■ 1. 11. 1823 – n. Lascăr Catargiu, la Dobreni, Ţinutul Neamţ (d. 30. 03. 1899, Bucureşti), om politic, fondator şi preşedinte al Partidului Conservator până la sfârşitul vieţii. Cea mai avizată voce a conservatorismului românesc. Prim-ministru (patru mandate) şi ministru de Interne (cinci mandate). Ales în două rânduri preşedinte al Adunării Deputaţilor (1866-1867; 1888-1889). Primii ani de şcoală, în pensioane particulare. Locţiitor de ispravnic la Huşi (1843-1844) şi prefect (pârcălab) de Neamţ. Ion Luca Caragiale îl considera „român neaoş, fără declamaţii teatrale, fără apucături zănatece, dinastic până la târâre, patriot cuminte şi dezinteresat până la a refuza un scaun de domnie, cunoscând profund ţara şi lumea ei”.
■ 2/2002 – d. Eduard Covali, la Piatra-Neamţ (n. 11. 09. 1930, Orhei, Basarabia)
■ 2/1964 – n. Mihai Gicoveanu, la Căciuleşti, Neamţ, profesor, publicist, cariera didactică: Turnulung (Satu-Mare), Liceul de Chimie, Piatra-Neamţ, Şcoala Vorona-Nouă, Şcoala Poiana-Vorona, Botoşani, Liceul „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, Vorona. Funcţii: director de şcoală, consilier local. A absolvit Liceul „Calistrat-Hogaş”, Piatra-Neamţ, Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii din Iaşi (1988). Membru fondator al revistelor: „Anotimpuri”, Anuarul Grupului Şcolar de Chimie, Piatra-Neamţ, „Însemnări nemţene”, „Noi”, Anuarul Şcolii Vorona-Nouă, „Crăiţe”; „Flori de tei”. Membru fondator al Societăţilor „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ şi „Raluca Iuraşcu”, Vorona, membru în colegiul ştiinţific al Revistei „Vremea şcolii”, serie nouă (2011) şi al Institutului de Genealogie „Sever Zotta” din Iaşi (2014). Colaborări cu peste 200 de articole în presa locală. Coautor: „Monografia Şcolii Vorona-Nouă”; „Pagini de cultură botoşăneană”, „Monografia Liceului de Chimie din Piatra-Neamţ”.
■ 3/1939 Constantin TOMŞA la Ghelăeşti, Bălăneşti – azi, Bârgăuani), Neamţ, profesor, eseist. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română, Univ. Al. I. Cuza, Iaşi. Cariera didactică: învăţător, institutor şi profesor gradul I (Piatra Şoimului, Piatra-Neamţ). Director al Casei de Cultură, Piatra-Neamţ, inspector la Comitetul de Cultură şi Artă. Colaborări: „Albina”, „Antiteze”, „Asachi”, „Apostolul”, „Conta” „Convorbiri literare”, „Ceahlăul”, „Melidonium”, „Moldova literară”, „Monitorul literar şi artistic”, „La Tazlău”, „Ţara Hangului”, „Realitatea”, „13 Plus, Bacău”. Redactor coordonator al revistelor „Anotimpuri” şi „Anuar”, ale Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu”; în redacţiile: „Apostolul”, „La Tazlău”, „Asachi” şi „Antiteze”. Cărţi: „Împătimit de lectură. I-IV”; „Revista «Apostolul». Bibliografie”; „Revista «Asachi». Bibliografie”; „Contemporan cu ei”; eseurile monografice: „Lucian Strochi”; „Cristian Livescu”; „Costache Andone” (colab.); „Petrodava 2000” (colab.); „A. Î. Nţ., Un secol de existenţă” (coord.); „Un dicţionar al literaturii din Judeţul Neamţ”; „Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ”.
■ 7/1944 – n. Constantin Bostan, la Bodeşti, Neamţ, absolvent al Liceului „Petru Rareş”, al Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Bucureşti (1969), redactor la „Ceahlăul” (1969-1974), bibliotecar şi director (1997-2013) la Biblioteca Judeţeană Neamţ, Colaborări: „Apostolul”, „Antiteze”, „Asachi”,”Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cronica”; a editat, împreună cu Dumitru Simionescu şi Emil Nicolae, „Acţiunea”. Cărţi: „G. T. Kirileanu. Contribuţii documentare” (colab.); „G. T. Kirileanu sau Viaţa ca o carte”; „G. T. Kirileanu, «Scrieri»„; „Ştefan cel Mare şi Sfânt, istorisiri şi cântece populare strânse la un loc de Simion T. Kirileanu”; „Sub trei regi şi trei dictaturi”; „Cozla. Povestea muntelui cu ape minerale, parc, pârtie, schit şi telegondolă”; „Gh. T. Kirileanu. Un destin, sub semnul lui Creangă şi Eminescu, la Palatul Regal” ş. a.
■ 10/1929 – n. Carol Isac, la Roman (d. 21. 10. 2008, Israel), a frecventat Facultatea de Filologie, de la Universitatea ieşeană. A fost secretar literar la Teatrul „George Bacovia” din Bacău (1953-1993), apoi s-a stabilit în Israel, (secretar de redacţie al revistei „Minimum”, redactor la un trust de publicaţii („Ultima Oră”; „Tribuna-magazin” „Orient Expres”), prezentatorul emisiunilor „Vocea Israelului”, „Jurnal literar”; corespondent TVR, „Antena 1” şi al Revistei „Privirea”; colaborator BBC. Colaborări: „Ateneu”, „Contemporanul”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Teatrul azi”, „Tribuna”. A editat „Caietele Teatrului «George Bacovia»„, Revista „Varietăţi”. Redactor la „Lexiconul teatrului românesc”. Cărţi: „Bacău, două decenii de teatru 1948-1968”; „Teatrul şi viaţa”; „Permanenţe în dramaturgie”; în volumele „Plaiurile Bistriţei”; „Antologia scriitorilor israelieni”.
■ 11/1909 – n. Nicolae Milord, la Piatra-Neamţ (d. 10. 05. 1988, Piatra-Neamţ), artist plastic. A absolvit Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi Academia de Arte Frumoase din Iaşi. Din 1930, a fost prezent la expoziţii colective din Iaşi, Bacău, Botoşani, Piatra-Neamţ şi Bucureşti. Personale: Piatra-Neamţ (1937, 1967, 1970), Bacău (1967), Bucureşti (1975). A lucrat peisaj, multe inspirate din Piatra-Neamţ şi împrejurimi, inclusiv industriale, flori, portrete.
■ 11/1934 – n. Constantin Prangati, la Oprişeşti, Comuna Burdusaci, azi, Răchitoasa, Bacău. Licenţiat al Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii din Iaşi (1965). Profesor la Liceul din Adjud şi la Liceul „Calistrat Hogaş”, Piatra-Neamţ (1968-1998). Peste o mie de articole, recenzii, studii în ziare şi reviste din Neamţ şi din ţară: „Academica”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”, „Ateneu”, „Magazin istoric”, „Memoria antiquitatis” „Literatorul”; „Ramuri”, Tribuna”, „Revista de filozofie”, „Revista de pedagogie”, „Viitorul social”. Cărţi: „Liceul «Calistrat Hogaş»„, monografie, „Dicţionarul oamenilor de seamă din Judeţul Neamţ”, „Din istoria învăţământului matematic din Judeţul Neamţ”, „Oameni politici şi de stat din Judeţul Neamţ”, „G. T. Kirileanu. Însemnări zilnice”, „Nicu Albu şi gândirea economică a epocii (1853-1908)”.
■ 12/1869 – d. Gheorghe Asachi, la Iaşi (n. 1. 03. 1788, Herţa)
■ 14/1844 – n. Constantin D. Stahi, la Dobreni, Neamţ (d. 18. 06. 1920, Iaşi). A absolvit Seminarul de la Socola (cl. II-IV), Şcoala de Arte Frumoase, ambele din Iaşi, Facultatea de Belle Arte, München (1878). A participat la expoziţii în Germania. Profesor de gravură la Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi. A participat la zugrăvirea bisericii din Negreşti, Neamţ. Expoziţii naţionale (1902, 1912, 1916); personale (1920, Bucureşti). În expoziţia românească itinerantă (1929, Olanda). Numeroase distincţii. Prima mare retrospectivă itinerantă la Iaşi (iunie-iulie 1971) şi Piatra-Neamţ. Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ deţine câteva „naturi statice” semnate de el.
■ 18/1864 – n. Panait Muşoiu, la Roman (d. 1944, Bucureşti), publicist, a urmat cursurile primare şi gimnaziale în oraşul natal, unde va fi şi funcţionar la Primărie. Autodidact, din tinereţe intră în mişcarea socialistă, căreia îi va fi fidel toată viaţa. Activează la ziarul „Lupta” al lui G. Panu. Împreună cu Raicu Ionescu-Rion şi Eugen Vaian, organizează un cerc de studii sociale (1885). Cu G. Ibrăileanu şi Eugen Vaian, scoate revista bilunară „Şcoala nouă”. A condus şi revistele: „Mişcarea socială”, „Revista ideii”. Colaborări: „Lumina”, „România viitoare”, „Drepturile omului”, „Muncitorul”, „Românu’„. Scrieri: „Făţarnicii”; „Teoria valorii” (Karl Marx). Traduceri: „Determinismul social”; „Manifestul P. C”, de Karl Marx, „Ceva despre socialismul belgian”, „Despre mişcarea socialistă”. Alte traduceri din latină, greacă, italiană, franceză, germană şi rusă.
■ 24/1909 – n. Ion Sofia Manolescu, la Doamna, azi cartier al Municipiului Piatra-Neamţ (d. 31. 05. 1993, Bucureşti), scriitor. Facultatea de Agronomie din Bucureşti. Agronom la Camera Agricolă a Judeţului Roman, profesor la liceele agricole din Alexandria şi Turnu-Măgurele, inginer la Institutul de Cercetări Hortiviticole Bucureşti, profesor la mai multe liceele agricole până la pensie (1969). Debut cu versuri în „Carnet literar” (Buzău, 1932). A redactat, cu Silviu Roda, Revista „Foc tânăr” (1934, Roman). Colaborări la multe publicaţii literare. După 1945, are interdicţie de semnătură şi revine în presă abia în 1957. Prima carte „Odihna neagră”, versuri (1936). Alte cărţi: „Muntele ascuns”, „Întâlnirea cu focul”. În manuscris: „Întâmplări de când eram pe pământ”, „Băiatul Sofiei, din flori”. Membru al S. S. R. recomandat de Tudor Arghezi şi Gala Galaction.
■ 28/1950 – n. Arcadie Răileanu, la Perieni, Basarabia, absolvent al Institutul Politehnic din Chişinău, specialitatea Arhitectură, a debutat la expoziţia U. A. P. Moldova, Chişinău (1982). Stabilit la Piatra-Neamţ. este prezent cu expoziţii personale şi de grup (1993-2004), la Piatra-Neamţ: Galeriile „Lascăr Vorel”, Galeria Top Art, Galeriile „Vert”, „T. T.”, Bienala „Lascăr Vorel”, Târgul de Vară; în ţară: Râmnicu Vâlcea, Craiova, Câmpulung Moldovenesc, Călimăneşti, Iaşi, Bârlad, Cluj, Saloanele Moldovei, Bacău-Chişinău, Timişoara, Bucureşti; peste hotare: Bălţi, Tighina, Uniunea Scriitorilor şi Biblioteca „Onisifor Ghibu”, Chişinău, Internaţionala de design Moscova ş. a.
■ 28. 11. 1972 – n. Valentin Andrei, la Săvineşti, Neamţ, animator cultural, publicist, a absolvit Facultatea de Filozofie şi Jurnalism a Universităţii „Spiru Haret”. Din 1998, lucrează la Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, timp în care a participat la organizarea multor manifestări artistice: Festivalul Internaţional „Vacanţe Muzicale” la Piatra-Neamţ, Festivalul Internaţional de Folclor „Ceahlăul,” Concursul literar „Sadoveniana”. Debut cu articole şi cronici sportive, fiind nominalizat la prima ediţii a Galei Premiilor „Ioan Chirilă” (2002). A făcut parte din prima echipă a redacţiei Radio „Terra” (1992-1995). Este autor al volumului „Patruzeci de ani de Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ” (2011). Colaborări: „Asachi”; „Antiteze”; „Ceahlăul”; „Mesagerul de Neamţ”; „Monitorul de Neamţ”; „Realitatea”; Radio România Cultural; TVR Cultural.
■ 29/1949 – n. Gheorghe Hibovski, la Dumbrava Roşie, Neamţ, poet, autor dramatic, regizor, absolvent al Universitatea de Arte „George Enescu”, Iaşi (2008). După cursurile liceale, a practicat diverse îndeletniciri (1970-2006): în domeniul spectacolului teatral (sufleur, regizor, instructor artistic, la casele de cultură Bicaz şi Piatra-Neamţ, profesor la Şcoala de Arte, a scris scenarii, caiete de regie şi scenografie şi a interpretat mai multe roluri; a iniţiat proiecte culturale (Teatrul de Iniţiere „Act” şi Festivalul de Teatru „Yorick”, Teatrul de Joaca, Teatrul „Tandem”). A primit Premiul pentru proză la Concursul „Mihail Sadoveanu” (1982). Membru al U. S. (2011). Cărţi: „Cloaca maxima”; „Circus maximus”; „Viclenii de păsărar”; „Descreieraţii”; „Pisica năzdrăvană!”; „Parcul Libertăţii”; „Caiet de dramaturgie, I-IV”; „Teatrul şi principiile lui generatoare”; „Om şi mască”.
■ 30/1860 – n. Vasile Morţun, la Roman (d. 3. 08. 1919, Bahna, Roman). Absolvent al Şcolii Nr. l din Roman, al Institutul Academic Iaşi, al Facultăţii de Litere, Sorbona. Membru fondator al cercului socialist şi al revistei „Dacia viitoare” (Paris), continuată la Bruxelles. Revenit în ţară (1884), membru în comitetul de redacţie al revistei „Drepturile omului”. La Iaşi, conduce Revista „Contemporanul”; împreună cu I. Nădejde, scoate „Critica socială” şi „Revista socială”. A înfiinţat gazeta „Muncitorul”, organ al mişcării socialiste. Deputat de Roman. Intră în Partidul Liberal (1899), vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (1902), Ministru de Interne (1914-1916). Traduce şi localizează câteva lucrări din limba franceză. Autor de poeme în proză, piese de teatru („Ştefan Hudici”, „Zulnia Hâncu”).
Constantin TOMŞA