■ 1/1934 – n. Constantin Avadanei la Sărata, Dobreni, Neamţ (d. 1994, Piatra-Neamţ), profesor. Cursurile primare şi gimnaziale la Dobreni, Şcoala Pedagogică de Băieţi din Piatra-Neamţ, Facultatea de Matematică – Fizică din Iaşi. Învăţător la Dămuc, apoi profesor la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ. A fost preşedinte al filialei Neamţ a S. Ş. M. A publicat articole în „Gazeta de matematică”. Autor (colab.): „De la matematica elementară spre matematica superioară”, 1987.
■ 2/1943 – n. Cezarina-Georgeta Strătilă, profesoară. A absolvit Liceul „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ şi Facultatea de Matematică-Mecanică din Iaşi. Cariera didactică: profesor la Dobreni, Neamţ şi la Grupul Şcolar de Chimie din Piatra-Neamţ, azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” (1971-2000), director adjunct, director (1994-1999). Pe lângă cariera profesională, a desfăşurat o activitate deosebită ca manager, în administrarea şcolii şi în organizarea unui număr important de manifestări didactice şi ştiinţifice cu elevii şi cu cadrele didactice (Simpozionul „Ştefan Procopiu”, de ex., de nivel naţional), multe dintre aceste acţiuni fiind susţinute material din fonduri proprii, chiar şi după pensionare. De numele său se leagă înfiinţarea Fundaţiei Grup Şcolar Chimie şi continuarea publicării revistelor şcolare, „Anotimpuri” şi „Anuarul şcolii”.
■ 3/1899 – d. Constantin Gh. Şoarec (n 1837, Piatra), primar (1876), deputat şi senator. A urmat cursurile Şcolii Domneşti şi ale Seminarului de la Socola. A fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din Piatra-Neamţ, a sprijinit Unirea şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza; ca primar a contribuit la susţinerea Războiului pentru Independenţă, iar despre activitatea sa s-a scris în „Războiul” şi în „Corespondenţia provincială”, au vorbit I. C, Brătianu şi Mihail Kogălniceanu.
■ 6/1944 – n. Calinic Argatu, la Cracăul Negru, Neamţ, cleric ortodox român, absolvent al Seminarului Teologic Ortodox de la Mănăstirea Neamţ (1864), al Institutului Teologic al Universităţii din Sibiu (1968) şi tot în acel an este hirotonit preot, iar la 31 decembrie 1972, este tuns în monahism. A fost stareţ al mănăstirilor Sinaia, (1977-1981), Cernica (1981-1985), arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, Episcop al Episcopiei / Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului (din 1990). Este membru al U. S. din România (2006).
■ 7/1854 – n. Paul I. Oceanu (Constantinescu), la Ocea / Topoliţa, Neamţ (d. 3. 01..?, Bucureşti), medic veterinar, profesor. A urmat şcoala primară în Târgu-Neamţ, gimnaziul la Iaşi, Şcoala Veterinară, Bucureşti; a lucrat în Judeţele Fălciu, Vaslui; s-a specializat în Franţa (1883-1885); a practicat medicina veterinară în Ialomiţa, Turnu-Severin; profesor la Şcoala Superioară de Medicină Veterinară (1888). Primul medic din România care a efectuat operaţia de castrare la vacă (1894) şi primul din lume care a efectuat operaţia de castrare la bivoliţă (1895). Lucrări: „Ovariotomia la iapă, vacă, bivoliţă, scroafă şi căţea”; „Efectele fiziologice ale ovariotomiei la capră”, comunicare la Academia de Ştiinţe din Paris, cu Aurel Babeş (1905); „Epidemiologia febrei aftosă” (1903); în delegaţia României la Primul Congres International de Patologie Comparată (Paris, 1912).
■ 7/1925 – n. Elena Botez-Butnaru, la Piatra-Neamţ, soprană. A fost eleva Sidoniei Hogaş, a absolvit Academia de Muzică şi Artă Dramatică, Bucureşti, solistă la Opera din Bucureşti şi prim-solistă la Opera din Timişoara, interpretând peste 30 de ani, alături de Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Viorica Cortez. Turnee: Franţa, Italia, Germania, Polonia ş. a. Colaborează la Catedra de canto a Liceului de Artă, „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ.
■ 8/21/1884 – n. Eugenia Popovici, la Râmnicu-Sărat (d. 15. 10. 1965, Haga), profesoară de limba şi literatura română. A absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti, s-a stabilit la Piatra-Neamţ (1910), a înfiinţat, cu Natalia Focşa, Şcoala Secundară Particulară de Fete „Eugenia Popovici şi Valentina Focşa” (1911). Numită directoare (1919), i se încredinţează sarcina de a organiza Şcoala Normală de Fete, pe care o va conduce până în 1921, când revine la conducerea şcolii secundare particulare, pe care, cu sprijinul lui P. P. Negulescu şi I. Petrovici, o transformă în liceu de stat (1923), instituţie ce-i va purta numele (azi, Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”) şi unde a rămas directoare până la pensie (1944). În acest timp, s-a construit localul. După moartea soţului (1949), pleacă în Olanda, la fiul său, George Popovici, inginer-diplomat la Haga. Colaborări „Avântul”; „Biruinţa”; „Reformatorul”; „Preocupări didactice” ş. a.
■ 8/1967 – d. Otilia Cazimir, la Iaşi, (n. 12. 02. 1894, la Cotu Vameş, Roman.)
■ 10/1982 – d. Geo Barton, actor (n. 23. 03. 1912, la Piatra – Neamţ.)
■ 13/1883 – n. I.[oan] I. Mironescu, la Tazlău, Neamţ (d. 22. 07. 1939), medic, scriitor. Absolvent al Facultăţii de Medicină, doctorat (1912) şi studii de specializare la Berlin. Profesor universitar şi şef de clinică (1921). A debutat cu proză scurtă („La priveghiu” şi „La praznic”) în revista elevilor. Colaborări: „Viaţa românească”, „Însemnări ieşene”, „Solia Moldovei”, „Avântul”, „Însemnări literare”. Debut editorial: „Sandu Hurmuzel”, (1916). „Scrieri”. Alte volume: „Oameni şi vremuri”, 1920; „Într-un colţ de rai” (desene de A. Murnu), 1930; „Catiheţii de la Humuleşti”, 1938; „Tulie Radu Teacă”, pref. Mihail Sadoveanu, 1940; „Scrieri”, ed. îngr. de Cezar Ţucu, 2006.
■ 13/1949 – n. Eugen Steţcu, la Roman, poet format în cenaclurile literare „Cezar Petrescu” şi „Panait Muşoiu” din oraşul natal. Este fiul cunoscutului profesor, istoric şi critic literar Neculai Gr. Steţcu. Debut (1996) cu placheta „Mitologii şi sentimente”, cu o prefaţă de Eugen Simion, urmată de „Pe vocala unui zeu”, 2005 şi „Pânza mov a obsesiei”, 2012.
■ 14/1884 – n. Ioachim Botez, la Bistricioara, Neamţ (d. 12. 06. 1956, Bucureşti), profesor, prozator. Şcoala primară în satul natal, Liceul „Dimitrie Cantemir” şi Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. A predat la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, apoi la o şcoală din Bucureşti. Colaborări: „Foaia populară”, „Anuarul Liceului «Petru Rareş»„, „Curentul”. Cartea sa „Însemnările unui belfer”, ce reţine atenţia lui Pompiliu Constantinescu şi Eugen Lovinescu, îl anunţă „un mare prozator în devenire”. Volumele de după 1944 plătesc tribut sistemului politic al vremii: „Schiţe şi însemnări din şcoala de ieri şi de azi”; „După o jumătate de veac”; „De azi şi de demult”; „Prin Bucureşti odinioară şi astăzi” ş. a.
■ 15/1929 – n. Petru-Virgiliu Petrescu, la Piatra-Neamţ, artist plastic. Frecventează ocazional cursuri la Institutul de Artă din Iaşi. A deprins tehnicile grafice sub îndrumarea lui Vasile Dobrian. Membru U. A. P. Specializat în tehnici de mozaic, sgraffito, ceramică pictată, frescă, vitralii, pictură în ulei. A participat la peste 80 de saloane oficiale, expoziţii naţionale, internaţionale. Expoziţii externe: Cehoslovacia, Anglia, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Iugoslavia, Japonia, Olanda, Polonia, Spania, Venezuela. Premii la Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ, şi la „Voroneţiana”, Suceava.
■ 15/1839 – n. Sofia Cocea, la Fălticeni (d. 27. 10. 1861, Vaslui), publicistă şi autoare de versuri. Începe să înveţe într-un pension din Iaşi, continuă la Târgu-Neamţ şi îşi încheie studiile la Şcoala Centrală din Iaşi (1856). După ce i se respinge o cerere pentru o bursă de studii în străinătate, se va căsători, cu profesorul G. Hrisoscoleu (1859) şi va fi profesoară la Târgu-Neamţ, apoi la Vaslui. Colaborări: „Gazeta de Moldavia”, „Foiletonul zimbrului” „Românul”, „Gazeta poporului”, „Dacia”, „Steaua Dunării”, „Tribuna”. Traduceri: „M-me de Genlis, Palmira şi Flaminia sau Secretul”; Al Duval, „Maria sau Mustrările de cuget a unei mame”, „Operile doamnei Sofiei Chrisoscoleu, născută Coce”, 1862.
■ 16/1884 – n. Nicolae I. Dăscălescu, la Căciuleşti, Neamţ (d. 28. 09. 1969, Piatra-Neamţ), general de corp de armată. Absolvent al Şcolii de Ofiţeri de Artilerie şi Geniu, din Bucureşti şi al Şcolii Superioare de Război. S-a distins în timpului Primului Război Mondial în luptele de la Slănic-Moldova şi Cireşoaia. Participă la Al Doilea Război Mondial pe diferite fronturi. În timpul regimului comunist, a fost arestat şi umilit, drept pentru care, după eliberare, când se va încerca reabilitarea sa, va refuza orice onoruri. Funcţii: secretar general al Ministerului Apărării, comandant de divizie, de Corp de Armată, de Armată.
■ 17/1825 – n. Elena Cuza, la Iaşi (d. 2. 04. 1909, Piatra-Neamţ), „sfânta”, cum o numeau localnicii, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. După moartea lui Cuza, va fi soră la Spitalul de Copii „Caritatea” din Iaşi, iar din 1903 se stabileşte la Piatra-Neamţ, în casa situată pe Strada „Ştefan cel Mare” cumpărată, pe când se afla în Elveţia, de la familia ing. Bacalu. Aici a trăit discret ultimii ani de viaţă, făcând acte de caritate, donaţia către primul spital al oraşului, care funcţiona în localul unde este azi Centrul de Îngrijiri Comunitare. La 24 ianuarie 1909, când se împlineau 50 de ani de la Unire, a fost vizitată de Nicolae Iorga, iar manifestările dedicate evenimentului s-au desfăşurat în faţa casei sale.
■ 18/1938 – n. Paul Findrihan la Icuşeşti, Roman (d. 22. 07. 2004, Piatra-Neamţ), profesor, publicist. A absolvit Liceul „Roman-Vodă”, Facultatea de Filologie-Istorie a Universităţii Bucureşti (1960), profesor şi director la Săbăoani, Neamţ, referent şi secretar literar al T. T. din Piatra-Neamţ (1966-1998), autor (colab.) a primului corpus de documente privind activitatea T. T. („Remember”, „Breviar” şi „TT”). Membru în comisia de redactare a unui „Lexicon” al teatrului românesc. A editat – singur sau în colaborare: Revista „Zigzag” (1984-1989), Caietele-program ale spectacolelor TT. A participat la realizarea unor manifestări cu public, „Antologia Scriitorilor Români Contemporani” şi „Colocviile critice”. Colaborări: Ziarul „Ceahlăul”, revistele „Asachi” şi „Apostolul”.
■ 20/1938 – n. Mihai Merticaru, la Beţeşti, Rediu, Neamţ, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A absolvit Facultatea de Filologie, Iaşi. A fost redactor la Ziarul „Ceahlăul”. Colaborări: „Convorbiri literare”, „Antiteze”, „Asachi”, „Spirit critic”, „Flacăra” şi în reviste didactice. Cărţi de poezie: „Vânătoare princiară”, „Catedrala de azur”, „Scriere cuneiformă”, „Întâlnire pe pod”, „Imperiul lupului”, „Împărăţia clipei. 333 micropoeme în stil haiku”, „Arca lui Petrarca”, „Împărăţia frigului”, „Geometrie lirică. 66 de sonete”, „Umbra păsării, poeme alese”; „Arta euritmiei, 74 de sonete”, şi cărţi didactice. („Repere literare şi stilistice” ş. a.)
■ 21/1949 – n. Dan Cepoi, la Târgu-Neamţ (d. 2008, Piatra-Neamţ), pictor. Absolvent al Facultăţii de Arte Plastice, Iaşi. Membru al U. A. P. În paralel cu activitatea didactică la Piatra-Neamţ, expune permanent, în cadrul expoziţiilor colective, ocazionale sau anuale, şi participă la Taberele de pictură: Almaş, Văratec, Durău, Dumbrava. Este prezent în selecţiile Filialei Neamţ a U. A. P. pentru expoziţiile deschise la Iaşi (1985), Târgu-Mureş şi Piatra-Neamţ (1987), Bucureşti (1986), Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ. Au publicat reproduceri după lucrările sale revistele: „Arta”, „Orizonturi româneşti”, „Vatra”. Prezent în numeroase colecţii particulare din ţară şi de peste hotare.
■ 28/1912 – n. Sergiu Celibidache, la Roman (d. 14. 08. 1996, lângă Paris), muzician, compozitor, membru de onoare al Academiei Române. A absolvit liceul în oraşul natal. Se consacră muzicii, pleacă la Berlin unde studiază la Şcoala de Înalte Studii Muzicale (1936) şi debutează (1945) la pupitrul Filarmonicii. Dirijează cu regularitate renumite orchestre simfonice europene; ţine cursuri de perfecţionare în arta dirijorală la Academia Muzicală din Siena (1960-1962), iar mai târziu la Fontainebleau şi la München pentru tineri dirijori. Autorul unui „Requiem”, a patru simfonii şi al unui Concert pentru pian şi orchestră, rămase în cea mai mare parte inedite. A condus Orchestra Filarmonică din Paris (din 1969), director al Filarmonicii din München (din 1979), pe care o va dirija şi la Ateneul Român (1978 şi 1990).
Constantin TOMŞA