Şi în acest an, proiectul cultural Grădina cu ii se vrea, de fapt, o îmbiere spre un univers care reconstituie viaţa în frumuseţea şi liniştea grădinii Muzeului de Etnografie din Piatra-Neamţ, loc în care comorile ţesute şi cusute prind viaţă.
Invitata specială a ediţiei a patra (iunie, 2022) a fost Felicitas Farcaş-Lohan (din comuna Faraoani, judeţul Bacău), coordonatoarea grupului care formează Şezătoarea de Bacău. Cămăşile reprezintă zona Neamţ, Bacău (Răcăciuni şi Faraoani – piese de port popular ceangăiesc), Bucovina, dar şi Gorj, Vâlcea, Vlaşca şi Olt.
„Este o mare bucurie să participăm la Grădina cu ii. În aer liber cămăşile parcă prind viaţă. Pasiunea o am din copilărie, am moştenit-o de la mama care a fost o ţesătoare şi o cusătoare extraordinară până în ultimii ani ai vieţii. Încet, încet, împreună cu mai multe doamne, am încercat să reînviem aceste meşteşuguri. Aceste 23 de ii din expoziţie au fost cusute în ultimii 7 ani”, a spus Felicitas Farcaş-Lohan.
„Ne-am gândit să prezentăm pietrenilor şi frumoasele cămăşi ceangăieşti. Sunt cusute pe pânză ţesută de doamna Felicitas Farcaş-Lohan, la fel catrinţele, boscelele sau chiar fusta aleasă. Dorim să arătăm unitatea în diversitate, dorim să atragem publicul din Neamţ spre arta populară autentică. În fiecare an, Grădina cu ii este aşteptată cu nerăbdare, iar vizitatorii sunt încântaţi de frumuseţea acestor piese de port popular”, a afirmat Florentina Buzenschi, organizatoarea acestui proiect cultural.
În premieră, în expoziţie se află şi o cămaşă bărbătească. Provine din zona Adjudeni-Neamţ şi a fost cusută de Valentin Huiban, membru al Şezătorii de Bacău.
„Vasile Huiban se află la a doua cămaşă. Domnia sa este şi un colecţionar de obiecte tradiţionale. Tot ca element de noutate, prezentăm şi o cămaşă cusută la 6 mâini”, a mai spus Florentina Buzenschi.
Alături de cămăşile cusute de Felicitas Farcaş-Lohan şi Valentin Huiban, au fost expuse cele realizate de Angela Colbeanu, Iulia Georgescu, Adriana Iordache, Claudia Petronela Pătraşcu, Simona Drob şi Maria Ghimpu.
Violeta MOŞU