Ziua Mondială a Poeziei
Spre finele lunii martie, în Sala „Cupola” a Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu”, a avut loc o manifestare literar-artistică prilejuită de Ziua Mondială a Poeziei, sărbătorită în fiecare an pe data de 21martie.
Organizatorii au propus o pledoarie pentru poezie susţinută de cei care o slujesc la Piatra-Neamţ: Vasile Baghiu, Nicolae Boghian, Radu Florescu, Mihai Merticaru, Emil Nicolae, Dorin Ploscaru, Nicolae Sava şi Cezar Ţucu, moderator al întâlnirii fiind poetul Adrian Alui Gheorghe.
De asemenea, la eveniment au participat şi mai tinerii poeţi Iris Nuţu, Delia Tărcăoanu şi Ştefan Lujinski, membri ai Cenaclului de Joi, aflat sub coordonarea scriitorului Adrian G. Romila.
Poezia a fost omagiată şi prin lansarea colecţiei „Buzunarul cu poezii” (Editura Conta: „Malec” de Aurel Dumitraşcu, „Pasărea instantaneu” de Dimitrie Grama şi „Ispita” de Adrian Alui Gheorghe), iar scriitorii Adrian G. Romila, Nicolae Sava şi Emil Nicolae au „zugrăvit” portrete şi autoportrete critice.
Atmosfera artistică a momentului a fost întregită de acoladele muzicale susţinute de grupul de jazz-blues „Wanderlust” din cadrul Liceului de Arte „Victor Brauner”.
Casa Culturii din Târgu Neamţ pledează
Duminică, 29 martie, la Casa Culturii „Ion Creangă” din Târgu Neamţ, a avut loc conferinţa „Valoarea vieţii în lumea contemporană”, susţinută de părintele Nicolae Tănase.
Evenimentul a fost organizat de Protopopiatul Târgu Neamţ, Casa Culturii „Ion Creangă” şi Asociaţia Tineretului Ortodox Român filiala Târgu Neamţ.
Părintele Nicolae Tănase este cunoscut ca un mare iubitor de copii, fiind tată duhovnicesc pentru aproximativ 400 de suflete salvate de la avort şi abandon.
Imediat după revoluţie, Părintele Tănase a început să se implice în problema avorturilor, înfiinţând, în anul 1994, asociaţia PRO VITA. În centrul social condus de părintele Nicolae Tănase, la Valea Plopului şi la Valea Screzii, trăiesc astăzi peste 400 de suflete – copii abandonaţi, orfani, nou-născuţi, mame în dificultate ori bătrâni necăjiţi.
Tot duminică s-a desfăşurat şi premierea lucrărilor înscrise la concursul de fotografie „Bucăţi de viaţă în culori”, manifestare organizată de A.T.O.R. Târgu Neamţ, fotografiile înscrise în competiţie urmând a fi expuse la Casa Culturii.
Mihai Eminescu în arta medaliei
Recent, la Muzeul de Istorie şi Arheologie, s-a deschis expoziţia „Mihai Eminescu în arta medaliei”, eveniment organizat de Consiliul Judeţean Neamţ, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Biblioteca Judeţeană Mihai Eminescu Botoşani şi Societatea Numismatică Română, secţia Botoşani.
Cu acest prilej, au avut loc şi simpozionul „Mihai Eminescu – 165 de ani de la naştere”, precum şi lansarea volumului „Manualul colecţionarului de medalii”, semnat de Constantin Paţilea.
Muzeul de Istorie şi Arheologie valorifică periodic piese din colecţiile particulare. În această perioadă, instituţia noastră şi-a propus să valorifice materialul numismatic, şi nu numai, din colecţiile Coriolan Chiricheş şi Mihai Cornaci. În expoziţie sunt etalate medalii Mihai Eminescu, emise cu diferite prilejuri. Astfel, atragem atenţia asupra medaliei emise în 1909, la Galaţi, cu prilejul comemorării a 20 de ani de la trecerea în eternitate, dar şi asupra mitricei din 1850 (registrul de născuţi de la biserica Uspenia, Botoşani). De asemenea, în expoziţie sunt prezentate şi medalia „75 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu şi Ion Creangă”, emisă în 1964, medaliile emise cu prilejul centenarului morţii lui Mihai Eminescu din 1989, placheta realizată de gravorul C. Dumitrescu – „M. Eminescu 120 de ani de la moarte”, precum şi medalia artizanală Mihai Eminescu, emisă de Iulius Popa din Bălţi, ne-a explicat prof. Dan Mihăilescu, muzeograf la Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ.
Expoziţia cuprinde şi insigne emise de Cercul Militar Naţional – „160 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu”, insigne emise de Liga Culturală din România şi de Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” din Botoşani, precum şi medalii emise cu prilejul diferitelor concursuri Mihai Eminescu. Un loc însemnat în expoziţie îl ocupă placheta Festivalului Mihai Eminescu de la Dumbrăveni – Suceava.
Nu în ultimul rând, vizitatorii pot admira medalii Eminescu şi Creangă, Eminescu şi Veronica Micle, Eminescu şi Slavici, Eminescu şi Enescu, Eminescu şi Şandor Petőfi, precum şi medalii reprezentând edificii purtând numele Mihai Eminescu. În afară de medalii, plachete şi insigne, expoziţia mai cuprinde cărţi unicat Mihai Eminescu, fotografii, fanioane, discuri cu înregistrări din versurile marelui poet, precum şi drapelul tricolor cu efigia lui Mihai Eminescu.
Concursul Naţional de Pian „Carl Czerny”
În perioada 27-28 martie, s-a desfăşurat, la Piatra-Neamţ, cea de-a XXIV – a ediţie a concursului Naţional de Pian „Carl Czerny”, manifestare organizată de Liceul de Arte „Victor Brauner” Piatra- Neamţ. Competiţia a reunit pe unii dintre cei mai talentaţi tineri pianişti din România, adresându-se preşcolarilor şi elevilor din clasele I – XII ce studiază pianul în liceele şi şcolile de muzică din ţară. Au intrat în competiţie, în această ediţie, elevi din şcolile de specialitate – şi nu numai – din Bârlad, Galaţi, Botoşani, Iaşi, Oneşti, Roman, Piatra – Neamţ şi Chişinău. S-au acordat premii şi menţiuni pentru fiecare clasă, dar (evident, din lipsă de spaţiu) nu reţinem decât MARELE PREMIU – Macsim Jeffery Andy (Liceul de Artă Ştefan Luchian Botoşani), PREMIUL I şi PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI – Horghidan Anastasia Ioana (Şcoala Gimnazială Nr. 3, Piatra- Neamţ).
Concursul Naţional de Pian „Carl Czerny” a debutat în anul 1992, fiind cel mai „bătrân” concurs instrumental de talie naţională organizat, anual, în Moldova.
„Război şi pace” la Bienala „Victor Brauner”
Concursul Naţional de Creaţie Artistică pentru Elevi Bienala „Victor Brauner”, Piatra-Neamţ – Roanne, ediţia I este o manifestare organizată de Liceul de Arte „Victor Brauner”, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Neamţ şi sub egida Ministerului Educaţiei Naţionale. Co-organizatori ai activităţii sunt Asociaţia „Eduart Camena” Piatra-Neamţ, Asociaţia Română a profesorilor de limba franceză, filiala Neamţ, Asociaţia „Le Roannais” Piatra-Neamţ din Roanne (Franţa), Asociaţia „Piatra-Neamţ – Roanne” (din Piatra-Neamţ) şi asociaţia ADIFLOR (Paris, Franţa).
Până la sfârşitul lunii martie candidaţii trebuiau să realizeze o lucrare de desen sau de pictură pe tema „Război şi pace”, folosind orice tehnică, având dimensiunea unică de 29,7 cm x 42 cm sau format A3.
Lucrările primite pe adresa Liceului de Arte „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ vor fi analizate, discutate şi apreciate de un juriu local şi un maximum de 20 de lucrări vor fi selectate şi trimise juriului francez.
Selecţia finală va fi realizată în Franţa, laureaţii urmând să fie desemnaţi de un juriu ales de membrii Asociaţiei franceze „Le Roannais”. Festivitatea de premiere a câştigătorilor va avea loc în luna mai 2015, la Piatra-Neamţ, în prezenţa partenerilor români şi francezi, atât laureaţii cât şi profesorii lor urmând a primi premii constând în albume şi bani, precum şi diplome de merit.
Rezultatele vor fi anunţate în luna mai 2015, pe site-ul liceului www.liceulbrauner.ro, laureaţii urmând să fie anunţaţi personal. Cu ocazia decernării premiilor, la Piatra-Neamţ va fi realizată şi o expoziţie cu lucrările participante la concurs.
După finalizarea concursului, cele 20 de lucrări premiate vor rămâne în proprietatea celor două asociaţii franceze care au finanţat şi dotat concursul: „Le Roannais Piatra-Neamţ” şi Asociaţia ADIFLOR din Paris.
Totodată, lucrările participanţilor care nu intră în selecţia finală rămân la Liceul de Arte „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ.
Expoziţie Nichita Stănescu la „G. T. Kirileanu”
Biblioteca Judeţeană ne-a invitat să-l redescoperim pe Nichita Stănescu, prin intermediul expoziţiei organizate în holul principal al instituţiei, expoziţie ce reuneşte elementele de reper din opera „poetului necuvintelor”, precum şi numeroase volume referitoare la receptarea critică a creaţiei stănesciene. Prin această expoziţie, cu rol evocator, instituţia nemţeană îl omagiază pe Nichita Stănescu, la 82 de ani de la naştere.
„Nichita Stănescu a îmbogăţit şi înfrumuseţat literatura universală cu o operă şi cu un mit. Opera sa transformă orice limbă în care e tradusă într-o sărbătoare. Ar fi meritat cu prisosinţă Premiul Nobel, dacă vremurile ar fi fost normale, pentru că de la Lucian Blaga încoace niciodată limba română nu a sunat parcă mai bine. De ziua lui ar trebui să îl citim cu sufletul, aşa cum spunea Nichita despre sărbătorirea lui Eminescu. Profesorii de literatură trebuie să înceapă azi orice oră de curs citind din Nichita Stănescu”, ne-a spus Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu”.
Nichita Hristea Stănescu s-a născut la data de 31 martie 1933, la Ploieşti şi a murit pe 13 decembrie 1983, în Spitalul Fundeni din Bucureşti. A fost laureat al Premiului Herder, iar în 1980 a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură: „O viziune a sentimentelor”, „Necuvintele”, „Epica magna”.
Despre limba română, Nichita Stănescu spunea: …atât de familiară, atât de intimă îmi este limba în care m-am născut, încât nu o pot considera altfel decât iarbă. Noi, de fapt, avem două părţi coincidente; o dată este patria de pământ şi de piatră şi încă odată este numele patriei de pământ şi de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte.
Irina NASTASIU