În zilele de 11 şi 12 decembrie 2025, Filiala Iaşi a Academiei Române, împreună cu Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gheorghe Zane” Iaşi au organizat şi găzduit cea de a VII-a ediţie a Simpozionului internaţional Paradigma conştiinţei – abordări multi şi interdisciplinare, având ca temă Conştiinţa şi umbrele civilizaţiei. Relaţia dintre ideologie şi sănătatea mintală.
Desfăşurat în varianta on-line, pe platforma ZOOM, evenimentul ştiinţific a adunat specialişti din domeniile psihologiei, filosofiei, istoriei, sociologiei, teologiei etc.
Dintre temele prezentate, menţionez: Recurenţa unor atavisme simbolice şi mitico-religioase în ideologiile contemporane; Un răspuns cu rădăcini filocalice la problemele lumii contemporane. Cazul Dumitru Stăniloae; Voluntariatul în contemporaneitate: o analiză a realităţilor din România, Europa şi perspective globale; Umbrele civilizaţiei în formarea conştiinţei elevului. Rolul consilierii psihopedagogice în protejarea sănătăţii mintale; Şcoala ca spaţiu ideologic: între emancipare şi conformare; Digitalizarea, ideologia şi sănătatea mintală: experienţa trăită de profesioniştii în vârstă din domeniul sănătăţii într-o civilizaţie în schimbare; Umbrele civilizaţiei post-moderne: ideologiile care fragilizează relaţia mamă-copil; Creierul social şi creierul cooperant: mecanisme şi dinamici ale cooperării interpersonale; etc.
Construită pe idealul platonic al kalokagathiei (unitatea dintre frumos, bine şi adevăr), civilizaţia umană redescoperă lumea peşterii şi faptul că umbrele au căpătat consistenţă şi putere în luarea deciziilor din lumea actuală. Faptul că societatea actuală se confruntă cu o criză structurală globală este un adevăr uşor de observat dar privit cu oarecare neîncredere în lumea ştiinţei, fiind confundat adesea cu clişeul sau banalitatea.
Cu ajutorul marilor ideologii ale lumii care au o doză de mituri, simboluri şi teme religioase desacralizate, simplificate chiar vulgarizate uneori, ideologiile contemporane se legitimează social construindu-şi prestigiul academic.
În istoria modernă, sănătatea mintală a fost văzută, în general, prin intermediul modelului biomedical. Acesta, bazat pe paradigma ştiinţifică occidentală, nu a dominat doar ţările vestice, extinzându-se la nivel global, drept urmare a colonizării şi a progreselor tehnologice pe care se bazează.
În ultimele decenii, lumea s-a confruntat cu fenomene precum colonialismul endemic, criza economică din anul 2008, pandemia de Covid-19, multiplele războaie în desfăşurare, genocidul din Palestina, potenţarea extremismului şi fanatismului religios, xenofobiei şi rasismului, exacerbarea violenţei împotriva celor percepuţi drept diferiţi, subminarea drepturilor ce păreau garantate până acum. Acestea generează, la nivelul conştiinţei dar şi al sănătăţii mintale o traumă globală, ale cărei implicaţii, conexiuni şi consecinţe au fost abordate în cadrul prezentei ediţii a evenimentului ştiinţific.
Deşi s-a adresat în primul rând specialiştilor din domeniile ştiinţelor sociale şi umaniste, simpozionul a fost deschis către exponenţii oricăror discipline care sunt preocupate de dialogul, dezbaterea şi căutarea unor posibile răspunsuri la întrebările veacului şi la problematica de ansamblu a manifestării ştiinţifice.
Prof. dr. Mihai FLOROAIA