Vara aceasta, pe data de 15 iunie, am asistat la cea de-a XII-a ediţie a manifestărilor organizate cu ocazia Zilei Victor Brauner, puse în scenă de neobositul critic de artă Emil Nicolae, care, aşa cum ne-a obişnuit de-a lungul anilor, a conceput un mix de activităţi, din care nu au lipsit colocviul, vernisajele, lansările de carte, vizionarea unui spectacol.
Ziua aniversară a început la ora 9:30, la Muzeul de Artă Piatra-Neamţ, cu Colocviul „Avangarda după avangardă”. Din intervenţiile participanţilor – scriitori, cadre universitare, artişti, critici, colecţionari de artă – sosiţi de la Suceava, Iaşi, Bacău, Bucureşti, Craiova – s-a desprins ideea că avangarda istorică (interbelică, în principal) a fost un fenomen cu efecte prelungite până astăzi, atât în domeniul creaţiei culturale, cât şi în viaţa socială. Un punct important al colocviului l-a constituit lansarea câtorva cărţi şi reviste apărute recent, prezentate şi promovate chiar de autorii sau redactorii lor: Infernul cotidian. Imaginarul bolii în literatura română (volum colectiv coordonat de Emanuela Ilie), Maki Haku (cea mai recentă carte de poeme semnată de Alexandru Ovidiu Vintilă, comentată de Isabel Vintilă), spectaculosul catalog Victor Brauner (conceput de Cristinel Popa, fondatorul Galeriei DADA), ultimul număr al revistei Vitraliu (editată de Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău şi prezentată de scriitorul Dan Petruşcă) şi antologia de enigme Timp străin (prezentată de scriitorul și antologatorul Dan Popescu).
Primul vernisaj al zilei a avut loc tot la Muzeul de Artă, unde artistul francez Tudor Banuş a oferit publicului expoziţia personală „Delir controlat”, prezentată de Emil Nicolae şi de invitatul special, mult îndrăgit în mediul artistic nemţean – criticul de artă Marius Tiţa.
Câteva elemente biografice ale artistului Tudor Banuş a oferit muzeografa Silvia Trăistariu. Am aflat astfel că este vorba despre fiul cunoscutei poete Maria Banuş, că a absolvit Facultatea de Arhitectură la Bucureşti dar şi Şcoala de Arte Frumoase la Paris, că a început periplul său în artă la vârsta de 14 ani, când i-au apărut primele ilustraţii în presa scrisă, că are la activ peste 70 de expoziţii personale, că s-a stabilit în Paris din anul 1972.
A ilustrat mai mult de 25 de cărţi, iar în anul 1979 a fost distins cu premiul pentru cea mai bună ilustraţie de carte pentru „Muzicanţii din Bremen”, de Fraţii Grimm.
Cred că este vorba despre Paris în toate aceste cetăţi pe care Tudor Banuş ni le prezintă în expoziţie. Peste tot apare un detaliu, un element, o cheie, o parabolă, dar în esenţă este vorba despre o societate bine plasată într-un fenomen arhitectural, iar arhitectul recunoaşte detaliile şi ştie să le transpună într-un întreg, într-o imagine heraldică, pentru că acolo totul este plin de poveşti. Pe acestea, artistul le afişează la ferestre, unde prezintă o faună umană extrem de bine detaliată şi reliefată, care le însufleţeşte cu un strigăt sau cu o grimasă, întreg ansamblul încadrându-se într-un fenomen pe care eu l-aş numi gotic contemporan – a apreciat la începutul expunerii sale cunoscutul critic de artă Marius Tiţa, care ne-a ajutat să descifrăm o parte din simbolurile oferite de artistul plastic, trezindu-ne la maxim interesul pentru aceste lucrări de atmosferă, care ar sta bine în orice colecţie de picturi.
Partea a doua a zilei omagiale s-a desfăşurat la Sinagoga Catedrală „Baal Shem Tov” din Piatra Neamţ şi a început cu comentarea de către Marius Tiţa a lucrărilor expoziţiei comune a artiştilor Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Neamţ şi a invitaţilor lor. Au expus (în ordine alfabetică): Mihai Agape, Tudor Banuş (Franţa), Carmen Coca Bayer, Dumitru Bezem, Dumitru Bostan, Viorica Ciucanu, Valentina Chirvase, Petru Diaconu, Ştefan Diaconu, Laurenţiu Dimişcă, Lucian Gogu-Craiu, Dinu Huminiuc, Ciprian Istrate, Radu Cristian Macavei, Irina Moldovan, Mariana Papară, Ştefan Potop, Arcadie Răileanu, Silvia Trăistariu, Lucian Tudorache, Mihail Voicu (Iaşi).
Asistăm aici, parcă la o reuniune de familie a pictorilor din Piatra-Neamţ, pe simezele sinagogii, lucru care mi se pare deja un simbol, un brand puternic, de o mare naturaleţe şi de un firesc ce explică biruinţa asupra timpului, pandemiilor, nenorocirilor – a mărturisit Marius Tiţa, înainte de a descrie fiecare lucrare, în ceea ce are caracteristic. Au fost momente de mare încântare pentru publicul prezent, care a avut ocazia de a asculta părerile absolut avizate ale criticului Marius Tiţa, ce ne-a purtat într-o călătorie fascinantă pe simezele sinagogii, rostind în cuvinte meşteşugite, adevăruri care ne-au ajutat să înţelegem mistere voit ascunse de artişti.
Pentru acordarea Premiului „Victor Brauner” a luat cuvântul Ştefan Potop, care a chemat la scenă doi protagonişti. Petru Diaconu şi Arcadie Răileanu au primit laurii anul acesta, luându-se în considerare meritele de o viaţă pe altarul artei.
După momentul muzical susţinut de elevi ai Liceului de Arte „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ a urmat lansarea romanului Strania valiză a domnului Silberstein, autor Cătălin Mihuleac, care s-a aflat în dialog cu scriitorul Adrian G. Romila, dezvoltând o vie dezbatere despre aspecte cheie ale cărţii. O impresie deosebită a produs în acest context şi lectura susţinută de Loredana Grigoriu, actriţă la Teatrul Tineretului.
Ultima secvenţă a zilei a fost vizionarea spectacolului „Fragmente din povestea noastră”, producţie a Teatrului Tineretului, în care sunt surprinse momente şi personalităţi cheie din istoria oraşului Piatra-Neamţ, între care Victor Brauner rămâne o figură emblematică.
Gianina BURUIANĂ