Aniversări: Mihai CIMPOI
Critic şi istoric literar, eminescolog, filosof al culturii, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
S-a născut la 3 septembrie 1942, în comuna Larga, judeţul Hotin, astăzi raionul Briceni.
În 1965 a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova. În 1998, i s-a acordat şi titlul de doctor habilitat în filologie, cu teza susţinută în baza lucrărilor publicate „Eminescu, Poet al Fiinţei”. Şi-a început activitatea în calitate de redactor la revista „Nistru” (1965-1972). Ulterior, a activat redactor la editurile „Cartea Moldovenească” (1974) şi „Literatura artistică” (1977-1982), secretar literar la Teatrul Naţional „M. Eminescu” (1982-1983), redactor la enciclopedia „Literatura şi arta Moldovei” (1984-1985), secretar literar la Teatrul Poetic „A. Mateevici” (1986-1987).
În 1987 a fost ales secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova, iar în perioada 1991-2010 – preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova. De asemenea, este preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Creaţie din Republica Moldova.
A fost deputat al poporului din URSS (1989-1990) şi apoi deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1999-2001). În paralel, îndeplineşte funcţia de şef al Secţiei de literatură clasică la Institutul de Istorie şi Teorie Literară al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Din 1989 a predat un curs special despre Eminescu la Universitatea de Stat din Moldova şi din 1999 – la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău.
Din anii 1960 a publicat recenzii, studii critice în săptămânalul „Cultura” şi revista „Nistru”, impunând în gândirea critică o direcţie nouă eseistico-literară. Prima sa carte „Mirajul copilăriei” a fost consacrată operei lui Ion Vieru (1968).
A semnat peste 70 de volume, inclusiv „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” (1996), „Spre un nou Eminescu” (1993), „Căderea în sus a Luceafărului” (1993), „Narcis şi Hyperion” (1994), „Plânsul Demiurgului” (1999), „Ion Heliade-Rădulescu. Panhymniul fiinţei” (2008), „Grigore Alexandrescu. Însuflarea fiinţării” (2009), „Vasile Cârlova. Poetul sufletului mâhnit” (2010), „I. Al. Brătescu-Voineşti. Prefacerea firii” (2011), „Ion Ghica. Amintirea ca existenţă” (2012), „Mihai Eminescu. Dicţionar Enciclopedic” (2013), „Mihai Stan. Absolutul imaginar: Eseu” (2018), „Grigore Vieru, poetul arhetipurilor” (2021) ş. a.
Este director fondator al revistei „Viaţa Basarabiei” (2002), ca o reluare (serie nouă) şi membru în colegiile publicaţiilor „Caiete critice”, „Viaţa românească”, „Destin românesc”, „Sud-Est cultural” ş. a.
Autor a peste 60 de studii şi eseuri monografice, a peste 3000 de studii şi articole apărute în publicaţiile literare din spaţiul românesc şi de peste hotare, dar şi a peste 200 de studii de prezentare a literaturii române apărute în Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Turcia, Grecia, Rusia, Letonia, Lituania, Ucraina ş. a.
Este autorul şi realizatorul proiectului de durată „Congresul Mondial al Eminescologilor”, lansat în 2012 şi devenit o tradiţie anuală. A iniţiat fondarea Centrului Academic Internaţional Eminescu, căruia i-a dăruit colecţia sa de cărţi despre Eminescu, în număr de peste 1000 de unităţi (2000).
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte (cu sediul la Viena şi Salzburg, 2015), membru de onoare al Academiei Balcanice de Ştiinţă, Cultură Liberă şi Dezvoltare Durabilă (cu sediul la Sofia, 2015). (…) A fost distins cu medalia jubiliară „Mihai Eminescu” (Republica Moldova şi România, 2000), „Ordinul Serviciul Credincios” în grad de cavaler al României (2002), Ordinul Naţional „Steaua României”, în grad de Comandor (2014) ş. a.
(N. R. – Prelucrare după Calendar Naţional 2022, editat de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, Chişinău, 2021)
Maria S. CIOBANU