■ 1.11.1823 – n. Lascăr Catargiu, la Dobreni, Ţinutul Neamţ (d. 30.03.1899, Bucureşti), om politic, fondator şi preşedinte al Partidului Conservator până la sfârşitul vieţii. Cea mai avizată voce a conservatorismului românesc. Prim-ministru (patru mandate) şi ministru de Interne (cinci mandate). Ales în două rânduri preşedinte al Adunării Deputaţilor (1866-1867; 1888-1889). Primii ani de şcoală, în pensioane particulare. Locţiitor de ispravnic la Huşi (1843-1844) şi prefect (pârcălab) de Neamţ. Ion Luca Caragiale îl considera „român neaoş, fără declamaţii teatrale, fără apucături zănatice, dinastic până la târâre, patriot cuminte şi dezinteresat până la a refuza un scaun de domnie, cunoscând profund ţara şi lumea ei”.
■ 1/1860 – n. Dimitrie Hogea (d. 1941, Piatra-Neamţ), memorialist. După Şcoala Domnească, frecventată în oraşul natal, a urmat Gimnaziul Clasic, Facultatea de Drept din Iaşi. A fost funcţionar la Curtea de Apel din Galaţi. Revine la Piatra-Neamţ (1902): avocat, consilier, ajutor de primar, primar (1914-1918). I-a cunoscut pe I. L. Caragiale, George Panu, V. G. Morţun, Constantin Istrati, Mihai Kogălniceanu, I. I. C. Brătianu, Alexandru Averescu, însoţindu-i pe Muntele Ceahlău. A făcut parte din redacţia Revistei „Apostolul”, seria veche. Colaborări: „Avântul”, „Îndreptarea”, „Reformatorul” ş. a. Scrieri: „George Panu la Durău”; „Amintiri. Din trecutul Oraşului Piatra-Neamţ”.
■ 2/2002 – d. Eduard Covali, la Piatra-Neamţ (n. 11.09.1930, Orhei, Basarabia, v. fişa lunii septembrie).
■ 3/1939 – n. Constantin Tomşa, în Ghelăeşti, Bălăneşti, Neamţ (d. 20 iunie 2021), profesor, eseist, Facultatea de Limba şi Literatura Română, Iaşi. Redactor coordonator al revistelor „Anotimpuri” şi „Anuar”, ale Colegiului „Gheorghe Cartianu”; redactor-şef adj. la Revista „Apostolul”; în redacţiile: „La Tazlău”, „Asachi” şi „Antiteze” ş. a. Eseuri monografice: Lucian Strochi, 2003; Cristian Livescu, 2005; Costache Andone, 2009; Mircea Răsvan Ciacâru, 2016; Constantin Munteanu, 2020. Postum: Mihai Merticaru, 2021. Cărţi: „Împătimit de lectură. Cărţi şi autori” I-V, 2002-2021 şi VI (postum, 2022); „Revista Apostolul. Bibliografie” (ed. I, 2008; ed. a II-a, 2014); „Revista Asachi. Bibliografie”, 2011; şi opera capitală – „Contemporan cu ei”, 2009; „Un dicţionar al literaturii din Judeţul Neamţ – de la copişti la suprarealişti”, 2014; „Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ” (2014) ş. a.
■ 6/1878 – n. Carol Zani, la Bazzana, Italia (d. 17.12.1950, Piatra-Neamţ). A venit în România (1900), a obţinut „diploma de încetăţenire” (1925) şi a fost antreprenor de construcţii la Piatra-Neamţ. Antrepriza „Carol Zani” a realizat: Şcoala Primară din Tarcău; în Piatra-Neamţ: Palatul Administrativ, Gara (nouă), Biserica „Precista”, Banca Naţională, Şcoala Nr. 1 (azi, Muzeul de Artă), Poşta, Teatrul, Liceul de Fete, Şcolile Normale, Spitalul, multe case particulare şi bisericile din: Grinţieş, Dreptu, Hangu ş. a.
■ 7/1881 – n. Adolphe Ad. Chevallier, Barnar, Broşteni (d. 29.04.1963), fiu al inginerului elveţian Adolphe Chevallier, administrator al pădurilor de pe Domeniile Regale din nordul Judeţului Neamţ. Deprinde de la tatăl său mânuirea aparatului de fotografiat şi se specializează la Cernăuţi, Lausanne şi Viena. A avut atelier de fotografiat în Piatra-Neamţ, între Liceul „Petru Rareş” şi Biserica Sf. Trei Ierarhi. A primit brevetul de fotograf al Curţii Regale (1921). A rămas de la el o colecţie de imagini, astăzi devenite documente istorice, despre tradiţiile de pe Valea Bistriţei. În 1945, se stabileşte la Bucureşti, ca fotograf al Curţii Regale, apoi, la începutul anului 1950, va pleca la Lausanne, regretând „frumosul în care mi-a fost dat să-mi petrec o mare parte a vieţii… Bistriţa pe care n-o s-o mai revăd”.
■ 7/1944 – n. Constantin Bostan, la Bodeşti, Neamţ, absolvent al Liceului „Petru Rareş”, al Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Bucureşti (1969), redactor la „Ceahlăul” (1969-1974), bibliotecar şi director (1997-2013) la Biblioteca Judeţeană Neamţ. Colaborări: „Apostolul”, „Antiteze”, „Asachi”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cronica”; a editat, împreună cu Dumitru Simionescu şi Emil Nicolae, „Acţiunea”. Cărţi: „G. T. Kirileanu. Contribuţii documentare” (colab.); „G. T. Kirileanu sau Viaţa ca o carte”; „G. T. Kirileanu, «Scrieri»”; „Ştefan cel Mare şi Sfânt, istorisiri şi cântece populare strânse la un loc de Simion T. Kirileanu”; „Sub trei regi şi trei dictaturi”; „Cozla. Povestea muntelui cu ape minerale, parc, pârtie, schit şi telegondolă”; „Gh. T. Kirileanu. Un destin, sub semnul lui Creangă şi Eminescu, la Palatul Regal” ş. a.
■ 11/1909 – n. Nicolae Milord, la Piatra-Neamţ (d. 10.05.1988, Piatra-Neamţ), artist plastic. A absolvit Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi Academia de Arte Frumoase din Iaşi. Din 1930, a fost prezent la expoziţii colective din Iaşi, Bacău, Botoşani, Piatra-Neamţ şi Bucureşti. Personale: Piatra-Neamţ (1937, 1967, 1970), Bacău (1967), Bucureşti (1975). A lucrat peisaj, multe inspirate din Piatra-Neamţ şi împrejurimi, inclusiv industriale, flori, portrete.
■ 11/1953 – n. Cristian Misievici, la Iaşi (d. 25 august 2020, Cluj-Napoca), compozitor şi prof. univ. A studiat compoziţia la Conservatorul de Muzică „George Enescu’’ din Iaşi, unde şi-a început şi cariera didactică. În 1990 s-a alăturat corpului profesoral al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, devenind mai târziu directorul Şcolii Doctorale „Sigismund Toduţă” a instituţiei. În domeniul compoziţiei ne-a lăsat simfonia „De Natura Poesis”, „Antiphonies – concert pentru vioară şi trei grupe de interpreţi”, „Văile Plângerii – pentru şase grupe de percuţie şi orgă”. Premiul Uniunii Compozitorilor, 1988, pentru lucrarea „Şapte intersecţii ale unui sentiment cu un anotimp”. A fost fondator al Facultăţii de Muzică din Piatra-Neamţ, unde a iniţiat un Festival Internaţional de Percuţie, şi a participat – ca student, apoi ca mentor – la fenomenul artistic unic „Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ”. Mai simplu: a pus, împreună cu mentorul său, compozitorul Vasile Spătărelu, târgul Pietrei pe harta muzicală a României. (M. Z.)
■ 15/1845 – n. Vasile Conta, la Ghindăoani, Neamţ (d. 21.04.1882, Bucureşti), filosof. A frecventat Şcoala Domnească din Târgu-Neamţ (1853), Gimnaziul Central din Iaşi; primeşte o bursă şi face studii comerciale în Belgia (1869-1871). În 1872, a obţinut diploma în drept şi va preda la Universitatea din Iaşi. Devine membru al „Junimii” (1873) şi va publica, în „Convorbiri literare”, scrieri filosofice: „Teoria fatalismului”, „Originea speciilor”, „Teoria ondulaţiei universale”, „Încercări de metafizică” şi versuri. Lucrări apărute postum: „Bazele metafizicii”, „Întâiele principii care alcătuiesc lumea”. Volume: „Opere complete”, 1914; „Opere filosofice”, 1922, 1967; „Opere filosofice alese”, 1975.
■ 18/1864 – n. Panait Muşoiu, la Roman (d. 1944, Bucureşti), publicist. A urmat cursurile primare şi gimnaziale în oraşul natal, unde va fi şi funcţionar la Primărie. Autodidact, din tinereţe intră în mişcarea socialistă, căreia îi va fi fidel toată viaţa. Activează la ziarul „Lupta” al lui G. Panu. Împreună cu Raicu Ionescu-Rion şi Eugen Vaian, organizează un cerc de studii sociale (1885). Cu G. Ibrăileanu şi Eugen Vaian, scoate revista bilunară „Şcoala nouă”. A condus şi revistele: „Mişcarea socială”, „Revista ideii”. Colaborări: „Lumina”, „România viitoare”, „Drepturile omului”, „Muncitorul”, „Românu”. Scrieri: „Făţarnicii”; „Teoria valorii” (Karl Marx). Traduceri: „Determinismul social”, „Manifestul P.C.” de Karl Marx, „Ceva despre socialismul belgian”, „Despre mişcarea socialistă”. Alte traduceri din latină, greacă, italiană, franceză, germană şi rusă.
■ 21/1955 – n. Aurel Dumitraşcu, la Sabasa, Borca, Neamţ (d. 16.09.1990, Bucureşti), poet. A absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca şi Facultatea de Filologie, Iaşi (1987). Muzeograf la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, consilier la Inspectoratul pentru Cultură Neamţ. Debut în Revista „Tomis” (1976). Editorial, cu „Furtunile memoriei”, versuri (1984). Participă şi citeşte poezie la Cenaclul „Numele poetului”, al revistei „Luceafărul”. Colaborări: „Cronica”, „Luceafărul”, „Tribuna” ş. a. Unul dintre organizatorii Colocviilor Naţionale de Poezie de la Neamţ. Alte cărţi: „Biblioteca din Nord” (antum); postume, îngrijite de poetul Adrian Alui Gheorghe: „Mesagerul”; „Tratatul de eretică”; „Fiara melancolică”; „Carnete maro, I-IV”; „Scene din viaţa poemului”; „Frig sau despre cum poezia ne-a furat moartea. Epistolar (1978-1990)” ş. a.
■ 26/1943 – n. Viorel Tudose, în comuna Gârcina (d. 24.04.2013, Iaşi), gazetar. A urmat cursurile Liceului „Petru Rareş” şi a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi. A lucrat ca redactor la secţia culturală a ziarului „Ceahlăul”, apoi, mai mulţi ani, a fost secretar de redacţie, „făcător de ziare”, cum îi plăcea lui să-şi spună. După 1989 a condus ziarul „Ceahlăul”, în calitate de redactor-şef, apoi de director general. A făcut ziaristică de calitate, făcând cele mai mici compromisuri timpului, dar a şi crescut ziarişti tineri, după 1989, ajutându-i să-şi ia zborul prin propriile lor aripi. Viorel Tudose a fost, cu siguranţă, cel mai profesionist gazetar pe care l-a dat Neamţul ultimelor decenii. A fost, deopotrivă, un sensibil poet – dar un poet ucis, ca mulţi alţii, de gazetărie – care a paginat în premieră „şcoala de poezie nemţeană”, cei mai mulţi dintre scriitorii de azi ai locului debutând în literatură graţie (şi) lui Viorel Tudose. (M. Z.)
■ 27/1962 – n. Dumitru Bostan jr., la Piatra-Neamţ, artist plastic, absolvent al Academiei de Artă, Bucureşti (1986), restaurator la Complexul Muzeal Neamţ. Debut la Salonul Anual de Artă Piatra-Neamţ (1983). Participă la expoziţii (1986-2008): „Lost Art Gallery” New York, „Oscillations-Transgressions”, Canada, Kunstschow Westerschouwen, Olanda, Salonul Naţional de Artă, Palatul Parlamentului, „Pânze mici” la Galeriile „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ, Saloanele Moldovei, Bienala „Lascăr Vorel”, expoziţie de grup la Institutul Cultural Român de la Veneţia ş. a. Este autorul albumului de artă „Biarritz si loin si proche”, Franţa.
■ 28/1923 – n. Clement Pompiliu, la Scăeni, Prahova (d. 1985), sculptor. A absolvit Academia de Belle Arte, Bucureşti, stabilit la Piatra-Neamţ, profesor la Şcoala Populară de Artă, membru U.A.P. A fost prezent în numeroase expoziţii colective de sculptură şi pictură la Bacău, Iaşi, Piatra-Neamţ. A expus la Anuala de Stat, Bucureşti (1952). Unica personală la Piatra-Neamţ (1969). Lucrări de for public în Piatra-Neamţ, Roman, Bacău, Slănic Moldova. Distins cu Meritul Cultural şi premii la Festivalul „Cântarea României”.
■ 28/1950 – n. Arcadie Răileanu, la Perieni, Basarabia, absolvent al Institutului Politehnic din Chişinău, specialitatea Arhitectură. A debutat la expoziţia U.A.P. Moldova, Chişinău (1982). Stabilit la Piatra-Neamţ, este prezent cu expoziţii personale şi de grup (1993-2004) la Piatra-Neamţ: Galeriile „Lascăr Vorel”, Galeria Top Art, Galeriile „Vert”, T.T., Bienala „Lascăr Vorel”, Târgul de Vară; în ţară: Râmnicu Vâlcea, Craiova, Câmpulung Moldovenesc, Călimăneşti, Iaşi, Bârlad, Cluj, Saloanele Moldovei, Bacău-Chişinău, Timişoara, Bucureşti; peste hotare: Bălţi, Tighina, Uniunea Scriitorilor şi Biblioteca „Onisifor Ghibu”, Chişinău, Internaţionala de Design Moscova ş. a.
■ 28.11.1972 – n. Valentin Andrei, la Săvineşti, Neamţ, animator cultural, publicist, Facultatea de Filozofie şi Jurnalism a Universităţii „Spiru Haret”. Din 1998 lucrează la Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”. Debut cu articole şi cronici sportive, nominalizat la prima ediţie a Galei Premiilor „Ioan Chirilă” (2002). A făcut parte din prima echipă a redacţiei Radio „Terra” (1992-1995). Este autor al volumului „Patruzeci de ani de Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ” (2011). Coautor, cu Simina Moşu, la „Festivalul de Teatru Piatra-Neamţ. 1969-2019”. Colaborări: „Asachi”; „Antiteze”; „Apostolul”; Radio România Cultural; TVR Cultural.
Constantin TOMȘA
(N. R. – Prelucrare şi actualizare după Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, un calendar alcătuit de Constantin Tomşa, Editura Crigarux & Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2014).
