Luna martie 2026 marchează în Republica Moldova un calendar dens, în care tradiţia jubiliară se împleteşte cu inovaţia tehnologică şi eforturile de recuperare a memoriei istorice.
1. Festivalul Internaţional de Muzică „Mărţişor” la ediţia a 60-a
Cea mai longevivă manifestare culturală a ţării împlineşte anul acesta şase decenii de existenţă. Desfăşurat între 1 şi 12 martie, festivalul a reunit pe scenele din Chişinău şi din centrele raionale artişti de renume, oferind publicului spectacole susţinute de ansambluri emblematice precum „Joc”, „Lăutarii” şi „Fluieraş”. Evenimentul rămâne cel mai important simbol al primăverii, reuşind să promoveze patrimoniul imaterial UNESCO în faţa unui public internaţional numeros.
2. Inovaţia şcolară prin „STEAM Challenge 2026”
Sistemul educaţional a fost marcat recent de finalizarea etapei naţionale a concursului de creativitate tehnică STEAM Challenge. Zeci de echipe de elevi au prezentat soluţii practice pentru „Oraşe Verzi şi Sustenabile”, utilizând tehnologii de ultimă oră. Proiectele au inclus prototipuri funcţionale bazate pe robotică, senzori de mediu şi modelare 3D, demonstrând succesul programului naţional Tekwill în fiecare şcoală în procesul de digitalizare a învăţământului.
3. „Decada Memoriei şi Recunoştinţei” în instituţiile de învăţământ
Ministerul Educaţiei şi Cercetării a desfăşurat o amplă campanie de comemorare a victimelor regimului totalitar-comunist. Programul a cuprins lansări de carte, expoziţii de documente inedite şi vizionări ale spectacolului documentar „Dosarele Siberiei”. Acţiunile au vizat informarea corectă a tinerelor generaţii despre perioada deportărilor, punând accent pe mărturiile supravieţuitorilor şi pe importanţa păstrării identităţii istorice.
4. Strategia „Educaţia 2030” şi modernizarea curriculumului
La nivel de politici publice, luna martie a adus noi runde de consultări pentru documentul strategic „Educaţia 2030”. Obiectivul principal este adaptarea procesului de învăţare la cerinţele pieţei muncii globale prin dezvoltarea competenţelor digitale şi a gândirii critice. Se urmăreşte o reformă profundă care să pună elevul în centrul procesului educativ, utilizând resurse deschise şi metode de predare interactive.
5. Valorificarea patrimoniului la instituţiile naţionale de cultură
Biblioteca Naţională şi Muzeul de Etnografie din Chişinău au organizat evenimente dedicate meşteşugurilor populare, inclusiv Târgul naţional „Covorul Dorului”. Vizitatorii au putut participa la ateliere de confecţionare a mărţişoarelor şi au explorat expoziţii de carte rară, activităţi ce subliniază efortul constant de conservare a tradiţiilor româneşti în contextul modernizării europene a ţării.
Red. Chişinău