O nouă ediţie reuşită a Zilelor Clasei de Actorie
Între 20 şi 23 ianuarie, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, prin Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, s-au desfăşurat ZILELE CLASEI DE ACTORIE, ajunse la ediţie a X-a. Proiectul, coordonat de actriţa Maria Hibovski, a cuprins opt spectacole prezentate la Căminul Cultural Ştefan cel Mare, Căminul Cultural Zăneşti şi în sala „Calistrat Hogaş” a Consiliului Judeţean.
Au fost prezentate spectacolele „Lăcomia lui Kasim”, după un text din basmele din „1001 de nopţi”, „Lenea lupului”, după Ştefan Lenkisch, „Babilonia prostiei”, după Bogdan Ulmu, precum şi spectacolul „În ţara lui Mură-n Gură”, după Nina Cassian, texte valoroase din atât de dificila dramaturgie pentru copii.
Carmen Nastasă, directoarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”: „Aflată mai mereu la limita dintre joacă şi şcoală, dintre imaginar şi realitate, activitatea clasei de actorie reprezintă o mare atracţie pentru copiii de toate vârstele, care învaţă şi explorează aici lucruri deosebite. Îi felicit pe toţi pentru munca şi efortul depuse alături de profesoara lor şi le doresc mult succes în continuare!”.
Gabriela Livescu a lansat „Pasărea Paradis”
Pe 25 ianuarie 2018, în sala Cupola, Biblioteca Judeţeană „G.T Kirileanu” Neamţ, împreună cu Reprezentanţa Neamţ din Filiala Iaşi a U.S.R. şi Societatea Scriitorilor din judeţul Neamţ, au întreprins lansarea cărţii „Pasărea Paradis. Poeme la capăt de cer” de Gabriela Livescu, apariţie recentă a Editurii Timpul din Iaşi. Manifestarea i-a avut ca invitaţi pe scriitorii Cassian Maria Spiridon, directorul Editurii Timpul din Iaşi, Ioan Holban, Ştefan Mitroi, Emilian Marcu, Raluca Naclad, Constantin Tomşa, Emil Nicolae, Lucian Strochi şi Dan Iacob.
„«Pasărea Paradis» e o carte despre poezie şi lumea pe care încearcă să o (re)formeze… Poemele se construiesc pe nuclee tensionale care nu izbucnesc în imagini expresioniste, ale apocalipsei, ca în atâtea alte paradigme lirice: tensiunea e înlăuntru, nu mai puţin, însă, violentă: lumea cu «gust de cireşe amare» a Gabrielei Livescu e una în implozie. Poeme ale unui eros calm, departe de maelstromul patimii, al reginei de caro, cum îşi spune în «Mireasmă de imposibil» şi texte cu inserţii în social, într-un climat deceptiv, întregesc sumarul unei cărţi remarcabile a unui poet adevărat de la Polul Neamţ al liricii noastre de azi”, argumentează Ioan Holban în Prefaţă şi pe coperta a IV-a a volumului.
Recital cameral la Biblioteca Judeţeană
Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamţ şi Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ au propus la sfârşitul lunii ianuarie o nouă întâlnire cu muzica. Evenimentul, parte a Stagiunii artistice 2017-2018, a avut loc miercuri, 31 ianuarie, la Sala Cupolă a Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu” şi s-a concretizat într-un recital cameral de înaltă ţinută artistică, pianista Mihaela Spiridon şi violonista Elena Horătău interpretând şase sonate din creaţia compozitorului german Georg Friedrich Händel.
Pianista MIHAELA SPIRIDON este conferenţiar universitar titular la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Extensia Piatra-Neamţ, doctor în interpretare muzicală şi colaborator permanent al Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău.
Violonista ELENA HORĂTĂU este absolventă a Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi, Facultatea de Interpretare muzicală, secţia vioară (2004) şi, în prezent, activează ca artist instrumentist la Filarmonica „Mihail Jora” din Bacău. A făcut parte din colectivele filarmonicilor „Paul Constantinescu” din Ploieşti, „Piotr Ilici Ceaikovski” din Ihjevsk (Republica Udmurtia) şi a celor din Vidin şi Plovdiv (Bulgaria).
Proiectul „Biblioteca Văii Muntelui”, la final
„Biblioteca Văii Muntelui” este un proiect iniţiat cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ. A fost derulat în anul 2017, pe o perioadă de 6 luni, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ. S-a adresat bibliotecilor publice de pe Valea Muntelui, dar şi tuturor doritorilor de valorificare a patrimoniului cultural local, între ei foarte mulţi profesori şi elevi. Iniţiatorii şi-au dorit ca bibliotecarii publici din această zonă, montană şi rurală să se implice cât mai activ în viaţa comunităţii şi, totodată, să fie sprijiniţi de autorităţile locale în activităţile lor, iar un domeniu potrivit pentru aceasta este valorificarea patrimoniului cultural local. (…) Deşi cu aşa încărcătură – tezaur, cultural-istorică, cu o valoare turistică ridicată – zona, ca de altfel întreg judeţul, se situează, din punct de vedere turistic, în partea inferioară a clasamentului naţional. Bibliotecile comunale vor ieşi din starea actuală de latenţă în ceea ce priveşte implicarea în valorificarea potenţialului turistic, devenind adevărate hub-uri (puncte focale) în promovarea zonei, suplinind şi lipsa centrelor de informare, dar şi fiind un sprijin al comunităţii locale în dezvoltarea durabilă din zonă. Comunităţile locale (inclusiv minorităţile) şi membri acestora vor avea şansa de a-şi pune în valoare moştenirea culturală şi de a-şi consolida identitatea culturală. (Virgil Cojocaru)
Dragobetele sărută fetele
Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare continuă şi în acest an tradiţia de a oferi publicului, de Dragobete, două spectacole de dans şi cânt popular prezentate de Ansamblul folcloric Floricică de la munte şi Şcoala Populară de Arte Piatra-Neamţ. Primul, „Dragobetele sărută fetele”, a avut loc miercuri, 21 februarie, în sala mare a Teatrului Tineretului şi a fost susţinut de Ansamblul folcloric Floricică de la munte al Centrului Carmen Saeculare, al doilea, „Cântând de Dragobete”, desfăşurat duminică, 25 februarie, la sala Calistrat Hogaş a Consiliului Judeţean Neamţ i-a avut ca protagonişti pe elevii clasei de canto popular, coordonaţi de Georgiana Şerban-Axinte, de la Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ.
Ziua de Dragobete, sărbătoarea dragostei la români, este dedicată zeului dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile româneşti, denumit şi Cap de Primăvară. Dragobetele, fiul babei Dochia, este identificat în tradiţia strămoşească cu zeul dragostei în mitologia romană, Cupidon, sau cu Eros, omologul din mitologia greacă. Numit pe alocuri şi Năvalnicul Dragobete, feciorul frumos care ia minţile fetelor şi femeilor tinere, se crede că a fost transformat de Maica Domnului în floare, cea care portă numele de năvalnic.
Top 10, Editura Humanitas, 2017
În 2017, cel mai căutat titlu în Librăriile Humanitas a fost cartea Tatianei Niculescu, „Mistica rugăciunii şi a revolverului”, despre viaţa lui Corneliu Zelea Codreanu. Cumulat însă şi cu vânzările online, „Atlasul frumuseţii”, albumul foto al Mihaelei Noroc conduce topul de vânzări, deşi a apărut în librării de puţin peste o lună. Completează podiumul cartea lui Andrei Pleşu – „Despre inimă şi alte eseuri”, urmat îndeaproape de cartea lui Lucian Boia dedicată centenarului Marii Uniri – „În jurul Marii Uniri de la 1918: Naţiuni, frontiere şi minorităţi”.
În top 10 titluri îşi fac loc şi autori străini: literatura e prezentă în top prin autorul rus Evgheni Vodolazkin cu două titluri – „Laur” şi „Aviatorul”, iar la capitolul non-ficţiune conduce Yuval Noah Harari cu „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”. Topul este completat de recent lansata carte a Simonei Tivadar – „Medicină, nutriţie şi bună dispoziţie” şi de volumul „Preludiu” de Ileana Vulpescu. În Librăriile Humanitas au avut loc anul acesta peste 300 de evenimente, lansări de carte şi întâlniri cu importanţi scriitori europeni, iar brandul Librăriile Humanitas a intrat în top 100 branduri din România. (Cătălina ROŞU)
O nouă premieră la Teatrul Tineretului
Mamă, mi-am pierdut mâna! – „un spectacol despre provocările adolescenţei şi despre respectul de sine la orice vârstă” – a avut premiera la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ, pe 27 şi 28 ianuarie, în prezenţa rusoaicei Maria Kontorovici, autoarea piesei.
Din distribuţie, alături de Aida Avieriţei, protagonista spectacolului, fac parte: Emanuel Becheru, Dragoş Ionescu, Cristina Mihăilescu, Cătălina Bălălău, Corina Grigoraş, Sabina Brânduşe, Cătălina Ieşanu, Loredana Grigoriu, Tudor Tăbăcaru, Gina Gulai ş.a. Regia spectacolului este semnată de Alexandru Mâzgăreanu; decorul, de Romulus Boicu; costumele, de Alexandra Mâzgăreanu.
Născută în 1994, Maria Kontorovici este dramaturg şi regizor rus. A absolvit Academia de Teatru din Ekaterinburg în 2016, fiind studentă a lui Nikolai Kolyada – personalitate reprezentativă a teatrului rusesc: actor, regizor, profesor de dramaturgie, iniţiator şi organizator al unuia dintre cele mai importante festivaluri de teatru dedicate tinerilor creatori, „Koliada Plays”. Maria a fost nominalizată în cadrul Festivalului Internaţional de Dramaturgie Contemporană „Eurasia” (2015 şi 2016) şi în cel al Festivalului Internaţional pentru Tineri Dramaturgi „Lubimovka” (2016 şi 2017). În prezent, lucrează la Centrul de Teatru Contemporan din Ekaterinburg, Rusia. (Raluca NACLAD)
Nominalizările la Premiul Naţional pentru Proză „Ion Creangă”
La sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie vor avea loc, la Piatra-Neamţ şi Târgu Neamţ, manifestări prilejuite de proiectul PREMIUL NAŢIONAL PENTRU PROZĂ „ION CREANGĂ”, OPERA OMNIA, aflat anul acesta la ediţia a doua.
În acest an, preşedinte al juriului este academicianul Nicolae Manolescu, ceilalţi membri fiind: Daniel Cristea-Enache, Ioan Holban, Cristian Livescu, Gabriel Coşoveanu, George Neagoe, Vasile Spiridon.
În urma anchetei realizată de organizatori în cadrul filialelor Uniunii Scriitorilor, redacţiilor de reviste, fundaţiilor culturale de profil, incluzând şi votul unor critici literari şi al academicianului Dumitru Radu Popescu, laureatul de anul trecut (care, conform Regulamentului proiectului, poate să facă nominalizări), s-a stabilit lista finală din care va fi ales laureatul ediţiei 2018: Gabriela Adameşteanu, Nicolae Breban, Radu Cosaşu, Dan Stanca, Dumitru Ţepeneag, Eugen Uricaru, Varujan Vosganian.
Programul de anul acesta al proiectului prevede o sesiune de comunicări ştiinţifice pe tema „Creangă în conştiinţa literară europeană” şi lansări de carte, toate acestea urmând a se desfăşura pe 28 februarie la sala „Calistrat Hogaş” a Consiliului judeţean Neamţ. A doua zi, la Humuleşti, pe 1 martie, ziua de naştere a lui Ion Creangă, va avea loc anunţarea şi decernarea Premiului „Ion Creangă” celui de-al doilea laureat. (Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”)
Casa Culturii Ion Creangă din Târgu Neamţ respiră
Casa Culturii Ion Creangă din Târgu Neamţ a avut şi în luna februarie o ofertă culturală generoasă. După spectacolul de teatru „Un bărbat şi mai multe femei”, cu actorii Magda Catone şi Claudiu Bleonţ, după întâlnirea cu magicianul Christianis din primele zile ale lunii, a urmat pe 17 februarie, spectacolul pentru copii „Mickey Mouse şi prietenii săi”.
Pe 25 februarie membrii Radio Clubului Ion Creangă s-au întâlnit într-o Adunare Generală care a precedat acţiunile ce vor fi organizate cu prilejul Zilei Radio Clubului Ion Creangă, ca în fiecare an în preajma zilei de naştere a marelui povestitor din Humuleşti. Ultima manifestare a lunii a fost destinată copiilor, pe 28 februarie artiştii Teatrului Fantezia din Galaţi având câteva reprezentaţii pe scena Casei Culturii. Ca de obicei, spaţiile instituţiei au fost utilizate pe parcursul lunii şi pentru alte activităţi, cum ar fi cursurile de limba engleză pentru profesori – British Council, repetiţii ale ansamblurilor folclorice Ozana şi Ţinutul Zimbrului, cursuri de dans sportiv organizate de Clubul Milady Piatra Neamţ, precum şi alte cursuri: pian, canto, muzică uşoară, acordeon, saxofon ş. a.
Violeta MOŞU