■ 2/1938, n. Cătălin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neamţ (d. 26. 09. 2000, Ceahlău, Neamţ), profesor, ziarist. A urmat clasele primare la Şcoala „Sfântul Andrei” din Bucureşti, apoi pe cele ale Şcolii Elementare de Băieţi Nr. 1, cele liceale la Şcoala Medie de Băieţi Nr. 1, ambele din Piatra-Neamţ, şi Facultatea de Istorie din Iaşi (1961). Cariera didactică: Şcoala din Zbereşti, Costişa, Neamţ şi Şcoala Nr. 1, Piatra-Neamţ. Ziarist la ziarele: „Flacăra” (1963), „Steagul roşu” din Bacău (1965-1968), „Ceahlăul” (1968-1974; 1978-1982; 1989-2000). Funcţii: inspector la Comitetul Judeţean de Cultură, director al Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ (1974-1978). În publicaţiile la care a lucrat, a risipit nenumărate articole, cronici cinematografice, de artă plastică, note-semnal, recenzii, opinii, mai ales pe probleme de cultură şi artă. Volumul „Zăpadă şi fum, scrieri de tinereţe” a apărut postum, prin grija soţiei, Maria Stupcanu.
■ 1/1944, n. – Florin Florescu, Cândeşti, Buzău (5. 12. 2009, Piatra-Neamţ), profesor, lider sindical, absolvent al Facultăţii de Biologie. El este cel care a militat pentru înfiinţarea Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ (1990) şi, împreună cu profesorii Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca, Lucian Corneanu şi ziaristul Mircea Zaharia, au hotărât publicarea, din martie 1999, a revistei, ,Apostolul” (seria nouă), care apare şi în prezent ca publicaţie a cadrelor didactice din Judeţul Neamţ, editată de Sindicatul din Învăţământ Neamţ, al cărui preşedinte a fost Florin Florescu.
■ 7/1903 – n. Grigore Cugler, la Roznov, Neamţ (d. 30. 09. 1972, Lima, Peru), diplomat de carieră, compozitor, grafician, ilustrator, memorialist, prozator şi poet. Studii primare la Roznov, secundare la Piatra-Neamţ şi la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu. A studiat vioara, viola şi compoziţia la Conservator, apoi a urmat Facultatea de Drept (1926). Diplomat la Berlin, Bratislava, Stockholm, instrumentist, în orchestra Teatrului Naţional din Bucureşti (1945-1946). În 1946, este rechemat în diplomaţie şi trimis consul la Oslo, va demisiona (1947), se va stabili la Lima, unde a trăit 24 de ani (instrumentist în Orchestra Simfonică Naţională şi lucrător în domeniul asigurărilor). Revine în Europa, la Paris (1972), acordă un interviu Monicăi Lovinescu pentru Europa Liberă, după întoarcerea la Lima, a decedat. Debut publicistic (1928), cu proza „Match nul”, în „Tiparniţa literară”, iar editorial, în 1934, cu „Apunake şi alte fenomene”, urmat de „Afară-de-Unu-Singur”, „Vi-l prezint pe Ţeavă”, „Alb şi negru”.
■ 8/2008 – d. Dan Cepoi, la Piatra-Neamţ, pictor (n. 21 iunie 1949, Târgu-Neamţ, v. fişa lunii iunie).
■ 9/1949 – n. Gheorghe Diaconu – Gdia, la Galda de Jos, Alba (d. 2008, Piatra-Neamţ), artist plastic. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Iaşi (1964). Membru al U. A. P. (1991). Expoziţii personale (1972-2007): la T. T. Piatra-Neamţ şi la Galeriile de Artă din Piatra-Neamţ, Roanne – Franţa (1992), Valencia şi Peniscola, Spania, Veneţia, Italia (2000), Nazaret şi Ierusalim, Israel (2002), Sydney, Australia (2004). Între 1973-2006, expoziţii de grup la Piatra-Neamţ. A participat în Taberele de la Almaş, Borca, Ardeluţa, Toşorog. Premiul „George Apostu”, la Saloanele Moldovei Bacău-Chişinău (1999). În 2009, i s-a organizat o expoziţie comemorativă la Galeriile „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamţ şi la Muzeul de Artă din Bacău.
■ 11/1962 Dumitriţa Vasilca (pseud. Diana), la Piatra-Neamţ, profesoară, poetă, absolventă a Liceului Pedagogic „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ (1981) şi a Facultăţii de Istorie-Filozofie, din Iaşi (1985). Cariera didactică: profesoară în Judeţul Harghita (1985-1989), expert metodist şi director al C. C. D. Neamţ (1991-2000), profesor colaborator la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj, Filiala Piatra-Neamţ (1998-2008), profesor, director-adjunct la Colegiului Tehnic (2010-2011), şi la Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu” (2011-2012), la Liceul de Arte „Victor Brauner”, referent literar la T. T. (1989-1991), formator, mentor, metodist (din 2007). Fondator al Editurii „Alfa” a C. C. D. Neamţ (1996), al Revistei „Apostolul” (1999). Debut cu versuri în „Ateneu” (1991), editorial cu „Aproape amintiri” (1997), urmat de „Ducatul inocenţei” (2003). Colaborări la: „Ceahlăul”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”.
■ 14/1860 – n. Zulnia Isăcescu, la Botoşani (d. 13. 05. 1918, Piatra-Neamţ), institutoare, considerată cadru didactic de excepţie şi remarcată de I. L. Caragiale, A. D. Xenopol, Gheorghe Panu şi Spiru Haret, în trecerea lor prin Piatra-Neamţ. Membră în comitetul de conducere a Revistei „Propăşirea”, colaboratoare la publicaţii din Moldova şi din Bucureşti, a scris piesa de teatru, ,Satul şi învăţătorul”, premiată de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice (1904).
■ 15/1898 – n. Gheorghe Ante, la Văleni, Roman (d. 6. 06. 1978), militar de carieră, poet, publicist, absolvent al Liceului Militar. În 1916-1917, este trimis pe front la Oituz, Târgu-Ocna, ca sublocotenent, devine apoi comandantul de companie şi de batalion şi va fi decorat de Regele Ferdinand cu Ordinul Militar „Mihai Viteazul” clasa a III-a (1919). După război, a contribuit în mod decisiv la reînfiinţarea Universităţii româneşti şi a Operei Române din Cluj. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, a fost comandant al Garnizoanei Piatra-Neamţ (1939-1947), când se va implica şi în treburile obştii, după cum citim în Revista „Apostolul” (1943). A reorganizat „Corul Veteranilor”. Colaborări: „Calendarul ostaşului”, „Magazin Istoric”, „Flacăra”. Autor al volumului „Doiniri voievodale”.
■ 19/1847 – n. Calistrat Hogaş, la Tecuci (d. 28. 08. 1917, Roman), profesor, scriitor. A studiat la Academia Mihăileană din Iaşi. În 1869, este numit profesor de „partea literară” şi, la scurt timp, director la gimnaziul ce tocmai s-a înfiinţat la Piatra-Neamţ. A mai profesat la: Tecuci, Iaşi; Pensionul „Humpel”, Alexandria, Roman (profesor de istorie, limba şi literatura română şi director al Gimnaziului „Roman-Vodă”, (1. 09. 1891-15. 10. 1899). Se retrage la Piatra-Neamţ (1915). Debut publicistic în: „Corespondenţia provincială”; va publica „Amintiri dintr-o călătorie”, în şapte numere din „Asachi” (a făcut parte din comitetul de redacţie, de la nr. 2). Alte colaborări: „Colectorulu literaru”; „Junimea Moldovei”, „Lupta”, „Munca”, „Năzuinţa”, „Viaţa românească”.
■ 19/1848 – n. Dimitrie Cantemir, la Roznov, Neamţ (d. 4. 03. 1896, Piatra-Neamţ), medic, absolvent al Facultăţii de Medicină a Universităţii din Torino. Revine în ţară (1869) cu titlul de doctor în medicină şi chirurgie şi, la 21 de ani este numit medic şef al Spitalului din Piatra-Neamţ. Alături de alţi intelectuali, a fondat Societatea Literară-Ştiinţifică „Asachi” (1880), şi revista omonimă (1881). A pus bazele (1878) şi a modernizat Băile Bălţăteşti (1881-1884). Membru corespondent şi titular al „Société d’Hidrologie Medicale”, Paris. Colaborări: „Corespondenţia provincială”, „Revista ştiinţifică” ş. a. Volume: „Studii asupra febrei palustre”, „Consilii hygienice pentru creşterea copiilor”, „Băile minerale de la Bălţăteşti”, (colab.), „Sărurile minerale de la Bălţăteşti”.
■ 19/1914 – n. Gheorghe Iacomi, la Piatra-Neamţ (d. 18. 10. 1991), medic, doctor, publicist. A absolvit Facultatea de Medicină din Cluj / Bucureşti, cu „magna cum laude”. A fost întemeietor al şcolii de chirurgie de la Piatra-Neamţ; peste 30.000 de operaţii. A introdus aparatul foto în sala de operaţii, lăsând o bogată colecţie de diapozitive şi fotografii cu aspecte din timpul unor operaţii. Numeroase articole şi studii de specialitate. La împlinirea vârstei de 75 de ani, a fost distins cu „bisturiul de aur”. I s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ, o stradă din oraş îi poartă numele; la fel, o sală de operaţie, Clubul Eco Turistic, şi Reuniunile Chirurgicale din Moldova, care se desfăşoară în municipiu. Renumit turist, autor al lucrărilor: „Ghidul Ceahlăului”, „Harta turistică a Ceahlăului”, „Ceahlăul în spiritualitatea românească”, „Din trecutul vieţii monahale şi reştineşti în zona Ceahlăului” ş. a.
■ 19/1976 – d. Sidonia Hogaş, la Piatra-Neamţ (n. 31.01.1882, v. fişa lunii ian.).
■ 21/1882, d. Vasile Conta, la Bucureşti şi înhumat la Iaşi, (n. 15. 11. 1845, Ghindăoani, v. fişa lunii noiembrie).
■ 22/1943, Utta-Siegrid Kőnig, la Posen, Germania, poetă. A absolvit Liceul „Ştefan cel Mare”, Suceava, Şcoala Tehnică de Arhitectură, (1964) şi s-a stabilit la Piatra-Neamţ. A debutat cu un grupaj de sonete în Revista „Asachi” din Piatra-Neamţ (1993). Volume de poezii (ed. bibliofile): „…şi Haiku”, „Veşnica efemeridă”, „Abia zbor… fără urmă”, „Mai grăbit ca mine… un fluture alb”, poeme într-un vers, „Întruna ramul în război cu clipa”, poeme într-un vers şi secvenţe trivers în stil haiga, „Alb – Albastru. Sub raza cea dintâi…”, „Roşu – Galben. Sub cea de-a doua rază… Itinerar spaniol şi nu numai…”– secvenţe şi foto-secvenţe în stil tanka, „…doar calendare fără file, rondeluri”.
■ 22/1850 – n. Veronica Micle, la Năsăud cu numele Ana (d. 3. 08. 1889, Mănăstirea Văratic, Neamţ), poetă. A venit cu mama sa şi cu fratele Radu (d. 1850), la Târgu-Neamţ, unde va locui până în 1852, când se vor muta la Iaşi. La absolvirea Şcolii Centrale de Fete (1863), din comisia de examen făcea parte profesorul universitar (mai târziu, rector al Universităţii din Iaşi) Ştefan Micle, în vârstă de 43 de ani, cu care se va căsători şi vor avea două fete. În 1872, îl cunoaşte pe Mihai Eminescu la Viena. În timpul Războiului pentru Independenţă, a fost soră de caritate. Debut cu două schiţe (în „Noul curier român”, 1972). În 1887 se mută la Bucureşti, unde încearcă să-l sprijine moral pe Eminescu. Şi tot în 1887 apare volumul „Poezii”. Publică la: „Columna lui Traian” „Convorbiri Literare”, „Curierul Olteniei” „Familia”, „Liberalul”, „Literatorul”, „Revista nouă”, „Revista literară”, „Universul literar” ş. a.
■ 23. 04. 1994 – d. Ciobanu Mihai, la Iaşi (n. 1924, Duda, Vaslui), profesor, muzeograf, doctor în biologie. A absolvit liceul din Huşi şi Facultatea de Biologie la Universitatea Bucureşti. Profesor în Piatra-Neamţ, apoi angajat de Constantin Matasă la Muzeul de Istorie, pentru a organiza Secţia de ştiinţe naturale. Paralel cu organizarea muzeului de astăzi, desfăşoară activitate de cercetare ştiinţifică în zonele fosilifere de pe Cozla şi Pietricica, în urma cărora va constitui colecţiile de faună oligocenă ce conţin aproape 2000 de exponate. A susţinut examenul de doctorat (1976) cu teza „Fauna fosilă din Oligocenul de la Piatra-Neamţ”, publicată în Editura Academiei (1977).
■ 27/1949 – n. Irina Irimescu, la Piatra-Neamţ (d. 9.06.1970, Bucureşti), poetă, pictoriţă. A absolvit Liceul „Petru Rareş”, apoi s-a înscris la Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia pictură monumentală, afirmându-se ca un talent deosebit. A început să scrie versuri la 14 ani. Ţinea un jurnal. Singura carte de poeme, publicată postum, pe cheltuiala familiei, la Editura „Litera”, intitulată „Versuri”, ilustraţiile autoarei, (1971), trădează un talent neajuns la maturitate.
■ 29/1941 – n. Luigi Bodo, la Cavaglia, Italia, a urmat cursurile Institutului Textil din Biella, Italia. După absolvire a lucrat în specialitate, în Italia şi Austria. În anul 1975, a venit în România ca şef de secţie filatură la întreprinderea mixtă româno-italiană, RIFIL, din Săvineşti. Peste un an s-a stabilit la Piatra-Neamţ împreună cu întreaga familie. A contribuit efectiv la organizarea şi dezvoltarea filaturii după model italian şi, în 1981, a fost confirmat de Adunarea Generală ca director, calitate în care s-a preocupat de bunul mers al întreprinderii, dar s-a implicat şi în viaţa socială şi culturală a Municipiului Piatra-Neamţ şi a Judeţului Neamţ. Membru fondator al Camerei de Comerţ Italo-Române din Bucureşti (1994), a fost şi preşedinte al acesteia, în prezent fiind membru în Consiliul Director. A primit titlul de „Cavaliere dell’Ordine al Merito dela Repubblica Italiana”, (1993), a fost numit vice-consul onorific la Piatra-Neamţ (1998). În anul 1997 i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.
Constantin TOMŞA