Octombrie 2020
■ 4/1930 – n. Silviu N. Dragomir, la Roman, unde a urmat cursurile liceale, până în clasa a a VI-a, după care s-a mutat la Bucureşti şi a absolvit Politehnica. Este unul dintre cei mai importanţi colecţionari români, decan de vârstă al filateliştilor, autor al volumului „Istoria cartofiliei româneşti”. La festivitatea de 1 mai 1948, împreună cu alţi colegi au luat portretul lui Stalin şi, mimând o procesiune de înmormântare, l-au plimbat pe culoarele şcolii până în clasă, unde l-au aşezat cu capul în jos şi cu faţa la perete. Pentru gestul său a fost condamnat la un an închisoare. A mai colecţionat cărţi poştale, apoi, numismatică. Are un „cap de bour” din a doua emisiune. Alte cărţi: „Dracula”, „Istorii neelucidate”, „Istorii din jurul nostru”, „Un Bucureşti mai puţin cunoscut”, „Familia Regală în vechi cărţi poştale ilustrate” (colab.) ş. a.
■ 10/1937 – n. Gheorghe Blaga, la Borleşti, Neamţ (d. 30. 04. 2006). Profesor de limba franceză şi inspector şcolar, publicist. A pus bazele Fundaţiei „I. I. Mironescu”, a iniţiat şi condus peste un deceniu Revista „La Tazlău”, ce a apărut, sub auspiciile acestei Fundaţii, în satul lui I. I. Mironescu, în 45 de numere, şi în jurul căreia, inimosul dascăl a adunat numeroşi colaboratori din judeţ şi din ţară. A colaborat la publicaţii din Neamţ („Ceahlăul”, „Apostolul”, „Asachi”, „Monitorul de Neamţ” „Realitatea”) şi din ţară.
■ 10/1955 – n. Dinu Huminiuc, la Strunga, Iaşi. Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Ioan Andreescu” din Cluj (1979), după care s-a stabilit la Piatra-Neamţ. Expoziţii de grup şi personale (1977-2009): Cluj, Alba Iulia, Piatra-Neamţ; colective (1986-2010): Galeria Municipiului Bucureşti, Târgu-Mureş, Piatra-Neamţ, Baia Mare, Bacău, Suceava („Voroneţeana”), Moineşti, Iaşi, Satu Mare, Franţa, Budapesta. A participat la tabere de creaţie (1987-2007): Viişoara, Neamţ; Brateş, Dumbrava, Izvorul Muntelui, Văratic toate în Neamţ; Botoşani. Colaborări: „Antiteze”, „Poesis”, „Panteon”; coperte, cataloage, grafică de carte (Trilogia „Omul de hârtie”, versuri, de Emil Nicolae). Pictură bisericească: în Neamţ. Premii: „Voroneţeana”; „Saloanele Moldovei”, Bienala „Lascăr Vorel” ş. a.
■ 16/1875 – n. Mihai Stamatin, la Mălini, Suceava (d. 25. 09. 1922, Piatra-Neamţ). Studii: în satul natal, la Fălticeni şi la Liceul Naţional din Iaşi, Facultatea de Ştiinţe Naturale. Profesor la Iaşi, Fălticeni, la Liceul „Petru Rareş”, Piatra-Neamţ (şi director), unde a înfiinţat Internatul fiilor de săteni (1914), Muzeul Regional „Cozla” (1920). Scrieri: „Contribuţie la flora lichenologică a României” (1904); „Contribuţie la flora stepelor din România” (1906); „Contribuţie la flora phancrogamelor din România” (1907), precum şi colaborări la revistele: „V. Adamachi”, Buletinul de Ştiinţe al Academiei Române; Anuarul Liceului „Petru Rareş”. Chipul său, în basorelieful din faţa Liceului „Petru Rareş”, alături de Calistrat Hogaş şi Ion Negre, a fost realizat de Mihai Onofrei.
■ 18/1944 – n. Gheorghe V. Ţigău, la Rucăr, Argeş, profesor, publicist. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti (1967). Cariera didactică la: Borca, Neamţ (şi director adjunct), inspector şcolar în Neamţ. Debut în „Ateneu” (1985); editorial: „Noţiuni fundamentale de teorie literară” (2000), urmată de un manual, o monografie a Liceului din Borca şi de două cărţi, în care a valorificat folclor din Judeţul Neamţ: „La pârâul dorului. Literatură populară de pe Valea Bistriţei şi din împrejurimi” şi „La fântână, la izvor”. Colaborări: „Apostolul” şi toate publicaţiile din Neamţ; „Tribuna învăţământului”; „Şcoala modernă” ş. a.
■ 18/1952, n. Dănuţ Dumitru Ursache, Piatra-Neamţ (d. 27. 03. 2010, Băile Felix, Oradea), profesor, publicist şi prozator. A absolvit Liceul „Petru Rareş” din localitatea natală (1971), Facultatea de Filozofie a Universităţii din Iaşi (1975), doctor (1993). Cariera didactică: în Piatra-Neamţ (Casa de Copii-Băieţi, Liceul Industrial Nr. 5 azi, Liceul/Grupul Şcolar Economic, Liceul „Petru Rareş”). Distins cu Diploma de onoare – locul I pe ţară – în competiţia „Eficienţă şi creativitate în învăţământ” (1994). Membru în colectivul de redacţie al publicaţiei „Apostolul”; colaborări: „Asachi” şi „Ceahlăul” din Piatra-Neamţ; „Tribuna învăţământului”. Cărţi: „Introducere în filosofia lui Lucian Blaga”; romanele: „Paradisul papagalilor”, „Pentagrama sau Ironia sorţii”, „Casă în Cer”, proză.
■ 20/1938 – n. Cornel Nicoară, la Câmpia Turzii, Cluj, actor, prozator. A absolvit I. A. T. C. „I. L. Caragiale” din Bucureşti (1965). Actor la T. T. (8. 07. 1965, până la pensionare), a deţinut funcţiile: director adjunct şi director, consilier-şef al Inspectoratului pentru Cultură Neamţ, conferenţiar universitar şi a interpretat peste 100 de roluri. Amintim câteva spectacole: „Femeia Mării”, „Arden din Kent”, „Răzvan şi Vidra”, „Act veneţian”, „Britannicus”, „Matca”, „Muntele”, „Mihai Viteazul”, „Muştele”, „O scrisoare pierdută”, „Apus de Soare”, „Bădăranii” ş. a., precum şi câteva filme: „Pintea”, „Buzduganul cu trei peceţi”, „Fiul munţilor”, „Dumbrava Minunată”, „Adevărata poveste” (ultimul, în Germania). S-a implicat în marile manifestări desfăşurate la Neamţ: Festivalul de Teatru, „Antologia Scriitorilor Români Contemporani”, „Sadoveniana”, „Stagiunile de Muzică Simfonică”, „Vacanţe Muzicale” ş. a.). Cărţi: „Memoria măştilor”, „Album de suflet”.
■ 21/1906 – n. Har. Mihăilescu, la Vânători, Dumbrava Roşie (azi, Municipiul Piatra-Neamţ) (d. 9. 03. 1992, Piatra-Neamţ). Absolvent al Liceului „Petru Rareş”, al Facultăţii de Litere şi Filozofie, Bucureşti, cu „magna cum laude” (1929). Profesor la Târgu-Neamţ, Roman, Curtea de Argeş şi Piatra-Neamţ. În studenţie, a frecventat cenaclurile „Sburătorul” „Falanga”. La Piatra-Neamţ, a pus bazele cenaclurilor literare „Slova nouă”, „Calistrat Hogaş” şi „Petrodava”. Debut cu poezii în „Bilete de Papagal” (1928). Colaborări: Anuarul Liceului „Petru Rareş”, „Apostolul”, Ateneu ş. a. Scrieri: „Tâlcuirea lui Har. Mihăilescu”; „Din cartea vieţii”; „Gândind la depărtări fecioare”.
■ 21/1939 – n. Dumitru Irimia, la Roman (d. 2009, Iaşi). Absolvent al Şcolii Medii din oraşul natal şi al Facultăţii de Filologie, Iaşi, doctor (1976). A urcat treptele ierarhiei universitare, remarcându-se ca lingvist şi filolog. A predat la universităţi din Italia. Funcţii: director adjunct al Centrului Român de Cultură şi Cercetări Umaniste, vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Filologice, membru în Consiliul de conducere al Societăţii „Limba noastră cea română”, Republica Moldova, coordonator al programului „Studii eminesciene” la Centrul Naţional „Mihai Eminescu”, Ipoteşti, în colective de redacţie: „Analele” Universităţii ieşene şi „Limba Română”, Chişinău. Scrieri: „Limbajul poetic eminescian”; „Curs de lingvistică generală”; „Lingvistica, poetica, stilistica”; „Structura stilistică a limbii române contemporane”; „Introducere în stilistică”; „Dicţionarul limbajului poetic eminescian” (coord.), „Gramatica limbii române” ş.a.
■ 23/1947 – n. Dumitru Bezem, la Tarcău, Neamţ, artist plastic. Facultatea de Arte Plastice, Iaşi (1972), membru UAP.
■ 23/1950 – n. Nicolae Sava, la Vânători-Neamţ, scriitor, ziarist. După absolvirea liceului în Târgu-Neamţ, a lucrat în diverse meserii, până în februarie 1990, când începe să lucreze ca redactor, la Ziarul „Ceahlăul” din Piatra-Neamţ, unde publică ştiri, note, tablete, semnale editoriale, recenzii, cronici literare şi interviuri, mai ales din viaţa culturală. A debutat cu versuri, în Revista „Tomis” (1969). Anii ’80 ai secolului XX sunt anii de consacrare definitivă a scriitorului. Cartea de poeme „Fericit precum mirele” a fost primită favorabil de critica literară. Alte volume: „Despre prietenie”; „Privighetoarea”; „Viaţă publică”; „Proză, domnilor, proză”; „Insolenţa nopţilor”.
■ 26/1624 – n. Dosoftei (d. 13. 12. 1693). Istoriile, dicţionarele, exegezele literare conţin tot felul de presupuneri în ce priveşte originea cărturarului, dar în toate se precizează că acesta, pe numele de mirean Dimitrie, este fiul Mariei (zisă şi Misira) şi al lui Leontie Barila, neam de mazili de prin părţile Sucevei. Cu certitudine, pe la 1649, era ieromonah la Probota, în 1658, era episcop de Huşi şi, peste un an, conducea Episcopia de Roman (1659). Înainte de a ajunge mitropolit al Moldovei (1671), va începe să versifice psaltirea, la care, după propriile mărturisiri, a lucrat vreo „cinci ani foarte cu osârdie”. O copie manuscris a textului, se află la Biblioteca Academiei şi poartă semnătura lui Dosoftei ca mitropolit. Se va refugia în Polonia (ianuarie 1674), împreună cu domnitorul Ştefan Petriceicu, iar la începutul anului următor, va fi reinstalat în scaunul de mitropolit, până la sfârşitul vieţii.
■ 26/1936 – n. Gheorghe Bunghez, la Poiana-Sărată, Bacău. A absolvit Facultatea de Istorie-Filologie-Filozofie a Universităţii ieşene. Profesor şi director la Stăniţa şi Săbăoani, inspector şcolar, secretar al Comitetului Regional de Cultură şi Artă (Bacău), preşedinte al Comitetului de Cultură şi Artă al Judeţului Neamţ, şeful Secţiei de Propagandă a Comitetului Judeţean Neamţ al P. C. R., director al T. T. Piatra-Neamţ şi director al Centrului de Librării al Judeţului Neamţ. A iniţiat, condus şi colaborat la manifestări cultural-artistice locale, zonale sau naţionale: Sărbătoarea Eroilor de la Războieni, Sărbătoarea Muntelui Ceahlău, Festivalul Spectacolelor de Teatru pentru Tineret şi Copii, Stagiunea simfonică a Filarmonicii „Moldova” din Iaşi, Festivalul „Vacanţe Muzicale”, saloane de carte, „Sadoveniana”, Bienala de Artă Plastică „Lascăr Vorel”, „Petrodava – 2000”, cicluri de emisiuni la Tele M Plus Piatra-Neamţ. Cărţi: „Monumente istorice din Judeţul Neamţ”, „Judeţul Neamţ – Ghid”, „Petrodava – 2000”; „Între «Dragonul» şi «Piaţeta» (1981-1986)”; „Demnitatea supraveţuirii prin cultură”.
■ 26/1945 – n. Constantin Munteanu, la Fedeleşeni, Strunga, Iaşi, scriitor. A absolvit Facultatea de Fizică din Bucureşti. Fizician la C. F. S. S. şi S. C. Fibrex. director al Bibliotecii Judeţene Neamţ, preşedinte CPUN al Municipiului Piatra-Neamţ, consilier şef la Inspectoratul pentru Cultură Neamţ. Debut în „Amfiteatru”, 1969; editorial, cu „Zaruri de cretă” (1976). Membru al U. S. (1976), membru al U. C. (1993). Cărţi: „Zaruri de cretă”; „Ziua magnoliilor viscolite”; „Cursa rapidă”; „Vremea brânduşelor”; „Teona”; „Sfârşitul înserării”; „Maria, prinţesă de Place Pigalle”; „Zodia bâlciului”; „A fluierat în timpul Evangheliei”, „Lacrimile tăcerii”; Teatru radiofonic: „Trenul din zori”; „Cursa de Braşov”; „Magnolii pentru un măgar”; „Dosarul cu sânziene”; „Oameni la cumpănă de ani”; „Urgenţa”; „Vântul de februarie”; „Vina florilor”; „Vorbeşte-mi de tata”; „Prima ninsoare”; „Poeme pentru schimbul trei”; „Prietenie trădată”. Teatru: „Valea râsului”, la T. T.; „Nimic despre Sânziene”, Teatrul Dramatic Braşov. Teatru TV: „Iubirea mea cu zurgălăi”; „Scrisori apocrife”; „Dincolo de munte”; „Vocaţie”; „Cu zâmbetul pe buze”; „Vremea sânzienelor”; „Florile amintirilor noastre”. Film: „Sezonul pescăruşilor”.
■ 28/1937 – n. Virgiliu Gh. Bârliba, la Roman, profesor universitar, cercetător, fiul profesorului Har. Mihăilescu. A absolvit Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. Profesor la Sărmăşag (Sălaj), Borca (Neamţ), muzeograf şi director la Muzeul de Arheologie, Piatra-Neamţ. Cercetător ştiinţific la Institutul „A. D. Xenopol” Iaşi. Specializat în arhivistică, arheologie. Doctor în istorie (1975). Săpături arheologice în Neamţ. A înfiinţat şi a condus Revista „Memoria antiquitatis”. Redactor responsabil al Revistei „Arheologia Moldovei”. Lucrări: „Tezaurul de la Măgura” (colab.); „La monnaie romaine chez les Daces Orientaux”; „Dacia răsăriteană în secolele VI-I î. e. n. Economie şi monedă” (Premiul „Vasile Pârvan” al Academiei).
Constantin TOMŞA