■ 2/1853 – n. Nicu N. Albu, la Piatra- Neamţ (d. 31. 05. 1908, Bucureşti), a absolvit Facultatea de Medicină din Berlin, fără examen de doctorat. Arendaş al moşiilor din Roznov, Turtureşti şi Mărăţei, se va consacra exploatărilor forestiere, construind drumuri, şosele, căi ferate (Bacău – Piatra-Neamţ, şi Piatra-Neamţ – Tarcău). Deputat, senator, prefect al Judeţului Neamţ şi primar. Atunci s-a terminat construcţia şoselelor începute de Gheorghe Ruset-Roznovanu, s-au construit şapte poduri mari peste Bistriţa, şoseaua peste Petru-Vodă (Târgu-Neamţ – Valea Bistriţei), introducerea curentului electric în oraş, amenajarea Parcului „Cozla” şi a grădinii zoologice, aducţiunea de apă potabilă, construirea de străzi, trotuare, extinderea liniilor telefonice în judeţ, mutarea gării pe actualul amplasament. A sprijinit apariţia publicaţiilor: „Mişcarea”, „Propăşirea”, „Munca”.
■ 4/1934 – n. Marin-Marcel Drăgotescu, la Craiova (d. 6. 07. 2002, Piatra-Neamţ), profesor, documentarist, eseist şi publicist. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, ca şef de promoţie (1957), a primit o bursă la Institutul „Constantin Drăgan” de la Milano (1957). Întemeietor şi director al Muzeului de Istorie din Bicaz, vicepreşedinte al Comitetului de Cultură şi Artă Neamţ. Scrieri: „Monumente istorice de pe Valea Bistriţei” (colab.), „Ghid turistic al Judeţului Neamţ”, „Palatul Cnejilor şi Mănăstirea Durău”, „Piatra-Neamţ – mic îndreptar turistic”, „Muzee şi colecţii din Judeţul Neamţ”, „Drumuri la mănăstiri moldave”, „Mănăstirea Războieni – arc peste timp”, „Monumente istorice şi de arhitectură din Judeţul Neamţ” (colab.).
■ 7/1932 – n. Virgil Răzeşu, la Brăila, doctor în medicină, prozator, a absolvit Institutul de Medicină, Iaşi. Din 1963, medic primar, şef de secţie chirurgie, la Piatra-Neamţ. Membru al unor organizaţii ştiinţifice şi profesionale din România şi internaţionale. Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ. Cărţi de specialitate: „Chirurgie generală – probe practice pentru examene şi concursuri”; „Profesorul Ion Juvara – dascăl şi promotor al chirurgiei româneşti”; un cap. în „Enciclopedia cancerului”, vol. XII; „Chirurgie generală – vademecum pentru examene şi concursuri”. Beletristice: „Spectru intim – din viaţa unui chirurg”; „Trei bisturie care au revoluţionat medicina” (colab.); „Prin vămile vieţii”, roman; „Nuntă de aur”, poezie şi proză; „Tratat de deflorare”; vol. „Cetăţeni de onoare ai Municipiului Piatra-Neamţ” ş. a.
■ 10/1918 – n. Iustin Pârvu, la Poiana Largului, Neamţ (d. 16. 06. 2013, Petru-Vodă, Neamţ), duhovnic, memorialist, arhimandrit. A frecventat peste doi ani şcoala complementară. S-a călugărit (1936) la Mănăstirea Durău. Înscris la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Cernica, va continua la Vâlcea şi Roman. Preot misionar pe frontul de Est. După război, a fost arestat, condamnat la 16 ani de închisoare. După eliberare (1964), va fi: muncitor forestier, preot-monah la Mănăstirile Secu şi Bistriţa. Pune temelia Mănăstirii „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”, de la Petru-Vodă, Neamţ (1991), al cărei stareţ a fost. A întemeiat revistele „Glasul monahilor” şi „Atitudini”. Cărţi: „Părintele Iustin Pârvu şi morala unei vieţi câştigate”, „Cu părintele Iustin Pârvu despre moarte, jertfă şi iubire”; „Daruri duhovniceşti”, toate cu sprijinul scriitorului Adrian Alui Gheorghe.
■ 11/1943 – n. Dan Monah, la Mogoşeşti-Siret, Iaşi (d. 21. 09. 2013), profesor, muzeograf, arheolog, absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ (1960) şi al Facultăţii de Istorie-Filozofie din Iaşi (1968); profesor la Liceul „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc (1968), muzeograf la: Muzeul de Istorie, Piatra-Neamţ, Muzeul din Bicaz şi la Muzeul de Istorie din Bacău, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol” din Iaşi. Doctor în istorie, cu teza „Plastica antropomorfă în Cultura Cucuteni” (1995). Studii de documentare la Universitatea „Paris I Sorbone – Pantheon” şi la Universitatea din Chişinău.
■ 12/1933 Gheorghe Dumitreasa, la Girov, Neamţ (d. 20. 12. 2022, Piatra-Neamţ), profesor de matematică. După ce a absolvit Facultatea de Matematică-Fizică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi (1958), a predat, din 1959, la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, unde a fost elev. Fiind înzestrat cu harul descoperirii şi stimulării vocaţiei elevilor săi, a obţinut cu aceştia rezultate excepţionale la admiterea în învăţământul universitar, precum şi la olimpiadele naţionale, balcanice şi mondiale. Autor de lucrări ştiinţifice şi de manuale şcolare, în nume propriu şi în colaborare. A fost viceprimar al Municipiului Piatra-Neamţ.
■ 14/1958 – n. Vasile Spiridon, la Verşeşti, Girov, Neamţ, critic literar, eseist. A absolvit Grupul Şcolar de Chimie din Piatra-Neamţ şi Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii Bucureşti. A debutat cu volumul „Cuprinderi” (1993). Profesor la Universitatea din Bacău, doctor în filologie (2003). Lector de limba şi literatura română la Universitatea din Bordeaux (1996-1999). Colaborări la majoritatea revistelor literare. Titular de rubrică la Revista „Ateneu” (1990-1996 şi din 2000). I-au fost acordate premii pentru critică şi istorie literară: de către revistele „Luceafărul” „Poesis”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, al Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România. Volume: „Nichita Stănescu. Monografie…”; „Viziunile «învinsului de profesie» Nichita…”; „Perna cu ace”; „Gellu Naum. Monografie…”; „Înscrierea pe orbită…” ş. a.
■ 15/1823 – n. Mihail Ştefănescu-Melchisedec, la Gârcina, Neamţ (d. 16. 05. 1892, Roman), cărturar. Deprinde scrierea şi cititul de la un dascăl din Piatra (1831), apoi, în casa părintească, de la un învăţător şi de la un călugăr. Urmează cursurile Seminarului de la Socola, apoi pe cele ale Academiei Duhovniceşti „Petru Movilă” din Kiev (1848-1851). Va preda ca profesor suplinitor la Seminarul de la Socola (1843-1845), va fi inspector al seminarului; profesor şi rector la Seminarul din Huşi (1856-1861), locţiitor de episcop la Huşi (1861-1864), numit prin decret semnat de Alexandru Ioan Cuza, al noii Eparhii a Dunării de Jos, cu reşedinţa în Ismail (1865-1879). Ministru al Cultelor (1879). Membru al Academiei Române (10. 09. 1870). Volume: „Un episod diplomatic”; „Biblioteca d-lui Sturza la Miclăuşeni”; „Istoria rascolnicilor”, „Cronica Romanului şi a Episcopiei”; „Inscripţia de la Mănăstirea Războieni”.
■ 15/1955 – n. Vasile Postolică, la Păstrăveni, Neamţ, profesor universitar doctor, la Universitatea din Bacău. Matematician. Fost elev şi profesor la Liceul „Petru-Rareş”. Peste 70 de lucrări, mai mult de jumătate publicate în străinătate, pe toate meridianele. Inclus în ediţia a 16-a a „Who’s Who in the World (1998), în „Encyclopedia of business analytics and optimization” din S. U. A. Participant la sesiuni, conferinţe şi congrese de profil din multe centre ştiinţifice ale lumii. Membru al: A. Ş. şi al S. Ş. M. din România, al Societăţii Americane de Matematică, al Societăţii pentru Matematică Aplicată (Philadelphia), al Societăţii Internaţionale de Inginerie Optică (Washington), al Universităţii din Georgia (S. U. A.), al Societăţii Internaţionale de Decizii Multicriteriale şi al The Planetary Society (Pasadena, SUA). Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.
■ 20/1947 – n. Leonard Rotaru, la Valea lui Ion, Blăgeşti, Bacău, profesor, eseist. Absolvent al Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti. Carieră didactică: profesor (Zăneşti, Neamţ şi Piatra- Neamţ), până la pensionare (2011). Titlul de „Profesor evidenţiat” (1987), „Diploma şi Trofeul de Excelenţă în Educaţie” (2010). Membru fondator al Revistei „Asachi”, (1991), coordonator al suplimentului „Didactica”. Colaborări: „Acţiunea”, „Apostolul”, „Ceahlăul”, „Conta”. Cărţi: „Noţiuni şi exerciţii de limba română”, (colab.); „Biserica «Buna Vestire», Dărmăneşti, Piatra-Neamţ”; „Dincolo de orice, rămâne nădejdea”.
■ 21/1868 – n. Panaite Cliveţ, la Rediu, Neamţ (d. 1948, Piatra-Neamţ), publicist, profesor. A învăţat la Şcoala Primară de la Biserica Domnească „Sfântul Ioan” din Piatra-Neamţ; a intrat bursier la Liceul Naţional din Iaşi (1881), bacalaureat în 1888. La Universitate, a urmat, doi ani, matematica, apoi a trecut la Litere. Profesor la: Iaşi, Caracal, Câmpulung Muscel, Râmnicu-Vâlcea, la Liceul de Băieţi „Petru Rareş”, Piatra-Neamţ, provizoriu, titular până la pensionare (1933). Între timp: prefect de Neamţ (1909-1910; 1918-1919), a început construirea palatului administrativ, terminat în 1912; deputat (1914-1918; 1931-1932) şi senator (1922-1926; 1927-1928). Ca vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene a P. N. L., a contribuit la construirea de şcoli, cămine culturale, biserici, primării ş. a. Colaborări: „Adevărul”; „Îndrumarea”; „Opinia publică”; „Preocupări didactice”; „Şcoala nouă”; „Reformatorul”; „Universul”; „Viitorul”.
■ 23/1950 – n. Gheorghe Radu, la Ruginoasa, Neamţ), profesor, publicist. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi (1974), profesor la Şcoala Generală din Boghicea, Neamţ, apoi, a lucrat la Arhivele Naţionale (arhivist, la Direcţia Judeţului Bacău, până în 1981, director la Direcţia Judeţului Giurgiu, pe aceeaşi funcţie la Direcţia Judeţului Neamţ, până în 2002, în continuare, ca arhivist). Din 2003, muzeograf la Complexul Muzeal Judeţean Neamţ. Debut publicistic (1978) în Revista „Ateneu”, iar editorial (1984) cu „Îndrumător în Arhivele Statului Judeţul Neamţ” (coautor). Au urmat două volume „Catolicii din Judeţul Neamţ: 1552-1900. Aspecte istorice şi demografice” şi „Catolicii din Judeţul Neamţ în secolul XX. Aspecte istorice şi demografice”. Alte cărţi: „Minorităţile naţionale din România: 1918-1925”, (colab.); „Basarabia, pământ românesc” ş. a.
■ 24/1908 – n. Hary Brauner, la Piatra-Neamţ (d. 1988, Bucureşti), profesor universitar, folclorist, etnomuzicolog. Student la Conservatorul din Bucureşti, în paralel, la Facultatea de Litere şi Filozofie. Secretar al Arhivei de Folclor de pe lângă Societatea Compozitorilor, numit de Constantin Brăiloiu (1927). Inclus de Dimitrie Gusti în echipa de cercetare sociologică monografică în satul Drăguş (1929). A înregistrat circa 5.000 de melodii, cu un fonograf. A fost consilier muzical la Societatea Română de Radiodifuziune (1944-1949), a înfiinţat Institutul de Folclor (1948), sef al catedrei de folclor la Conservatorul din Bucureşti (1949); a întemeiat Orchestra de Muzică Populară „Barbu Lăutaru”. Arestat şi implicat în procesul Pătrăşcanu, condamnat la 15 ani închisoare, a executat 12. Are o vastă operă: studii, compoziţii, exegeze muzicale şi de folclor.
■ 24/1938 – n. Rodica Teofănescu-Cocan, la Stroieşti, Botoşani, profesoară, prozatoare, eseistă. În copilărie, a locuit cu părinţii la Girov, Neamţ. După absolvirea Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti (1959), a predat limba şi literatura română la Colegiul de Informatică din Piatra-Neamţ până în 1995. A debutat în „România literară” (39/1972) cu proză scurtă. Activitatea literară îi va fi apreciată şi cu Marele Premiu la Concursul Naţional de Proză „Mihail Sadoveanu” (1996). Volume: „Lumini pe Valea Cracăului. Girov – oameni şi tradiţii”, 2003; „Jurnalul unui creştin”, 2005; „Sedentarii”, roman, 2010.
■ 27/1958 – n. David Alexandru, la Piatra-Neamţ, (pseud. lui Mihai C. Constantin), absolvent al Facultăţii de Istorie şi Patrimoniu, Sibiu. Debut publicistic în „Familia” (1981). Colaborări: „Albatros”; „Asachi”; „Ateneu”; „Convorbiri literare”; „Haiku”; „Luceafărul”; „Tribuna”; „Tomis”; „Lumina” (Serbia), „Apokalipsa” (Slovenia) ş. a. Cărţi: „Geografii suprapuse”; „Ideograme”; „Căderea din baobab sau Sinucigaşul din arborele genealogic”; „Calea-13 poeme zen”; „Vitralii însingurate”; „Vechi felinare/Old Street Lamps”; „The moonlignt shadow” ş. a.
(N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).