■ 2/2008, d. Maria-Tereza Gogu, la Piatra-Neamţ (n. 7. 09. 1919), profesoară, artist plastic.
■ 4/1881 – n. Ernest Grinţescu, la Petricani, Neamţ (d. 1977, Bucureşti), inginer, economist. A absolvit Liceul, ,Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, Şcoala Superioară de Agricultură, licenţiat în drept, doctor: în ştiinţe economice, Strasbourg, Franţa (1931) şi în drept, Bucureşti (1936). Profesor la Şcoala Superioară de Horticultură, a fost director general în Ministerul Agriculturii şi al Cadastrului şi preşedinte al Societăţii de Horticultură. Autor a numeroase studii şi articole de economie agrară. A condus pagina agrară a cotidianului, ,Universul” şi a înfiinţat Biblioteca Agricolă Populară.
■ 4/1923 – n. Paul Vasiliu, decedat 11.09.2018, la Piatra-Neamţ, profesor de filosofie, psihologie, pedagogie, inginer, inspector şcolar, profesor la Şcoala Medie Nr. 1 de Băieţi (azi, Colegiul Naţional „Petru Rareş”, 1954-1955), profesor (1969-1970; 1972-1983; 1992-1996) şi director (1974-1975) al Liceului Pedagogic, al Grupului Şcolar de Chimie (azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” (1965-1968), toate din Piatra-Neamţ, om de o aleasă cultură, autor a numeroase articole publicate în presa centrală de specialitate şi în publicaţiile locale, precum şi al, ,Monografiei Şcolilor Normale din Piatra-Neamţ 1912-2002” (2002).
■ 5/2009, d. Simona Vasiliu-Chintilă, artist plastic (n. 15. 10. 1928, Piatra-Neamţ.
■ 8. 05. 1871 – d. Scarlat Osvat, la Piatra-Neamţ (n. 1799, Piatra-Neamţ), inginer hotarnic, topograf. Studii în familie, apoi a absolvit şcoala de ingineri hotarnici a lui Gheorghe Asachi şi va fi numit inginer hotarnic în Ţinutul Neamţ, când alcătuieşte primele două hărţi ale acestei zone, din care se poate constata distribuirea proprietăţilor între mănăstiri (66%), moşieri (32%) şi răzeşi (2%). Ca preţuire, rămăşiţele sale pământeşti au fost înmormântate sub zidul Bisericii Domneşti „Sântul Ioan” din Piatra-Neamţ.
■ 10/1947 – n. Mircea Zaharia, la Muncelul de Sus, Iaşi. Facultatea de Filologie, Iaşi, 1970. Membru al Uniunii Oamenilor de Teatru (U.N.I.T.E.R) şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti (U.Z.P.) din România. Redactor-şef al revistei Apostolul, 1999 – prezent.
■ 12/1938 – n. Elena Florescu, la Paşcani, Iaşi, etnolog, documentarist, publicist. Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Naturale-Geografie din Iaşi (1959), doctor în istorie (1998), muzeograf la Muzeul de Ştiinţe Naturale; şef de secţie, la Muzeul Etnografic al Judeţului Neamţ; a organizat şi coordonat „Târgul Naţional al Meşterilor Lemnari” (Târgu Neamţ, 1992-1999); peste 30 de comunicări la sesiunile ştiinţifice; a cercetat particularităţile culturii populare la catolicii din judeţele Neamţ şi Bacău; consultant ştiinţific la Asociaţia „Ecoforest” Neamţ. A debutat cu „Portul popular din Zona Neamţ” (1973). Alte cărţi: „Arhitectura populară din Zona Neamţ”; „Tradiţii populare de pe Valea Bistriţei”; „Textile populare de casă din Zona Neamţ”, „Biserici vechi de lemn din Ţinutul Neamţ”. Titlul de Excelenţă, „Diploma de Onoare şi Medalia de Aur”, de către A. O. Ş.
■ 14/1945 – d. Leon Mrejeriu, (n. 10. 02. 1879, la Cotârgaş, Broşteni, Neamţ, institutor, autor de manuale şcolare, folclorist. A absolvit Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi (1899). A predat la: Crucea, Broşteni, Mănăstirea Bistriţa, Zorleni, Poiana Teiului, Târgu-Neamţ, Piatra-Neamţ, revizor şcolar (1908-1912, când s-au clădit peste 100 de şcoli, s-a înfiinţat, la Piatra-Neamţ, un liceu de fete, s-a adăugat un etaj la clădirea Liceului „Petru Rareş”), Silistra, animator cultural în Basarabia, inspector pentru Ardeal şi Bucovina, membru în Consiliul General de Instrucţie, deputat, prefect al Judeţului Neamţ. Unul din iniţiatorii revistei de folclor „Ion Creangă”. Fondator al Băncii Corpului Didactic, primul preşedinte al Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Neamţ (1912). Scrieri: „O călătorie în Transilvania”, „Carte pentru tineretul de la sate”, „Şezătoare ţărănească”, „Mănăstirea Bistriţa”; „Din Basarabia”, „Înlănţuirea vremurilor”.
■ 15/1925 – n. Savin Bratu, la Roman (pseud. Raul Baraş, d. 4. 03. 1977, Bucureşti). critic şi teoretician literar. A absolvit Liceul Naţional, Iaşi, Facultatea de Litere, Bucureşti (1950), parcurge toate treptele ierarhiei universitare, doctor în filologie (1969). Debut în „Moldova liberă” (1945). Editorial, cu broşura „Cum participă tineretul sovietic la întrecerile socialiste” (1949); apoi: „Vasile Roaită”, „Eroul timpurilor noastre în proza din ultimii ani”. Împreună cu Paul Georgescu (membru P. C. R. din ilegalitate) şi Mihai Şora, editează Revista „Caietele de critică şi istorie literară” (un nr. 1957). Alte cărţi: „Cronici”; „Ibrăileanu, omul”; „«Contemporanul» şi vremea sa” (colab.); „Mihail Sadoveanu”; „O biografie a operei. Ion Creangă”; „Ipoteze şi ipostaze”; „Fundamentele criticii literare. De la Sainte-Beuve la noua critică” ş. a.
■ 16/1892, d. Melchisedec Ştefănescu, la Roman, episcop, cărturar (n. 15. 02. 1823, Gârcina, v. fişa lunii februarie.)
■ 17/1901 – n. Eugenia Soru, la Piatra-Neamţ (d. 26. 11. 1988, Iaşi), biochimist, membru corespondent al Academiei Române (1955) şi a mai multor societăţi ştiinţifice din ţară şi străinătate. Cursuri primare în oraşul natal, liceale şi Facultatea de Chimie (1922) la Iaşi, doctor în chimie (1924), şi-a desăvârşit pregătirea ştiinţifică în străinătate: la Strasbourg (1925), Frankfurt pe Main şi Londra (1934). A parcurs diferite trepte, de la preparator, şef de laborator (1944-1955), şef de departament, şef de laborator de enzimologie, la Institutul Cantacuzino şi conferenţiar la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1969). Membră a Academiei de Ştiinţe Medicale (1969) şi a Societăţii de Chimie Biologică din Paris. Distinsă cu Premiul de Stat (1954). Zeci de studii în nume propriu şi în colaborare.
■ 20/1937 – n. Constantin Bârliba, la Vânători-Neamţ (d. 2. 06. 1990, Bucureşti), actor. A absolvit Şcoala „Arhimandrit Chiriac Nicolau”, din sat şi Şcoala Medie de Băieţi Nr. 1, Piatra-Neamţ (1956). A fost instructor la Casa de Cultură din Piatra-Neamţ, a absolvit I. A. T. C., fiind repartizat la Teatrul „Victor-Ioan Popa” din Bârlad, transferat la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi. Se mută la Bucureşti şi va juca pe scena Teatrului „Ion Creangă”. A interpretat diverse roluri în peste treizeci de filme („Toamna bobocilor”, „Iarna bărbaţilor”, „Cursa”, „Buletin de Bucureşti”, „Lumini şi umbre”, „Drumeţ în calea lupilor” ş. a.).
■ 20/1939 – n. Georgeta Simon-Bota-Botescu, la Bozieni, Dulceşti, azi, Ruginoasa, Neamţ, contabilă, prozatoare, absolventă a Liceului „George Bacovia” din Bacău. S-a stabilit la Piatra-Neamţ. A debutat cu romanul „Mireasma clipelor de viaţă sau Manuscrisul cu şiret albastru”, în 2006, după care a urmat un al doilea roman, „Ultima doamnă”, în 2010.
■ 21/1936 – n. Constantin Cucu, la Solonţ, Bacău. Ziarist. (d. 22.02.2016). Absolvent al Facultăţii de Filosofie – secţia ziaristică – Bucureşti (1958). Reporter la Ziarul, ,Apărarea patriei”, profesor şi director de şcoală la Zemeş, Bacău (1961-1966), director al Casei de Cultură din Moineşti (1966-1967), şef de secţie la Ziarul, ,Ceahlăul” (1968-1974), inspector cu probleme de învăţământ la U. J. C. M. Neamţ (1974-1989), consilier principal la Bibliopolis S. A. Piatra-Neamţ (după 1989), redactor-şef al Revistei, ,Asachi” (1991-2005), redactor şef al săptămânalului, ,Informaţia Primăriei”, Piatra-Neamţ (1996-2002). Consilier pe probleme de carte la Centru de Cultură şi Arte, ,Carmen Saeculare” Neamţ. Autor al volumului de povestiri, ,În volbura apelor”.
■ 23/1871 – n. Garabet Ibrăileanu, la Târgu-Frumos (d. 11. 03. 1936, Bucureşti), critic, istoric şi teoretician literar, prozator. Numele său este legat de Roman, pentru că aici a urmat gimnaziul (1883-1887), tatăl său fiind administrator de moşie în zonă, apoi slujbaş în oraşul dintre Moldova şi Siret. A înfiinţat Societatea „Orientul” (cu Raicu Ionescu-Rion şi alţi colegi de liceu), redactează Revista „Şcoala nouă”, împreună cu Panait Muşoiu şi Eugen Vaian, unde publică primele versuri, note de lectură, comentarii despre artă şi traduceri, semnând şi cu pseudonimul Cezar Vraja.
■ 23/1883 – n. Dimitrie Leonida, la Fălticeni, Suceava (d. 4. 03. 1965, Bucureşti), inginer, specialist în energetică, profesor universitar, om de ştiinţă, membru al Academiei de Ştiinţe din România (1935). A absolvit Liceul, ,Mihai Viteazul”, din Bucureşti. În studenţie (,,Politehnica” din Charlotenburg, 1903-1908), a conceput proiectul Metropolitanului din Bucureşti; proiectul de diplomă cu tema Complexul hidroenergetic al Bistriţei, lângă Bicaz. S-a întors în ţară (1908), angajat la Primăria Capitalei; s-a ocupat de introducerea iluminatului electric în Bucureşti. Profesor universitar la Timişoara şi Bucureşti; a înfiinţat: prima scoală de electricieni şi mecanici, primul Muzeu Tehnic din România, a realizat una dintre primele staţii de emisie radiotelegrafică din România. Laureat al Premiului de Stat. O staţie de metrou, Muzeul din Bicaz, Hidrocentrala de la Stejaru, o stradă şi un liceu din Piatra-Neamţ îi poartă numele.
■ 25/1936 – n. Constantin Filimon, la Piatra-Neamţ (d. august 2013), artist plastic. Absolvent al Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti (1967). Din 1978, profesor de desen la şcoli din Neamţ. A lucrat pictură monumentală, religioasă, pentru bisericile din Zăpodeni (Iaşi), Muncel (Alba), Drăgeşti (Bihor), Verşeşti (Neamţ), Tigveni Bârseşti (Argeş). A participat la Saloane şi Bienale de grafică în Bucureşti (1971-1978) şi în expoziţii colective şi personale la Piatra-Neamţ (1981-1994). A expus în S. U. A. şi Canada (1980-1997), apoi în Mexic, Ungaria, Franţa, India şi Venezuela.
■ 26/1896 – n. Aurel Băeşu, la Fălticeni (d. 24. 08. 1928, Piatra-Neamţ), artist plastic. A urmat Şcoala de Belle Arte din Iaşi, apoi, cu sprijinul lui G. T. Kirileanu şi al lui D. Lalu, studiază la Roma. Încă din timpul studenţiei este distins cu Premiul pentru Desen al Academiei Române (1915). Participă la Primul Război Mondial, în luptele de la Oituz şi Cireşoaia (1917). Întors din Italia, îşi cumpără o căsuţă în Piatra-Neamţ (azi, pe Strada „Ion Creangă”). În 1926, călătoreşte în Franţa, Slovenia şi Ungaria. Prin creaţia sa, marcată de influenţa lui Nicolae Grigorescu, apoi prin aura sa romantică şi cantonarea în impresionism, rămâne unul dintre pictorii importanţi stabiliţi la Piatra-Neamţ.
■ 28/1936 – n. Mircea-Eduard Bălan, la Bucureşti, profesor, istoric literat, eseist. Absolvent al Şcolii Nr. 1 „Anton Pann”, al Liceului „Cuza-Vodă” din Huşi, al Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi al Facultăţii de Filologie din Iaşi. A predat şi a îndeplinit funcţia de director la Şcoala Generală din Comuna Taşca, Neamţ, transferat la Liceul Pedagogic „Gheorghe Asachi” (1976-1981) şi la Liceul Teoretic „Calistrat-Hogaş” (1981 – până la pensionare), ambele din Piatra-Neamţ. A debutat editorial cu volumul, ,Costache Negruzzi – «Alexandru Lăpuşneanu»„ (1996), urmat de două eseuri:, ,Etape în receptarea operei lui Ion Creangă”, „Metaforă, simbol, mit în poezia eminesciană” ş. a. Autor de studii didactice apărute în publicaţii centrale şi locale.
■ 31/1908, d. Nicu N. Albu (n. 2. 02.1852, la Piatra-Neamţ, v. fişa lunii februarie).
Constantin TOMŞA