* 1/1432 – d. Alexandru cel Bun, voievod, înmormântat la Mănăstirea Bistriţa.
* 1/1558 – n. Macarie, episcopul cronicar, cel care a deprins activitatea cărturărească la Mănăstirea Neamţ. În cronica sa, evenimentele sunt prezentate până la 1551. Aceasta va fi continuată de Azarie. Opera sa, cunoscută sub titlul „Cronica lui Macarie”, va fi publicată de Ioan Bogdan în „Vechile cronice moldoveneşti până la Ureche” (1891); apoi în „Letopiseţul lui Azarie” (1908-1909); în „Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI”, publicate de Ion Bogdan, ediţie îngrijită de P. P. Panaitescu, 1959, în LRV.
* 2/1848 – n. Dimitrie Vulpian, la Români, Neamţ (d. 22. 09. 1923, Sinaia), compozitor, muzicolog, folclorist. A absolvit şcoala primară la Roman, Gimnaziul Central, frecventează Conservatorul de Muzică şi Declamaţie din Iaşi; studii în Italia. Cutreieră aproape toată ţara şi alcătuieşte lucrarea „Muzica populară” 3 volume, balade, colinde, doine, idile, pastorale, hore, romanţe, jocuri de brâu. Apreciată de Vasile Alecsandri („comoară naţională”), culegerea va fi prezentată Academiei Române („Poezia populară pusă în muzică”) şi va fi premiată (1886). Volumul al treilea, în manuscris, împreună cu celelalte, premiat cu Medalia de Aur „hors concours” la Montpellier (1891). Autorul a fost membru corespondent al Societăţii „Le Felibrige Latin”. Culegeri: „Muzica populară. Balade, colinde, doine, idyle”; „Poezia populară pusă în muzică”; „Muzica populară”, vol. II: „Horele noastre”, Leipzig, f. a.; „Poezia populară pusă în muzică”, vol. III, „Romanţe”.
* 2/1890, Ion Creangă a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.
* 4/1943 – n. Doina Daşchievici, la Bacău, profesoară, artist plastic. Absolventă a Institutului de Arte Plastice din Iaşi. Debut artistic: o expoziţie la Galeria „Victoria”, Iaşi (1963). Membră a U. A. P. A expus (1981-2007) la: Piatra-Neamţ, Bucureşti, Târgu-Mureş, Bacău, Iaşi, Salonul Republican Bucureşti, U. A. P. Suceava, Saloanele Moldovei Bacău – Chişinău, Moineşti, Budapesta, Oradea şi Satu Mare (1999), Expoziţia Taberei Durău, Bienala „Lascăr Vorel” Piatra-Neamţ; alte expoziţii la: Radio Bucureşti, RIFIL Grup, Veneţia, Galeria „Artis”, Galeria „Apollo” şi Salonul de Artă, Bucureşti, „Artimundo”, Bruxelles. Distinsă cu Premiul „Aurel Băeşu”, Diploma de recunoştinţă şi Marele Premiu al Ministerului Culturii 2005.
* 17/1977 – n. Laurenţiu Dimişcă, la Piatra-Neamţ, artist plastic, absolvent al Liceului de Artă „Victor Brauner” (1995) şi al Universităţii de Artă din Cluj-Napoca (2000), master în pictură, la aceeaşi Universitate (2002). Este membru al Asociaţiei Internaţionale Art en Marche, Paris (2003). Expoziţii personale (2003-2007): Bacău, Bârlad, Bucureşti, Galaţi, Palatul Parlamentului din Bucureşti, Galeria „Apollo”. Roanne, Franţa, Castelul Bealieu, Franţa, Eidhoven, Lyon, Lapalisse, Franţa, Club Conti, Milano, Galeria „Aripa”, Torino, I. C. R. din Budapesta, Praga, Galeria „Cozia”, Belgia. Lucrări de artă monumentală în tehnica sgraffito: Cluj-Napoca, Dealul Mare, Piatra-Neamţ. Premiul U. A. P. la Bienala „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ.
* 18/1878 (alte surse: 20; 22) – n. Constantin Matasă, la Răpciuni, Hangu, Neamţ, preot profesor, arheolog, publicist, memorialist (d. 03. 11. 1971), întemeietor al Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ şi director (1934-1971). A absolvit Facultatea de Teologie Bucureşti. Paroh la: Mănăstirea Bistriţa, Mănăstirea Pângăraţi; Biserica „Precista” din Piatra-Neamţ, protopop al Judeţului Neamţ; director al Şcolii de Cântăreţi din Piatra-Neamţ. A efectuat săpături arheologice. Distins cu numeroase ordine şi medalii. O stradă, o fundaţie şi o editură din Piatra-Neamţ îi poartă numele; cetăţean de onoare al Municipiului Piatra-Neamţ. A înfiinţat şi condus revistele: „Îndrumarea”, „Propăşirea”, „Floarea darurilor”, „Petrodava”, „Memoria antiquitatis”. Cărţi: „Călăuza Judeţului Neamţ”, „Palatul Cnejilor” (premiul Academiei), „Movila Haiducului”, „Comori care se risipesc”, „Câmpul lui Dragoş”, „Frumuşica. Village préhistorique a céramique peinte dans la Moldavie du Nord”, „Prin Moldova de sub Munte”.
* 18/1898 – n. F. Brunea-Fox (pseud. Filip Brauner), la Roman (d. 12. 06. 1977, Bucureşti), gazetar, traducător, supranumit „prinţul reportajului”. Cursuri primare, în oraşul natal, Liceul Naţional din Iaşi, când semna în revista „Zări senine” şi traduce din Baudelaire, împreună cu Beno Wechsler (B. Fundoianu). Debut cu poezii, sub semnătura Pan, în „Versuri şi proză” (1915), iar în gazetărie, la „Arena” (1918). După Război, se mută la Bucureşti şi urmează un an la „Universitatea Liberă”. Colaborări: „75 H. P.”, „Punct”, „Puntea de Fildeş”, „unu”, „Integral”, „Contimporanul”. Profesionist recunoscut în redacţiile: „Dimineaţa” şi „Adevărul”. Volume: „Cinci zile printre leproşi”, „Oraşul măcelului”, „Hârca piratului”, „Reportajele mele”, „Memoria reportajului”. Traduceri din: Lion Feuchtwanger, R. L. Stevenson, Paul-Louis Courier, Pablo de la Torriente-Brau, O. J. Cardosa, Gabriel Chevalier, Gaston Berger,
* 23/1885 – n. Grigore Capşa, la Cândeşti, Neamţ (d. 1971, la Piatra-Neamţ), profesor de matematică. A urmat cursurile Liceului „Roman-Vodă” din Roman şi ale Liceului „Petru-Rareş”, din Piatra-Neamţ, apoi Facultatea de Ştiinţe, Secţia Matematică, la Universitatea din Iaşi (1910). Licenţiat în drept (1914). Profesor la mai multe şcoli din ţară: Târgu-Jiu, Roman, Craiova, Caracal, Piatra-Neamţ (la Liceul „Petru-Rareş” şi la Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi”, fiind şi director). Articole în revistele de specialitate. Contribuţii la dezvoltarea „teoriei curbelor”. Autor al lucrării „Surmenajul şcolar” (1939).
* 25/1851 – n. Lascăr A. Vorel, la Piatra-Neamţ (d. 20. 06. 1902. Piatra-Neamţ), farmacist, finul lui Lascăr Catargiu, ispravnic de Neamţ, viitorul prim-ministru. A absolvit Facultatea de Farmacie (1874). A luat în primire farmacia din Piatra-Neamţ în 1878. Este membru fondator al Societăţii Ştiinţifice Literare „Asachi” (decembrie 1880). Colaborator cu articole despre medicina populară în publicaţiile „Corespondenţia provincială” şi „Asachi”.
* 25/1888 – n. Avram Leiba Zissu, la Piatra-Neamţ (d. 16. 09. 1956, la Tel-Aviv, Israel), prozator şi eseist, autodidact. Debutează în revista „Egalitatea” (1904); lucrează într-o exploatare forestieră din Neamţ. Editează, în colaborare la Iaşi, apoi la Piatra-Neamţ (1909) „Chazon Lamoed”, revista de limbă ebraică. Fondează şi ziarul „Mântuirea”. Dintr-un memoriu din 1949, adresat „Domniei Sale Domnului Gheorghe Gheorghiu-Dej”, prin care solicită audienţă, aflăm: este „scriitor şi publicist”, că a fost, „animator şi educator spiritual al evreimii din România şi directorul conştiinţei naţionale evreieşti” (35 de ani), a fost internat în lagărul de la Târgu-Jiu (1941); mandatar al «Instanţei Supreme din Ierusalim» pentru emigrarea evreilor (1944-1946), Preşedinte al Organizaţiei Sioniste şi al Organizaţiei de Emigrare, Preşedinte al: Congresului Mondial Evreiesc, secţiunea România; al Partidului Evreiesc din R. P. R.”. Condamnat la închisoare pe viaţă (1950), eliberat (1956), emigrează în Israel, unde moare după câteva luni.
* 25/1925 – n. Traian Cicoare, la Vâgiuleşti, Mehedinţi, (d. 2.07.2007, la Piatra-Neamţ), profesor, publicist. Trimis cu domiciliul forţat în Regiunea Bacău (1953), va fi profesor la mai multe şcoli din Judeţul Neamţ (Dragomireşti, Ivaneş, Hlăpeşti). În 1969, pentru scurt timp, inspector la Comitetul de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ, iar din 1970, revine în învăţământ (Liceul Pedagogic, Şcoala Nr. 9, Liceul „Calistrat Hogaş”, Liceul Industrial Nr. 3, azi, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”). A publicat numeroase articole în ziarele „Acţiunea”, „Ceahlăul”, „Monitorul de Neamţ”, „Realitatea” şi în revistele de cultură din Neamţ: „Asachi”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Ţara Hangului”, „La Tazlău”. Prin grija lui Constantin Bostan, în 2012, i s-a publicat postum volumul „Oameni, locuri şi comori spirituale din Ţinutul Neamţ”, o selecţie din articolele răspândite în presă de-a lungul anilor.
* 28/1932 – n. Ermil Bucureşteanu, la Slobozia, Roznov, Neamţ, profesor, poet, prozator, publicist, a absolvit cursul inferior la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, a întrerupt studiile (1947-1951), apoi, a continuat la Şcoala Specială din Brăila şi a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti (1958). Redactor la ziarul „Flacăra” din Piatra-Neamţ, profesor la Liceul „Petru Rareş”, la Colegiu Naţional de Informatică din Piatra-Neamţ. Colaborări: „Ceahlăul”; „Steagul roşu”, „Preocupări didactice”, „Tribuna şcolii”; „Magazin”; „Flacăra”. Debut editorial: „Student în filosofie – Pagini de dragoste”, roman (2006). Alte cărţi: „Naiana şi Raşela”, „Ani de şcoală”, „Muntencele”, „Iubiri vinovate”, „Poemele iubiri”, „Povestiri”, „Cronici, eseuri”, „Proprietatea e sfântă”, „Drumuri întrerupte” (colab.), antologia: „Poeţi nemţeni” ş. a.
* 28/1943 – n. Florina Cercel, la Piatra-Neamţ, absolventă a I. A. T. C. Bucureşti (1964), a jucat pe scenele Teatrului Dramatic de Stat din Galaţi, Teatrului Naţional din Timişoara, Teatrului Naţional din Bucureşti. Roluri: în piesele de teatru: „Despot Vodă”; „Troienele; „Danton”; „O scrisoare pierdută”; „Peripeţiile bravului soldat Svejk”; „Tinereţea lui Moromete”; „Electra – O trilogie antică”; „Casa Bernardei Alba”; „Azilul de noapte”; „Inimă de câine”; în filme: „Fraţii”, „Filip cel Bun”, „Dincolo de od”, „Prin cenuşa imperiului”, „Marele singuratic”, „Roşcovanul”, „Iarna bobocilor”, „Dincolo de orizont”, „Dumbrava minunată”, „Crucea de Piatră”; „Premiera”; „Lumini şi umbre”, „Femeia din Ursa Mare”; „Căruţa cu mere”; „Ambasadori caută patrie”; „Inimă de ţigan”. Ordinul Naţional Serviciu Credincios, în grad de Cavaler. Premiul Ministerului Culturii pentru cea mai bună actriţă a anului 2002.
* 30/1944 – n. Vasile-Doru Ulian, la Frătăuţii Noi, Suceava, artist plastic, absolvent al Facultăţii de Arte Plastice din Bucureşti (1965), profesor la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca şi în Piatra-Neamţ, preşedinte al Filialei Neamţ a U. A. P. (1990-1992). Expoziţii personale la Iaşi, Bacău, Bucureşti. Prezent în expoziţii judeţene, bienale, saloane naţionale, de grup. Lucrări în colecţii de stat şi particulare în ţară şi în străinătate. Premiul U. A. P. la Saloanele Moldovei (Bacău-Chişinău, 1991), la Bienala de Arte Plastice „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamţ (2005). A participat la 12 tabere de pictură.
* 31/1882 – n. Sidonia Hogaş, la Piatra-Neamţ (d. 19. 04. 1976, la Piatra-Neamţ), profesoară, compozitoare, dirijoare, memorialistă. Este fiica lui Calistrat Hogaş. Studii: la Piatra-Neamţ, cu dascăli străluciţi, Conservatorul din Iaşi, având-o profesoară pe Florica Mezincescu. A profesat la Ploieşti, iar după Război, la Piatra-Neamţ (Şcoala Particulară de Fete „Eugenia Popovici şi Valentina Focşa” ce va deveni Liceul de Fete, în prezent, Colegiul „Calistrat Hogaş”, şi la Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi”).
În casa părintească, a organizat o cameră, pentru vizitare, dedicată memoriei tatălui (septembrie 1939).
În 1940, publică „Tataia – Amintiri din viaţa scriitorului Calistrat Hogaş”.
A donat statului casa părintească, pentru a fi restaurată şi organizată ca muzeu memorial (1967).
Constantin TOMŞA