Starea de bine emoţională şi mediul digital

Capacitatea de a identifica, înţelege, accepta şi exprima sănătos emoţiile reprezintă elemente importante pentru sănătatea mentală a copilului şi pentru starea lui de bine emoţională şi socială. Dezvoltarea abilităţilor emoţionale îi vor ajuta pe copii să gestioneze cu succes formarea şi menţinerea relaţiilor cu ceilalţi şi să navigheze mai conştient în mediul online.

Este important de menţionat că fiecare copil moşteneşte de la părinţii săi un bagaj genetic unic ce-i determină temperamentul şi reactivitatea emoţională. Fie că este mai degrabă inhibat ori dezinhibat, sau fie că are o reactivitate emoţională scăzută sau ridicată, aceste trăsături se vor manifesta prin comportamente specifice care nu pot fi modificate sau schimbate. Aceste aspecte sunt importante pentru a înţelege, de pildă, de ce un copil cu o reacţie puternică va avea nevoie de un efort mai mare pentru a-şi regla emoţia sau de ce copiii cu temperament inhibat vor reacţiona mai degrabă negativ la un comportament ferm şi autoritar din partea părinţilor sau a cadrelor didactice.

Pe lângă dezvoltarea abilităţilor emoţionale ale copiilor şi susţinerea acestora atunci când trec prin perioade noi, dificile sau stresante, este important să avem în vedere o serie de aspecte pe care specialiştii le consideră relevante atunci când vine vorba de mediul digital şi de starea de bine emoţională a copiilor.

Timpul petrecut online

Menţinerea unui echilibru între timpul petrecut în faţa ecranelor şi celelalte activităţi este un aspect esenţial pentru starea de bine a copiilor. Specialiştii recomandă ca între 0 şi 2 ani, copiii să nu fie expuşi la ecrane iar între 3 şi 5 ani să fie expuşi gradual, de la 10-15 minute până la maximum o oră pe zi, cu pauze între sesiuni. În ceea ce îi priveşte pe copiii de vârstă şcolară, între 6 şi 11 ani, este esenţial să fie stabilite, împreună cu copilul reguli consecvente cu privire la timpul petrecut online, fără a depăşi însă 3 ore pe zi în faţa ecranelor, în timp ce între 12 şi 18 ani se poate oferi un grad mai mare de libertate, cu condiţia ca alte activităţi precum somnul, orele de masă, activitatea şcolară sau timpul petrecut cu familia ori prietenii să nu fie afectate.

Relaţiile de prietenie

Lipsa unei reţele de suport emoţional sau situaţiile în care copiii nu se simt apreciaţi pot crea un grad mare de vulnerabilitate. Mai mult, atunci când vorbim despre copii introvertiţi, cu o capacitate mai scăzută de a lega prietenii, refugierea în reţele sociale sau jocuri online poate creşte riscul copiilor de a fi vulnerabili la tulburări de anxietate socială. De aceea, este foarte important să încurajăm legarea relaţiilor de prietenie şi întărirea reţelei de suport a copilului. Un copil ce este eficient în interacţiunea cu prietenii sau colegii, ce se poate integra mult mai bine în diverse contexte sociale şi în mediile cu care interacţionează, va avea un risc mai scăzut de a suferi consecinţe negative în mediul online.

Diferenţe de gen şi vârstă

Studiile ne arată că impactul folosirii intense a internetului şi reţelelor sociale poate avea efecte diferite în funcţie de gen şi vârstă. În timp ce fetele au niveluri mai mari de utilizare problematică a reţelelor sociale decât băieţii, copiii de vârste mici sunt mult mai expuşi riscurilor decât adolescenţii. Este foarte important, prin urmare, să monitorizăm şi să filtrăm foarte bine conţinutul accesat de copiii de vârste mici, precum şi să acordăm o atenţie sporită fetelor şi conţinuturilor pe care acestea le accesează.

Algoritmii reţelelor sociale

Algoritmii reţelelor sociale prioritizează conţinutul ce stârneşte cea mai mare emoţie şi, prin urmare, şi cele mai multe reacţii, comentarii sau cel mai lung tip de vizionare. Înţelegerea acestui principiu ne va ajuta să îi ghidăm pe copii şi să îi facem conştienţi de necesitatea de a filtra şi aborda critic conţinutul pe care îl întâlnesc pe Internet.

Abordare holistică

În final trebuie înţeles că starea de bine emoţională trebuie privită într-un mod holistic. Deşi este evident că dezvoltarea copiilor şi felul în care ei interacţionează cu mediul digital se influenţează reciproc, nu trebuie să cădem în capcana de a lua aceste două aspecte în modul. Bunăstarea emoţională este influenţată de numeroşi factori, cum ar fi circumstanţele de familie sau viaţă, sentimentul de apartenenţă şi acceptare în cadrul unei comunităţi, dar şi de factori culturali, vârstă sau sex. (Adaptare după Programul „Ora de net” al Organizaţiei Salvaţi Copiii – România)

Gianina BURUIANĂ