* 1934 – Revista Apostolul, „revistă didactică-literară pentru învăţămîntul primar”, care, conform notei de pe coperta a II-a, „apare o dată pe lună sub îngrijirea unui cerc de colaborare” (C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcariu, M. D. Stamate, I. Rafail, M. Avadanei. „Abonamentul 60 lei, anual, plătibil în 2 rate. Abonament de susţinere 200 lei anual. Redacţia şi administraţia: C. Luchian, Revizoratul Şcolar Piatra-N.” Materialele incluse în revistă, în cei peste nouă ani de existenţă oferă cititorului de astăzi o imagine cuprinzătoare a activităţilor cadrelor didactice de la sfîrşitul primei jumătăţi a secolului al XX-lea, orientările politice ale vremii, apariţia unor lucrări de referinţă pentru uz didactic, dar şi titluri importante din literatura interbelică. Seria nouă a apărut din iniţiativa profesorilor Dumitriţa Vasilca, Florin Florescu, Ştefan Corneanu şi Mircea Zaharia, ziarist, în martie 1999, avînd înscris pe frontispiciu: „Revista cadrelor didactice din judeţul Neamţ” şi continuă să apară lunar şi în prezent.
* 1/1860 – n. Dimitrie Hogea (d. 1941, Piatra-Neamţ). Gimnaziul Clasic (azi, Colegiul Naţional „Petru Rareş”). Examene de specializare la Facultatea de Drept din Iaşi. Funcţionar la Curtea de Apel din Galaţi. Revine la Piatra-Neamţ (1902): avocat, consilier, ajutor de primar, primar (1914-1918), timp în care a contribuit la terminarea Bulevardului „Emil Costinescu” (azi, „Republicii”), la construirea de străzi, trotuare şi a uzinei de apă. A înfiinţat cantine pentru refugiaţi (1916-1918). A făcut parte din Comitetul de conducere a Revistei „Apostolul”. Scrieri: „George Panu la Durău”, 1914; „Amintiri. Din trecutul Oraşului Piatra-Neamţ”, 1936.
* 3/1939 – n. Constantin Tomşa, în Ghelăeşti, Bălăneşti (azi, Bîrgăoani), Neamţ. Facultatea de Limba şi Literatura Română, Iaşi. Învăţător, institutor şi profesor. Director al Casei de Cultură, Piatra-Neamţ (1969/1970), inspector la Comitetul de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ (1970/1983). Redactor al revistelor „Anotimpuri” şi „Anuar”, (Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu”); „Apostolul”, „La Tazlău”, „Asachi” şi „Antiteze”. Cărţi: „Petrodava 2000” (în colab.); „Împătimit de lectură” I-IV; „Revista „Apostolul”. Bibliografie; „Contemporan cu ei”; „Revista „Asachi”. Bibliografie. Eseuri monografice: „Lucian Strochi”; „Cristian Livescu”; „Costache Andone” (în colab).
* 7/1881 – n. Adolphe Ad. Chevallier, Barnar, Broşteni (d. 29. 04. 1963). Se specializează ca fotograf la Cernăuţi, Lausanne şi Viena. A avut atelier în Piatra-Neamţ, între Liceul „Peru Rareş” şi Biserica „Sf. Trei Ierarhi”. Brevetul de fotograf al Curţii Regale (1921). Ne-a lăsat o colecţie de imagini, astăzi devenite documente preţioase despre tradiţiile oamenilor de pe Valea Bistriţei.
* 10/1910 – n. Nicolae Gr. Steţcu (12. 05. 1995, Bacău). Liceul „Roman-Vodă”, licenţiat în litere şi filozofie (Iaşi). Membru activ al Institutului de Literatură din Cernăuţi. Profesor la Liceul Comercial de Băieţi (din 1946) şi la Liceul „Roman-Vodă” (din 1949). Membru al Asociaţiei Culturale „Miron Costin”. Debut publicistic: „V. Alecsandri – scrisori inedite” (1937). A colaborat la: „Ateneu”, „Făt-Frumos”, „Descătuşarea” (Roman), „Ceahlăul”. Lucrarea „Pagini din istoria Liceului „Roman-Vodă”. 1872-1972″ (colab. cu Gheorghe A. M. Ciobanu) (1972).
* 10/1932 – n. Ştefan Cazimir, la Iaşi, Liceul „Petru Rareş”, Piatra-Neamţ, Facultatea de Filologie Bucureşti. Cadru didactic, universitar pînă (din 1967). Vicepreşedinte al Asociaţiei Umoriştilor Români. După 1990, deputat în Parlamentul României. Debut editorial cu vol. „Pionierii romanului românesc” (1962). Alte volume; „Pygmanolion”; „Nu numai Caragiale”; „Alfabetul de tranziţie”; „I. L. Caragiale faţă cu kitschul”; „Pentru contra”; „Rîsete în Parlament”; „Caragiale e cu noi!”; „De ce, nene Iancule?”; „Honeste scribere”; „Caragiale recidivus”; „Potcoave de purici”.
* 11/1909 – n. Nicolae Milord, la Piatra-Neamţ (d. 1988, Piatra-Neamţ). Liceul „Petru Rareş”, Academia de Arte Frumoase, Iaşi. Din 1930, a fost prezent la expoziţii colective din Iaşi, Bacău, Botoşani, Piatra-Neamţ şi Bucureşti. Personale: Piatra-Neamţ (1937, 1967, 1970), Bacău (1967), Bucureşti (1975).
* 11/1934 – n. Constantin Prangati, la Oprişeşti-Burdusaci, Bacău. Facultatea de Istorie-Filosofie. Cărţi: „Liceul „Calistrat Hogaş”. Tradiţie şi continuitate”, „Dicţionarul oamenilor de seamă din Judeţul Neamţ”, „Din istoria învăţămîntului matematic din Judeţul Neamţ”, „Oameni politici şi de stat din Judeţul Neamţ”, „G. T. Kirileanu. Însemnări zilnice”, „Nicu Albu şi gîndirea economică a epocii (1853-1908)”.
* 15/1845 – n. Vasile Conta, la Ghindăoani, Neamţ (d. 21. 04. 1882, Bucureşti). Şcoala Domnească Tîrgu-Neamţ (1853), coleg, în cl. I, cu I. Creangă. Cu o bursă va face studii comerciale în Belgia (1869-1871). Diplomat în drept, va ocupa Catedra de Drept Civil, la Universitatea din Iaşi. Membru al „Junimii” (1873), publică, în „Convorbiri literare”. Deputat (1879), Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice (1880). Membru al Curţii de Casaţie. Considerat de Titu Maiorescu, „cea mai mare inteligenţă pe care a dat-o pînă la el neamul românesc”. Creatorul primului sistem filozofic original în gîndirea românească modernă..
* 27/1940 – n. Ioan I. Scurtu, la Dochia, Neamţ. Liceul „Petru Rareş”. Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. Prof. univ. dr., preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie (2007), membru al Consiliului Ştiinţific al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Director general al Arhivelor Naţionale ale României.
* 28/1923 – n. Clement Pompiliu, la Scăeni-Prahova. (d. 1985). Sculptor. Academia de Belle Arte din Bucureşti. Stabilit la Piatra-Neamţ. Numeroase expoziţii colective de sculptură şi pictură la Bacău, Iaşi, Piatra-Neamţ. În 1952, a expus în cadrul Anualei de Stat din Bucureşti. În 1969, unica personală la Piatra-Neamţ. Lucrări amplasate în Piatra-Neamţ, Roman, Bacău, Slănic Moldova. Distins cu Meritul Cultural.
* 30/1860 – n. Vasile Morţun, la Roman (d. 3. 08. 1919, Bahna, Roman). Şcoala Nr. l din Roman, Institutul Academic Iaşi, Facultatea de Litere, Sorbona. Cu un grup de studenţi români de la Paris, fondează cercul socialist şi revista „Dacia Viitoare”, continuată la Bruxelles, împreună cu C. Mille. Revine în ţară (1884), face parte din comitetul de redacţie al Revistei „Drepturile Omului”. La Iaşi, preia conducerea literară a Revistei „Contemporanul”. Cu I. Nădejde, scoate „Critica socială” şi „Revista socială”. A înfiinţat gazeta „Muncitorul”, devenită organ de presă al mişcării socialiste. Deputat al Colegiului II de Roman. În 1902, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Ministru de Interne (1914-1916). Preşedinte al Camerei Deputaţilor. Traduce din franceză. Piese originale: „Ştefan Hudici” şi „Zulnia Hîncu”. (C.T.)