezvoltarea literaturii române), precizăm că, în acest volum, autorul se opreşte la ultima perioadă din istoria revistei menţionată în titlul cărţii şi anume 1939-1944, când director a fost cunoscutul universitar I. E.Toruţiu, după care publicaţia şi-a încetat activitatea – aşa cum s-a întâmplat cu multe publicaţii, când comuniştii au preluat conducerea politică şi în România, suspendând orice activitate care nu servea intereselor ideologice ale noului regim. Abia după mai bine de un sfert de secol se va edita o revistă ce se va intitula „Convorbiri literare”, în conducerea acesteia succedându-se diverse colective de redacţie, mai mult sau mai puţin aservite noului regim, dar acest subiect nu face obiectul relatării noastre.
Cartea pe care ne-o propune profesorul dr. Nicolae Scurtu, aduce în atenţia celor interesaţi, aşa cum a făcut în toate cărţile sale, o serie de documente ce au în vedere, – după cum menţionează însuşi autorul în scurta dar benefica introducere – bibliografia ultimelor numere ale revistei, referiri la colaboratori precum şi critica literară. Mai mult, prof. Scurtu semnalează existenţa ultimelor numere ale revistei din perioada iunie-august 1944, numere ce nu se găsesc în nici o colecţie, decât în cea personală a autorului nostru şi pentru care a realizat o bibliografie inclusă în acest volum.
Tot aici sunt incluse: „Cuvinte testamentare” de Al. Tzigara-Sămărcuş şi „Un nou articol program” de I.E.Toruţiu.
A doua carte, SĂLUC HORVAT şi contemporanii săi conţine un număr de peste patruzeci de scrisori semnate de academicienii Grigore Brâncuş, Boris Cazacu, Mihai Cimpoi, Dan Simonescu şi Emanuel Vasiliu dar şi de alte personalităţi ale vieţii noastre culturale din ultima jumătate de secol, scrisori adresate unui strălucit om de cultură din Baia-Mare, scrisori care conţin diferite aspecte ale vieţii culturale de la noi.
Ambele cărţi conţin, aşa cum ne-a obişnuit prof. Nicolae Scurtu, diferite facsimile, reproduceri ale unor coperte de reviste şi publicaţii precum şi fotografii în care sunt imortalizate personalităţi ale culturii noastre prezente la diferite manifestări literare. Două cărţi deosebite ce nu vor putea fi ignorate de viitorii cercetători din domeniul istoriei şi criticii literare.
Constantin TOMŞA