În intervalul 25-28 iulie 2022, la Piatra-Neamţ, a avut loc al 44-lea Congres Internaţional al cadrelor didactice din România şi al cadrelor didactice de etnie română de peste hotare. La ediţia din acest an au participat cadre didactice din 20 de judeţe ale ţării şi din Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina (Cernăuţi şi Odessa).
După transmiterea mesajelor tradiţionale de bun venit şi a discursurilor în plen, lucrările congresului au continuat cu ateliere de lucru, conferinţe şi ediţia a XIX-a a Simpozionului Portrete de dascăli – în memoria lui Leon Mrejeriu şi Gheorghe Amaicei, care a marcat aniversarea a 110 ani de la înfiinţarea Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ.
Printre atelierele de lucru, s-a numărat şi Flipped Classroom (Clasa inversată), având formator pe d-na conf. dr. Mariana Marin de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău şi Universitatea de Stat din Moldova.
Avându-şi originea prin anii 2010, în SUA, ca o abordare pedagogică modernă de promovare a lecţiilor ce „răstoarnă” modelul tradiţional al taxonomiei lui Bloom, metoda clasei inversate realizează trecerea de la centrarea pe profesor la centrarea pe elev pentru a-i putea satisface nevoile individuale de cunoaştere şi învăţare.
Procesul de instruire în acest format „inversat” se desfăşoară în două etape succesive: mai întâi elevul studiază o temă din manual sau alte materiale pe un anumit subiect (vizionează o serie de video-uri, ascultă înregistrări audio/podcasturi, analizează prezentări pregătite de profesor, utilizează aplicaţii digitale, citeşte texte propuse de cadrul didactic etc.), iar la şcoală, pune în aplicare cele învăţate acasă şi interacţionează cu colegii şi cadrul didactic (participă la dezbateri, adresează întrebări, propune soluţii pentru anumite probleme, realizează lucrări de laborator, elaborează proiecte etc.). Concret, în cadrul celor 3 ore de activitate, pentru a înţelege practic această metodă, d-na conferenţiar ne-a dat câteva sarcini de lucru, pe grupe, despre Piatra-Neamţ şi zona Neamţului, fără a preciza/formula un titlu exact, în sensul clasic. Fiecare grupă a primit una din temele: Legende despre Piatra-Neamţ şi împrejurimi; istoricul oraşului şi al judeţului; Să fie alcătuită o poezie despre Piatra-Neamţ şi judeţ; să compunem o problemă despre Piatra-Neamţ; să culegem cântece, folclor din Piatra-Neamţ etc., precizându-ni-se faptul că ne este permisă utilizarea oricărei surse de informaţii, putem lua legătura o singură dată cu o persoană din afara grupului. În momentul în care, la final, fiecare grupă a prezentat rezultatele muncii, toţi participanţii din sală au înţeles faptul că subiectul a fost Oraşul Piatra-Neamţ şi judeţul Neamţ, temă ce avea acum o abordare complexă din mai multe puncte de vedere (istoric, geografic, administrativ, cultural, religios etc.).
Participanţii au conştientizat avantajele utilizării acestei metode avându-se în vedere faptul că timpul în clasă este dedicat învăţării active, profesorul are rol de facilitator în învăţarea condusă de către elevi, materialele sunt selectate, în prealabil, de către profesor, dar totodată, elevii au posibilitatea de a consulta o varietate de surse. Învăţarea are un conţinut diferenţiat într-un mediu flexibil, ceea ce îl motivează pe elev în procesul instructiv-educativ.
Prof. dr. Mihai FLOROAIA