■ 1/1929 – n. Grigore Caraza, la Poiana Teiului, Neamţ (d. 11. 11. 2014, Piatra-Neamţ), învăţător, condamnat de mai multe ori, a făcut peste 21 de ani de închisoare. A reuşit, la 50 de ani, să obţină diploma de bacalaureat. În 1980, a emigrat în Statele Unite de unde a revenit în ţară (2001). Petre Ţuţea era de părere că, în închisoare, Grigore Caraza şi-a „exercitat profesia de român”. Experienţa de temniţă grea în închisorile comuniste a transpus-o în cartea „Aiud însângerat”, un document tulburător despre ceea ce a însemnat „holocaustul roşu” în România. I s-a acordat Titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ (2007).
■ 2/1944 – n. Violeta Lăcătuşu, la Asău, Bacău, profesoară, scriitoare, artist plastic. După absolvirea Facultăţii de Filologie, Iaşi (1967) a predat, până la pensionare, limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Roman-Vodă” din Roman. A debutat editorial cu romanul „Simurgul” (1999). Colaborări: „România literară”, „Cronica”, „Ateneu” „Antiteze”, „Analele” Universităţii ieşene. Alte cărţi: „Iniţiere astrală, grafi-poeme”, „Jocul destinului”, „Taifunul îşi ascute dinţii”, „Imprevizibilul e săgeata destinului”, „Să crezi în imposibil”. Este membră a U. S. din România.
■ 3/1931 – n. Gheorghe Vadana, la Poiana Largului, Neamţ (d. 20 nov. 2019), profesor de desen, inspector şcolar, director de şcoală (1967–1993), artist plastic. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Iaşi (1967), membru al U. A. P. A participat la taberele de creaţie din ţară şi la Tabăra Internaţională UNICEF, Hamburg (1972). Expoziţii personale: Strasbourg, Hamburg, Ungaria, Spania, Târgu-Mureş. Expune anual la galeriile din Piatra-Neamţ şi la toate expoziţiile Filialei, la Voroneţiana (Suceava), Galeria „Cupola” Iaşi, Bucureşti, Chişinău, Bacău, Galeria Teatrului Naţional Bucureşti, Bienala „Lascăr Vorel”. Distincţii: Diploma de Onoare a Comitetului de Cultură Neamţ şi Premiul „Lascăr Vorel” pentru pictură.
■ 9/1884 – n. Panaite Popovici, la Geoseni, Bacău (d. 29. 11. 1949, Piatra-Neamţ), profesor, publicist. După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti, secţia geografie, a fost profesor la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ (33 de ani), director al Şcolii Normale de Băieţi „Gheorghe Asachi” (1912-1914 şi 1918), director al Şcolii Secundare Particulare de Băieţi şi al Şcolii Secundare de Fete „Eugenia Popovici şi Valentina Focşa” (1919-1922), director la Şcoala Inferioară de Comerţ (1925-1928). Membru al Societăţii Regale de Geografie, deputat şi senator. Cărţi: „Din cronica lui Şincai”, „Lui C. Meissner. Omagiu”, „Geografia Judeţului Neamţ pentru cl. a II-a primară” (colab.).
■ 10/1879 – n. Leon Mrejeriu, la Cotârgaşi, Broşteni, Neamţ (d. 14. 10. 1945, Mizil), institutor, autor de manuale şcolare, folclorist. A absolvit Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi (1899). A predat la: Crucea, Broşteni, Mănăstirea Bistriţa, Zorleni, Poiana Teiului, Târgu-Neamţ, Piatra-Neamţ, revizor şcolar (1908-1912, când s-au clădit peste 100 de şcoli, s-a înfiinţat, la Piatra-Neamţ, un liceu de fete, s-a adăugat un etaj la clădirea Liceului „Petru Rareş”), Silistra, animator cultural în Basarabia, inspector pentru Ardeal şi Bucovina, membru în Consiliul General de Instrucţie, deputat, prefect al Judeţului Neamţ. Unul din iniţiatorii revistei de folclor „Ion Creangă”. Fondator al Băncii Corpului Didactic, primul preşedinte al Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Neamţ (1912). Scrieri: „O călătorie în Transilvania”, „Carte pentru tineretul de la sate”, „Şezătoare ţărănească”, „Mănăstirea Bistriţa”; „Din Basarabia”, „Înlănţuirea vremurilor”.
■ 10/1918 – n. Iustin Pârvu, la Poiana Largului, Neamţ (d. 16. 06. 2013, Petru-Vodă, Neamţ), duhovnic, memorialist, arhimandrit. A frecventat peste doi ani şcoala complementară. S-a călugărit (1936) la Mănăstirea Durău. Înscris la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Cernica, va continua la Vâlcea şi Roman. Preot misionar pe frontul de Est. După război, a fost arestat, condamnat la 16 ani de închisoare. După eliberare (1964), va fi: muncitor forestier, preot-monah la Mănăstirile Secu şi Bistriţa. Pune temelia Mănăstirii „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”, de la Petru-Vodă, Neamţ (1991), al cărei stareţ a fost. A întemeiat revistele „Glasul monahilor” şi „Atitudini”. Cărţi: „Părintele Iustin Pârvu şi morala unei vieţi câştigate”, „Cu părintele Iustin Pârvu despre moarte, jertfă şi iubire”; „Daruri duhovniceşti”, toate cu sprijinul scriitorului Adrian Alui Gheorghe.
■ 10/1930 – n. Ioanichie Bălan, la Stăniţa, Neamţ (d. 22. 11. 2007, Mănăstirea Sihăstria, Neamţ), monah, prozator şi poet religios; a absolvit Liceul Comercial din Roman (1949), Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1975). A reeditat „Vieţile Sfinţilor”, 12 volume. Alte volume: „Patericul românesc”, „Vetre de sihăstrie românească”, „Mărturii româneşti la Locurile Sfinte”, „Convorbiri duhovniceşti”, „Călăuza ortodoxă în biserică”, „Călăuza ortodoxă în familie”, „Părintele Paisie duhovnicul”, „Părintele Cleopa duhovnicul”, „Convorbiri cu teologi ortodocşi străini”.
■ 10/1944 – n. Constantin-Horia Alupului-Rus, la Poiana Sibiului, profesor, animator cultural, absolvent al Facultăţii de Filologie din Cluj. Profesor la Cracăul-Negru, Neamţ, director al Casei de Cultură din Piatra-Neamţ şi al Centrului Creaţiei Populare (Centrul „Carmen Saeculare”). Iniţiator de programe culturale şi continuator al: „Vacanţelor Muzicale la Piatra-Neamţ”, „Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Anul Nou”, „Festivalul Internaţional de Folclor”, „Ziua Muntelui Ceahlău” ş. a. A înfiinţat Ed. Nona şi o arhivă video, pe teme culturale. A editat prima publicaţie de coregrafie din România „Hora” (1994). Este autor al unei cărţi de versuri „M (poem neterminat)”, 2012.
■ 12/1894 – n. Otilia Cazimir, la Cotu-Vameş, Roman, Neamţ (pseud. Alexandrei Gavrilescu; d. 8. 06. 1967, Iaşi), membră a S. S. Români (1929). Inspector în Direcţia Generală a Teatrelor (1937-1947). Debut în „Însemnări ieşene” (1919), editorial, cu „Lumini şi umbre”, poezii (1923). A scris şi a publicat memorialistică, literatură pentru copii, traduceri. Premiul Academiei Române, Premiul Naţional pentru Poezie, Premiul „Femina-Vie Heureuse”, Premiul S. S. R. Alte volume: „Unchiul din America”; „Fluturi de noapte”; „Grădina cu amintiri şi alte schiţe”; „Cântec de comoară”; „Jucării”; „Baba iarna intră-n sat”; „În târguşorul dintre vii…”; „Prietenii mei scriitori…”; ş. a.
■ 14/1944 – n. Constantin Ghenescu, la Alba Iulia (d. 26. 09. 2013, Piatra-Neamţ), actor. După studii liceale, a absolvit Şcoala Tehnica Sanitară din Bucureşti şi a lucrat un an la Spitalul Fundeni. A urmat actoria la I. A. T. C. „Ion Luca Caragiale”, absolvent în 1969, ca şef de promoţie. A optat pentru Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ, unde a jucat, timp de 25 de ani în: „Cronica personală a lui Laonic” (debut), „Răfuiala”, „Procesul”, „O noapte furtunoasă” ş. a. În 1997, s-a transferat la Teatrul „Bulandra” Bucureşti. A fost distribuit în multe filme: „Şi caii sunt verzi pe pereţi”, „Undeva la Palilula”, „Cealaltă Irină”, „Cronica unei morţi amânate” ş. a.
■ 14/1960 – n. Dan Iacob, la Piatra-Neamţ, poet şi eseist. A absolvit Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ (1979), apoi, Facultatea de Transporturi a Institutului Politehnic Bucureşti (1985). În prezent, lucrează la Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ, unde a realizat un proiect de teatru-lectură. În 1984, la o sesiune de comunicări prezintă lucrarea „Strategia gândului filosofic la Baruch Spinoza”. În 1999, după redactări succesive ale eseului „Neodihnirea de fiinţă”, obţine premiul special pentru eseu şi pentru nuvelă la Concursul de Creaţie Creştină „Daniel Turcea”. Eseul apare în volum (2001). Alte cărţi „Lasă-te locuit”; „Pecetea”; „Uită-te o clipă, răsare soarele…”, „Drumuri prin memorie, Semicentenarul unui mod de a fi” (coord.). Este membru al U. S.
■ 15/1834 – n. Vasile A. Urechiă, la Piatra, Ţinutul Neamţ (d. 22. 11. 1901, Bucureşti), profesor universitar, istoric, scriitor, om politic. Primele studii, la şcoala particulară din casele boierului Dumitrache Stan din Piatra-Neamţ, la pensionul privat al elveţianului Ballif. Învaţă limba franceză, în particular, cu „musiu” Xenopol (tatăl istoricului), apoi urmează Şcoala Preparandală de la „Trei Ierarhi” şi Academia Mihăileană (1844), Facultatea de Litere, Sorbona. La Paris, scoate gazeta „Opiniunea”. Revenit la Iaşi (1858), va fi profesor şi decan al Facultăţii de Litere şi Filozofie. Pune bazele societăţii şi revistei „Ateneul Român” (1860). Membru fondator al Societăţii Literare Române (Academia).
■ 15/1955 – n. Vasile Postolică, la Păstrăveni, Neamţ, profesor universitar doctor, la Universitatea din Bacău. Matematician. Fost elev şi profesor la Liceul „Petru-Rareş”. Peste 70 de lucrări, mai mult de jumătate publicate în străinătate, pe toate meridianele. Inclus în ediţia a 16-a a „Who’s Who in the World (1998), în „Encyclopedia of business analytics and optimization” din S. U. A. Participant la sesiuni, conferinţe şi congrese de profil din multe centre ştiinţifice ale lumii. Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.
■ 17/1924 – n. Simion Gh. Iordache, la Călugăreni, Hangu, Neamţ, inginer, profesor universitar. A absolvit Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi”, Piatra-Neamţ, Şcoala de Ofiţeri; susţine bacalaureatul la Liceul „Petru Rareş” Piatra-Neamţ (1946), audiază cursuri la Academia de Arte Frumoase din Iaşi, renunţă şi va urma Facultatea de Mine şi Metalurgie a Institutului Politehnic Timişoara. Obţine titlul de doctor inginer (1964), doctor docent (1972), iar în 1974, devine membru al Academiei de Ştiinţe din New York. Este autor a 23 de brevete de invenţii.
■ 20/1947 – n. Leonard Rotaru, la Valea lui Ion, Blăgeşti, Bacău, profesor, eseist. Absolvent al Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti. Carieră didactică: profesor (Zăneşti, Neamţ şi Piatra-Neamţ), până la pensionare (2011). Preşedinte al Consiliului Municipal al Pionierilor din Piatra-Neamţ, inspector şcolar. Titlul de „Profesor evidenţiat” (1987), Diploma şi Trofeul de „Excelenţă în Educaţie” (2010). Membru fondator al Revistei „Asachi”, (1991), coordonator al suplimentului „Didactica”. Colaborări: „Acţiunea”, „Apostolul”, „Ceahlăul”, „Conta”. Cărţi: „Noţiuni şi exerciţii de limba română” (colab.); „Biserica «Buna Vestire», Dărmăneşti, Piatra-Neamţ”, „Dincolo de orice, rămâne nădejdea”.
■ 21/1967 – n. Anda-Luiza Bogza, la Piatra-Neamţ, solistă de operă. A absolvit Şcoala Nr. 3, Liceul „Calistrat Hogaş” (cl. IX-X), Şcoala de Muzică, toate din Piatra-Neamţ, Liceul de Muzică „George Enescu” din Bucureşti, Conservatorul din Iaşi şi Academia de Muzică, Bucureşti (prof. Arta Florescu). S-a stabilit la Praga, unde şi-a desăvârşit pregătirea muzicală la Academia de Muzică, iar în 1991, după un succes răsunător cu rolul titular din opera „Jenufa” de Leon Janacek, a devenit solistă a Operei din capitala Cehoslovaciei. Şi-a continuat studiile la Viena şi Berlin. Premiul I la Concursul laureaţilor de la Viena. S-a bucurat de succes pe marele scene ale lumii.
■ 23/1950 – n. Gheorghe Radu, la Ruginoasa, Neamţ), profesor, publicist. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi (1974), profesor la Şcoala Generală din Boghicea, Neamţ, apoi, a lucrat la Arhivele Naţionale (arhivist, la Direcţia Judeţului Bacău, până în 1981, director la Direcţia Judeţului Giurgiu, pe aceeaşi funcţie la Direcţia Judeţului Neamţ, până în 2002, în continuare, ca arhivist). Din 2003, muzeograf la Complexul Muzeal Judeţean Neamţ. Debut publicistic (1978) în Revista „Ateneu”, iar editorial (1984) cu „Îndrumător în Arhivele Statului Judeţul Neamţ” (coautor). Au urmat două volume „Catolicii din Judeţul Neamţ: 1552-1900. Aspecte istorice şi demografice” şi „Catolicii din Judeţul Neamţ în secolul XX. Aspecte istorice şi demografice”. Colaborări în presa din Neamţ şi din ţară. Alte cărţi: „Minorităţile naţionale din România: 1918-1925”, (colab.); „Basarabia, pământ românesc” ş. a.
N. R. – Prelucrare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).