■ 1/1860 – n. Dimitrie Hogea (d. 1941, Piatra-Neamţ), memorialist. După Şcoala Domnească, frecventată în oraşul natal, a urmat Gimnaziul Clasic. Din motive materiale, nu a urmat cursuri superioare; a susţinut examene de specializare la Facultatea de Drept din Iaşi. A fost funcţionar la Curtea de Apel din Galaţi. Revine la Piatra-Neamţ (1902): avocat, consilier, ajutor de primar, primar (1914-1918), timp în care s-a terminat Bulevardul „Emil Costinescu”, s-au reparat unele străzi, s-au construit trotuare şi uzina de apă. A înfiinţat cantine pentru refugiaţi (1916-1918). I-a cunoscut pe: I. L. Caragiale, George Panu, V. G. Morţun, Constantin Istrati, Mihai Kogălniceanu, I. I. C. Brătianu, Alexandru Averescu, însoţindu-i pe Muntele Ceahlău. A făcut parte din redacţia Revistei „Apostolul”. Scrieri: „George Panu la Durău”; „Amintiri. Din trecutul Oraşului Piatra-Neamţ”.
■ 2/2002 – d. Eduard Covali, la Piatra-Neamţ (n. 11. 09. 1930, Orhei, Basarabia).
■ 7/1944 – n. Constantin Bostan, la Bodeşti, Neamţ, absolvent al Liceului „Petru Rareş”, al Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Bucureşti (1969), redactor la „Ceahlăul” (1969-1974), bibliotecar şi director (1997-2013) la Biblioteca Judeţeană Neamţ, Colaborări: „Apostolul”, „Antiteze”, „Asachi”,”Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cronica”; a editat, împreună cu Dumitru Simionescu şi Emil Nicolae, „Acţiunea”. Cărţi: „G. T. Kirileanu. Contribuţii documentare” (colab.); „G. T. Kirileanu sau Viaţa ca o carte”; „G. T. Kirileanu, «Scrieri»„; „Ştefan cel Mare şi Sfânt, istorisiri şi cântece populare strânse la un loc de Simion T. Kirileanu”; „Sub trei regi şi trei dictaturi”; „Cozla. Povestea muntelui cu ape minerale, parc, pârtie, schit şi telegondolă”; „Gh. T. Kirileanu. Un destin, sub semnul lui Creangă şi Eminescu, la Palatul Regal” ş. a. LA MULŢI ANI!
■ 10/1910 – n. Nicolae Gr. Steţcu, la Galbeni, Bacău (d. 12. 05. 1995, Bacău), profesor, istoric literar, fost elev al Liceului „Roman-Vodă”, licenţiat în litere şi filozofie (Iaşi), membru activ al Institutului de Literatură din Cernăuţi, profesor la Liceul Comercial de Băieţi (din 1946) şi la Liceul „Roman-Vodă” (din 1949), ambele din Roman. A fost membru al Asociaţiei Culturale „Miron Costin”. A debutat în publicistică cu articolul „V. Alecsandri, scrisori inedite” (1937). A colaborat la publicaţiile: „Ateneu”, „Făt-Frumos”, „Descătuşarea” (Roman), „Ceahlăul”. A realizat, în colaborare cu Gheorghe A. M. Ciobanu, lucrarea „Pagini din istoria Liceului «Roman-Vodă». 1872-1972” (1972). Postum i-a fost publicată cartea „Contribuţii la viaţa lui Ibrăileanu”, 2013.
■ 11/1934 – n. Constantin Prangati, la Oprişeşti, Comuna Burdusaci, azi, Răchitoasa, Bacău. Licenţiat al Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii din Iaşi (1965). Profesor la Liceul din Adjud şi la Liceul „Calistrat Hogaş”, Piatra-Neamţ (1968-1998). Peste o mie de articole, recenzii, studii în ziare şi reviste din Neamţ şi din ţară. Cărţi: „Liceul «Calistrat Hogaş»„, monografie, „Dicţionarul oamenilor de seamă din Judeţul Neamţ”, „Din istoria învăţământului matematic din Judeţul Neamţ”, „Oameni politici şi de stat din Judeţul Neamţ”, „G. T. Kirileanu. Însemnări zilnice”, „Nicu Albu şi gândirea economică a epocii (1853-1908)”.
■ 12/1946 – n. Mihai Hanganu, la Hânţeşti, Suceava, profesor, poet, eseist, a absolvit Facultatea de Matematică, la Suceava, Facultatea de Studii Economice şi Social Politice (Academia „Ştefan Gheorghiu”, Bucureşti); Facultatea de Management. Până în 1989, a fost profesor şi a îndeplinit diferite funcţii politice şi administrative. Cărţi: „Nostalgii”; „Bucoavnele bucolicei Bucovine”; „Apa regală”; „Fractalia”; „Crai Nou”; „Fleacuri”; „Judecata de apoi a românului”; „Desculţ prin roua poemelor”; „Constelaţia destinelor”; „Bombe cu efect întârziat”; „Sub judecata timpului”; „Nemuritorii” ş. a. LA MULŢI ANI!
■ 14/1965 – n. Mihaela Robu (pseud. Mirelei Clopoţel), la Piteşti, profesoară, poetă. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (2005) şi este profesoară în Piatra-Neamţ. Ca profesor, este autoare a câtorva lucrări ştiinţifice publicate în revistele: „Iniţieri didactice”, (Iaşi); în „Auxiliar metodic” şi în Anuarul Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu” (Piatra-Neamţ). A debutat în revista „Ateneu” (iunie, 1999) şi a colaborat cu poezie în revistele: „Asachi”; „Credinţa neamului”; „Cronica”; „Porunca iubirii”. „ECO-uri”, Prima carte de versuri publicată: „Calea robilor”, 2005. LA MULŢI ANI!
■ 15/1845 – n. Vasile Conta, la Ghindăoani, Neamţ (d. 21. 04. 1882, Bucureşti), filosof, a frecventat Şcoala Domnească din Târgu-Neamţ (1853), Gimnaziul Central din Iaşi; primeşte o bursă şi face studii comerciale în Belgia (1869-1871). În 1872, a obţinut diplomă în drept şi va preda la Universitatea din Iaşi. Devine membru al „Junimii” (1873) şi va publica, în „Convorbiri literare”, scrieri filosofice: „Teoria fatalismului”, „Originea speciilor”, „Teoria ondulaţiei universale”, „Încercări de metafizică” şi versuri. În 1879, devine deputat; va conduce M. C. I. P. (1880), în guvernul lui Ion C. Brătianu; membru al Curţii de Casaţie. Lucrări apărute postum: „Bazele metafizicii”, „Întâiele principii care alcătuiesc lumea”. Volume: „Opere complete”, 1914; „Opere filosofice”, 1922; 1967; „Opere filosofice alese”, 1975.
■ 16/1931 – n. Natalia Rusu, la Tighina, s-a refugiat în dreapta Prutului (1940 şi în 1944), profesoară, poetă, a urmat cursurile liceale în mai multe locuri, încheiate la Roman, în 1950. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii ieşene (1954). A profesat la Liceul „Roman-Vodă” şi la Liceul Nr. 5, ambele din Roman. A fost preocupată de îndrumarea trupelor teatrale, ceea ce i-a atras supranumirea de „tinereţe fără bătrâneţe”. Cărţi: „Plaiuri muşatine” (culegere de folclor); „Basarabia, raza mea de soare”; „Poiana cu flori târzii…”; „Bucurie”; „Cartea bucuriei mele”, „Comorile copilăriei”; „Caruselul vesel”. LA MULŢI ANI!
■ 19/1973 – n. Cornel Paiu, la Adjud, a absolvit Seminarul Teologic „Sfântul Gheorghe” din Roman, Facultatea de Teologie şi Academia de Arte „Luceafărul” Bucureşti. Este preot la Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului. A debutat cu poezie în Revista „Agora”, Roman (1995), editorial: „Paznicii pereţilor”, (2010), urmat de: „Tabor – liturghisire” şi „Paznicii pereţilor” II. A realizat „Lampadeforii”(antologia laureaţilor Concursului Naţional de Poezie „Izvorul Tămăduirii”)”. Membru fondator al revistelor „Clepsydra „ (2010) şi „Trei paie la doi măgari” (2012). LA MULŢI ANI!
■ 21/1955 – n. Aurel Dumitraşcu, la Sabasa, Borca, Neamţ (d. 16. 09. 1990, Bucureşti), poet, a absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca şi Facultatea de Filologie, Iaşi (1987). Muzeograf la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, Consilier la Inspectoratul pentru Cultură Neamţ. Debut în Revista „Tomis” (1976). Editorial, cu „Furtunile memoriei”, versuri (1984). Unul dintre organizatorii Colocviilor Naţionale de Poezie de la Neamţ. Alte cărţi: „Biblioteca din Nord” (antum); postume, îngrijite de poetul Adrian Alui Gheorghe: „Mesagerul”; „Tratatul de eretică”; „Fiara melancolică”; „Carnete maro, I-IV”; „Scene din viaţa poemului”; „Frig sau despre cum poezia ne-a furat moartea. Epistolar (1978-1990)” ş. a.
■ 27/1940 – n. Ioan I. Scurtu, la Dochia, Neamţ, absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Istorie Bucureşti, profesor universitar, doctor, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie (2007), membru al Consiliului Ştiinţific al A. O. Ş. din România. A fost director general al Arhivelor Naţionale, membru în Consiliul National al Istoricilor din România, de pe lângă Academia Româna (din 1996). Onorat cu diverse ordine, diplome, titluri, cu premiul Academiei Române (1983), pentru „Viaţa politică din România. 1918-1944”; premiul „Gheorghe Brătianu” al Fundaţiei „Magazin istoric” (2003) pentru „Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică”. LA MULŢI ANI!
■ 28/1950 – n. Arcadie Răileanu, la Perieni, Basarabia, absolvent al Institutul Politehnic din Chişinău, specialitatea Arhitectură, a debutat la expoziţia U. A. P. Moldova, Chişinău (1982). Stabilit la Piatra-Neamţ, este prezent cu expoziţii personale şi de grup (1993-2004), la Piatra-Neamţ: Galeriile „Lascăr Vorel”,, Galeria Top Art, Galeriile „Vert”, T. T., Bienala „Lascăr Vorel”, Târgul de Vară; în ţară: Râmnicu Vâlcea, Craiova, Câmpulung Moldovenesc, Călimăneşti, Iaşi, Bârlad, Cluj, Saloanele Moldovei, Bacău-Chişinău, Timişoara, Bucureşti; peste hotare: Bălţi, Tighina, Uniunea Scriitorilor şi Biblioteca „Onisifor Ghibu”, Chişinău, Internaţionala de desing Moscova ş. a. LA MULŢI ANI!
■ 29/1949 – n. Gheorghe Hibovski, la Dumbrava Roşie, Neamţ, poet, autor dramatic, regizor, absolvent al Universitatea de Arte „George Enescu”, Iaşi, (2008). După cursurile liceale, a practicat diverse îndeletniciri (1970-2006): în domeniul spectacolului teatral (sufleur, regizor, instructor artistic, la casele de cultură Bicaz şi Piatra-Neamţ, profesor la Şcoala de Arte, a scris scenarii, caiete de regie şi scenografie şi a interpretat mai multe roluri; a iniţiat proiecte culturale (Teatrul de Iniţiere „Act” şi Festivalul de Teatru „Yorick”, Teatrul de Joaca, Teatrul „Tandem”). A primit Premiul pentru proză la Concursul „Mihail Sadoveanu” (1982). Membru al U. S. (2011). Cărţi: „Cloaca maxima”; „Circus maximus; „Viclenii de păsărar”; „Descreieraţii”; „Pisica năzdrăvană!”; „Parcul Libertăţii”; „Caiet de dramaturgie, I-IV”; „Teatrul şi principiile lui generatoare”; „Om şi mască”. LA MULŢI ANI!
■ 30/1860 – n. Vasile Morţun, la Roman (d. 3. 08. 1919, Bahna, Roman). Absolvent al Şcolii Nr. l din Roman, al Institutul Academic Iaşi, al Facultăţii de Litere, Sorbona. Membru fondator al cercului socialist şi al revistei „Dacia viitoare” (Paris), continuată la Bruxelles. Revenit în ţară (1884), membru în comitetul de redacţie al revistei „Drepturile omului”. La Iaşi, conduce Revista „Contemporanul”; împreună cu I. Nădejde, scoate „Critica socială” şi „Revista socială”. A înfiinţat gazeta „Muncitorul”, organ al mişcării socialiste. Deputat de Roman. Intră în Partidul Liberal (1899), vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (1902), Ministru de Interne (1914-1916). Traduce şi localizează câteva lucrări din limba franceză. Autor de poeme în proză, piese de teatru („Ştefan Hudici”, „Zulnia Hâncu”). A îngrijit vol. „Versuri şi proză”, de Mihai Eminescu (1890).
Constantin TOMŞA