MAI 2019
■ 1/1864 – n. Ermil Istrati, la Bicaz (d. 14. 09. 1925, Piatra-Neamţ), profesor, avocat, autor de manuale şcolare. S-a născut într-o familie cu posibilităţi materiale modeste. Cursurile şcolii primare le-a urmat în satul natal, cele ale gimnaziului clasic, la Piatra-Neamţ, apoi pe cele ale Şcolii Normale „Vasile Lupu” şi ale Facultăţii de Fizică-Chimie, la Universitatea din Iaşi. În 1890, proaspăt licenţiat în ştiinţe, obţine locul I la concursul pentru ocuparea unei catedre de specialitate la Liceul „Unirea” din Focşani. La Piatra-Neamţ, va fi director al Liceului „Petru Rareş” (1898-1905). Va lua şi diploma de avocat (1909). Ca autor de manuale şcolare, va fi remarcat de Simion Mehedinţi şi de către George Vâlsan şi va fi primit membru al Societăţii Geografice din România. Volume: „Noţiuni de chimie şi mineralogie pentru clasa a III-a gimnazială”, manual, 1895; „Uzufructul în dreptul roman şi românesc”, 1905.
■ 4/1923 – n. Paul Vasiliu, decedat 11. 09. 2018) la Piatra-Neamţ, profesor de filosofie, psihologie, pedagogie, inginer, inspector şcolar, profesor la Şcoala Medie Nr. 1 de Băieţi (azi, Colegiul Naţional „Petru Rareş”, 1954-1955), profesor (1969-1970; 1972-1983; 1992-1996) şi director (1974-1975) al Liceului Pedagogic, al Grupului Şcolar de Chimie (azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” (1965-1968), toate din Piatra-Neamţ, om de o aleasă cultură, autor a numeroase articole publicate în presa centrală de specialitate şi în publicaţiile locale, precum şi al „Monografiei Şcolilor Normale din Piatra-Neamţ 1912-2002” (2002).
■ 10/1947 – n. Mircea Zaharia, la Muncelul de Sus, Iaşi. Absolvent al Facultăţii de Filologie din Iaşi. Membru al Uniunii Oamenilor de Teatru şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.
■ 12/1938 – n. Elena Florescu, la Paşcani, Iaşi, etnolog, documentarist, publicist. Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Naturale-Geografie din Iaşi (1959), doctor în istorie (1998), muzeograf la Muzeul de Ştiinţe Naturale; şef de secţie, la Muzeul Etnografic al Judeţului Neamţ; a organizat şi coordonat „Târgul Naţional al Meşterilor Lemnari” (Târgu Neamţ, 1992-1999); peste 30 de comunicări la sesiunile ştiinţifice; a cercetat particularităţile culturii populare la catolicii din judeţele Neamţ şi Bacău; consultant ştiinţific la Asociaţia „Ecoforest” Neamţ. A debutat cu „Portul popular din Zona Neamţ” (1973). Alte cărţi: „Arhitectura populară din Zona Neamţ”; „Tradiţii populare de pe Valea Bistriţei”; „Textile populare de casă din Zona Neamţ”; „Biserici vechi de lemn din Ţinutul Neamţ”. Titlul de Excelenţă, „Diploma de Onoare şi Medalia de Aur”, de către A. O. Ş.
■ 13/1912 – n. Constantin D. Borş, la Piatra-Neamţ (d. 10. 01. 1998, Piatra-Neamţ), profesor de matematică învăţământul liceal, întemeietor al „şcolii” de matematică din Neamţ. Colaborator la: „Revista de matematică” „Buletinul Matematica”, „Gazeta de Matematică şi Fizică”, „Pitagora” ş. a. Distins cu titlurile de profesor fruntaş (1965), profesor emerit (1970), Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ. Cu pseudonimul Lucian Mircea a semnat versuri în presa literară. Animator al Cercului Literar „Slova nouă” din Piatra-Neamţ. Împreună cu Constantin Prâsnea, Dumitru Almaş, Har. Mihăilescu, Constantin Gavriliu, Nichita Bistriceanu, a pus bazele primei filiale, din Piatra-Neamţ, a Uniunii Scriitorilor (1947). A obţinut locul I la un concurs de sonete al Revistei „Contemporanul” (1947), urmat de Ştefan Augustin Doinaş.
■ 13/1924 – n. Andrei Strihan, la Roman, teatrolog. Studii: şcoala primară şi o parte din ciclul secundar la Liceul Comercial din Roman, Liceul „Cultura” şi Academia de Ştiinţe Economice, Financiare, în Bucureşti (1947), doctor în filosofie, (1964), profesor de estetică la Institutul de Teatru şi Film „I. L. Caragiale” Bucureşti (1950-1976), cronicar teatral la revista „Contemporanul” (1964-1976), colaborator la Radio-TV (1964-1977), coautor la „Dicţionar de estetică generală” (1972) şi la „Istoria teatrului în România”, III, 1973. A emigrat în Israel (1977), unde predă la Facultatea de Arte a Universităţii din Tel Aviv, publică în diverse reviste şi este preşedinte al A. S. L. R. din Israel. Cărţi: „O aventură estetică cu Teodor Mazilu”; „Contururi secrete”, „Siluete”; „Leone De’ Sommi, precursor al regiei moderne”.
■ 13/1954 – n. Gabriela-Doina Matasă-Malty, la Piatra-Neamţ, scriitoare. A absolvit Facultatea de Filologie din Bucureşti şi Şcoala de Comerţ Exterior. Stabilită în Franţa (1980). Scrieri: „Au – De la ales chemains”, poezii; „En entandant Pècurenil”, roman. Premiile „Jeaux Floroux de Beance” şi „Arte et poesie”.
■ 14/1945 – d. Leon Mrejeriu, înmormântat la Mizil, pe când se întorcea din refugiu (n. 10. 02. 1879, la Cotârgaş, Broşteni, Neamţ.)
■ 15/1909, n. Vladimir Laşcu, la Samara, Rusia (d. 24. 12. 1996, Piatra-Neamţ), profesor de educaţie fizică, publicist. Absolvent al Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, a predat în mai multe localităţi din ţară, iar din 1949, la Liceul „Petru Rareş” şi la Şcoala Sportivă din Piatra-Neamţ; animator al activităţii sportive de performanţă. A înfiinţat secţia de schi a şcolii sportive şi a introdus jocul de baschet în practica sportivă a elevilor. Colaborări: „Revista de educaţie fizică şi sport”, „Ceahlăul”, „Revista de pedagogie”, „Gazeta învăţământului”. Autor al cărţii „Traversarea deşertului” (1991), un document preţios despre lagărele sovietice.
■ 15/1909 – n. Maria Chelsoi, la Bicaz, Neamţ (d. 1973), artist plastic. A absolvit Academia de Arte Frumoase, Bucureşti, secţia arte decorative. Nicolae Iorga a fost mentorul şi sprijinitorul ei şi cu ajutorul lui a obţinut o bursă de studii la manufacturile din Sevres, Franţa (1939). Lucrări de ceramică, pictură şi acuarelă.
■ 20. 05. 1967 – d. Alexandru C. Gheorghiu, la Bucureşti (n. 1879, Piatra-Neamţ), autor de manuale şcolare, publicist. A absolvit şcoala primară în oraşul natal, apoi Şcoala Normă de Băieţi „Regele Carol I”, Bucureşti; institutor la Şcoala de Băieţi Nr. 1 şi la Şcoala de Băieţi Nr. 2 (director, 1904-1915), Piatra-Neamţ. A înfiinţat o cantină şcolară pentru elevii ce veneau de departe la şcoală. Remarcat de Spiru Haret, devine revizor şcolar, iar după Primul Război Mondial, inspector general în M. I. P. Între 1933-1942, în mai multe rânduri, a fost primar la Piatra-Neamţ, timp în care s-a dat în folosinţă clădirea spitalului din oraş (14. 10. 1935) şi s-a finalizat construcţia clădirii Teatrului. Colaborări: „Adevărul literar şi artistic”; „Apostolul”; „Preocupări didactice”; „Propăşirea”; „Revista învăţătorilor şi învăţătoarelor”; „Reformatorul” ş. a.
■ 20/1939 – n. Georgeta Simon-Bota-Botescu, la Bozieni, Dulceşti, azi, Ruginoasa, Neamţ, contabilă, prozatoare, absolventă a Liceului „George Bacovia” din Bacău. S-a stabilit la Piatra-Neamţ. A debutat cu romanul „Mireasma clipelor de viaţă sau Manuscrisul cu şiret albastru” în 2006, după care a urmat un al doilea roman, „Ultima doamnă” în 2010.
■ 21/1936 – n. Constantin Cucu, la Solonţ, Bacău. Ziarist. (d. 2016) Absolvent al Facultăţii de Filosofie – secţia ziaristică – Bucureşti (1958). Reporter la Ziarul „Apărarea patriei”, profesor şi director de şcoală la Zemeş, Bacău (1961-1966), director al Casei de Cultură din Moineşti (1966-1967), şef de secţie la Ziarul „Ceahlăul” (1968-1974), inspector cu probleme de învăţământ la U. J. C. M. Neamţ (1974-1989), consilier principal la Bibliopolis S. A. Piatra-Neamţ (după 1989), redactor-şef al Revistei „Asachi” (1991-2005), redactor şef al săptămânalului „Informaţia Primăriei”, Piatra-Neamţ (1996-2002). Consilier pe probleme de carte la Centru de Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ. Autor al volumului de povestiri, „În volbura apelor”.
■ 24/1924 – n. Antoaneta Ralian, la Bucureşti, traducătoare. A fost elevă a Liceului „Roman-Vodă” din Roman, a urmat Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti (1944-1948); a coordonat secţia de traduceri a Direcţiei Generale a Editurilor (1950-1961); redactor la E. P. L. U. (Univers) până la pensionare (1982). Debutat editorial „Ochelarii” de Ana-Maria Ortese (trad. din italiană, 1956). Pentru traducerea unora dintre cele peste o sută de cărţi (romane, piese de teatru şi eseuri), dar şi pentru întreaga activitate, a fost distinsă de mai multe ori cu Premiul A. S. Bucureşti, Premiul U. S., iar Departamentul de Stat al S. U. A. i-a acordat Diploma pentru activitate de promovare a literaturii americane în România (2002). Colaborări: „Luceafărul”; „România literară”, „Secolul 20/Secolul 21”.
■ 25/1909 – n. Dorina Rădulescu (Rudich), la Roznov, Neamţ – (d. 1. 08. 1982, Bucureşti), prozatoare, poetă şi publicistă. Se presupune că tânăra ar fi simpatizat cu mişcarea comunistă din ilegalitate. A fost autodidactă, a lucrat într-un magazin, a debutat în „Cuvântul liber” (1935), iar în timpul războiului, a scris pentru un ziar de front. Romanul „Vârtej” (1964) este în mare parte o transfigurare literară a anilor copilăriei şi ai tinereţii autoarei. A fost urmat de „Adevăr şi fantezie”, publicistică (1970). Alte colaborări: „Contemporanul”; „Graiul nou”; „Lumea”; „Gazeta literară”; „România literară”; „Viaţa capitalei”, la ultima a fost redactor (1947-1948) ş. a. Alte volume: „Taina crăiesei. Basme”, ilustraţii de Lena Constante; „Ancora”, pref. Ana Blandiana.
■ 26/1896 – n. Aurel Băeşu, la Fălticeni (d. 24. 08. 1928, Piatra-Neamţ), artist plastic. A urmat Şcoala de Belle Arte din Iaşi, apoi, cu sprijinul lui G. T. Kirileanu şi al lui D. Lalu, studiază la Roma. Încă din timpul studenţiei este distins cu Premiul pentru Desen al Academiei Române (1915). Participă la Primul Război Mondial, în luptele de la Oituz şi Cireşoaia (1917).
Întors din Italia, îşi cumpără o căsuţă în Piatra-Neamţ (azi, pe Strada „Ion Creangă”). În 1926, călătoreşte în Franţa, Slovenia şi Ungaria.
Prin creaţia sa, marcată de influenţa lui Nicolae Grigorescu, apoi prin aura sa romantică şi cantonarea în impresionism, rămâne unul dintre pictorii importanţi stabiliţi la Piatra-Neamţ.
Constantin TOMŞA