În zilele de 9 şi 10 noiembrie 2026, Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca a găzduit Simpozionul Internaţional de Teologie, Istorie, Muzicologie şi Artă Sacră, manifestare academică de prestigiu şi cu tradiţie, având ca temă Chipuri ale sfinţeniei în viaţa familiei creştine: de la teologie la expresie artistică. Evenimentul ştiinţific a reunit ierarhi, profesori universitari, cercetători, teologi, muzicologi şi artişti plastici din ţară şi din străinătate (Franţa, Elveţia, Germania, Italia, Malta, Canada, Kenya), oferind un cadru interdisciplinar de analiză a valorilor spirituale ale familiei creştine.
Lucrările ştiinţifice au fost grupate în peste 10 sesiuni distincte de comunicări (în 4 secţiuni principale), la care s-au adăugat sesiunea inaugurală a deschiderii manifestării şi sesiunea festivă de încheiere. În premieră s-au înregistrat secţiunile de Studii bizantine şi Maica Domnului – model al feminismului creştin.
Manifestările au debutat prin oficierea slujbei de Te Deum în Paraclisul Facultăţii de Teologie Ortodoxă, urmată de şedinţa inaugurală moderată de Arhim. prof. univ. dr. habil. Teofil Tia, decanul facultăţii. În alocuţiunea introductivă, ÎPS Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a subliniat rolul sfintelor femei şi importanţa constitutivă a familiei creştine în societatea contemporană. Sesiunea plenară a continuat cu intervenţii de înaltă ţinută academică susţinute de invitaţi externi, precum ÎPS Makarios, Arhiepiscop de Nairobi şi Exarh al Africii Orientale, delegaţi ai Asociaţiei „San Daniele APS” din Padova (Italia) care au analizat reprezentarea Sfintei Familii în fresca lui Giotto din Capela Scrovegni, Dr. ssa Myriam Lucia Di Marco (Universitatea din Lugano) şi Senior lecturer dr. Mark Joseph Zammit (Universitatea din Malta).
Pe parcursul celor două zile, secţiunile de teologie au abordat dinamica complexă a vieţii de familie din mai multe unghiuri complementare: fundamentele scripturistice şi patristice; provocările contemporane şi bioetica; modele istorice de mărturisire etc.
Au fost puse în lumină figuri biblice şi patristice emblematice (Ana, mama lui Elcana; Sfânta Monica; Sfânta Anastasia Şaguna; Sfânta Cuvioasă Filotimia), au fost analizaţi stâlpii pedagogiei creştine şi ai comuniunii în mediul familial (Ecclesia domestica).
Subiecte de strictă actualitate, precum tranziţia de la conectarea digitală la comuniunea reală, consilierea pastorală a cuplului, bioetica aplicată familiei şi rolul Bisericii în sprijinirea tinerilor în era tehnologiilor avansate, au suscitat dezbateri ample între participanţi.
Un accent deosebit a fost pus pe recuperarea memoriei istorice a femeilor creştine şi a familiilor preoţeşti sau voievodale care au marcat cultura şi credinţa românească (de la doamna Despina Miliţa şi Marica Brâncoveanu până la martirele şi mărturisitoarele din ănchisorile comuniste ale secolului XX, precum Elisabeta Rizea, Adriana Georgescu, Aspazia Oţel-Petrescu etc.). Tot în cadrul acestei secţiuni a avut loc lansarea volumului Spiritualitate şi cultură. Feminitatea sub presiunea istoriei, semnat de Nicoleta Pălimaru şi Paul Siladi, prezentat de dr. Dragoş Ursu.
Secţiunea de muzicologie a adus în prim-plan bogăţia tradiţiei liturgice şi corale bisericeşti. Comunicările au reflectat rolul priceasnei în educaţia creştină transmisă de mamă, ipostazele poeziei liturgice create de Sfânta Casiana imnografa, precum şi contribuţiile unor compozitori şi dirijori de marcă (Gheorghe Danga, Irina Odăgescu-Ţuţuianu, Paul Constantinescu sau Ioana Ghika-Comăneşti). Totodată, au fost marcate repere istorice, cum ar fi împlinirea a 50 de ani de la apariţia seriei Izvoare ale muzicii bizantine româneşti la Editura Muzicală.
Lucrările secţiunii de Artă Sacră au oferit o abordare interdisciplinară fascinantă, îmbinând studiul teologic al imaginii cu metodologiile moderne de investigare şi restaurare. Participanţii au analizat iconografia sfinţeniei materne şi ale Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana (de la frescele de la Bălineşti, Humor şi Mănăstirea Chora până la arta textilă contemporană), aplicarea fotogrammetriei în studiul picturii murale bisericeşti, precum şi studii de caz privind conservarea fizico-chimică a icoanelor şi obiectelor de cult.
Peste 40 de doctoranzi din ţară şi străinătate au participat într-o sesiune specială on-line dedicată tinerilor cercetători.
Manifestarea ştiinţifică s-a încheiat cu o sesiune festivă în Aula Facultăţii. Concluziile generale au fost sintetizate de Pr. conf. dr. Adrian-Aurel Podaru, Prodecanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă, care a evidenţiat valoarea actului academic şi necesitatea continuării cercetării teologice şi artistice pe subiectele abordate. Studiile şi cercetările prezentate vor fi publicate într-un volum care va apărea anul viitor.
Sfinţenia poate începe în familie, trăirea autentică a credinţei fiind împletită cu demnitatea şi discreţia. Sfinţenia feminină nu se reduce la un singur model (bunica, mama, sora, soţia, fiica, văduva, călugăriţa).
Evenimentul s-a încununat cu un concert coral aniversar de înaltă ţinută spirituală, susţinut de Corurile Teophania şi Diaconia, oferind participanţilor un moment de profundă trăire liturgică şi estetică.
Prin complexitatea tematicii, profunzimea discursurilor susţinute şi atmosfera de aleasă ţinută academică, Simpozionul Internaţional de Teologie, Istorie, Muzicologie şi Artă Sacră rămâne un punct de reper şi un îndemn la o reflecţie profundă asupra rolului pe care familia, şcoala şi credinţa îl au în zidirea viitorului societăţii româneşti.
Prof. dr. Mihai FLOROAIA
Colegiul Tehnologic „Spiru Haret” Piatra-Neamţ
