Care este cea mai periculoasă vietate de pe planetă. Există estimări după care mai mult de jumătate din oamenii care au murit pe planetă, aproximativ 45 de miliarde, s-ar datorat ţânţarilor; este vorba de femele, pentru că masculul nu muşcă decât plantele. Ţânţarii transmit peste 100 de boli, multe din ele mortale, precum malaria, frigurile galbene, encefalita şi elefantiazisul.
Paradoxal, până în anul 1877 nu s-a ştiut că ţânţarii sunt periculoşi, până când medicul britanic Patrick Manson a dovedit că elefantiazisul este provocat de muşcătura femelelor de ţânţari. Ulterior Patrick Manson a bănuit că şi malaria are aceeaşi cauză. Din acest motiv a însărcinat pe elevul său, doctorul Ronald Ross, care activa în India, să cerceteze bănuiala, ceea ce a şi demonstrat, folosind păsări pe post de cobai.
Dar Manson a mers şi mai departe, provocând malaria propriului fiu, care ulterior s-a vindecat în urma tratamentului cu chinină. Pentru meritele sale Ronald Ross a fost recompensat în anul 1902 cu Premiul Nobel iar Manson înnobilat, înfiinţând celebrul London School of Tropical Medicine.
Astăzi se cunosc aproximativ 2500 de specii de ţânţari, dintre care vreo 400 numai din familia Anopheles, cu 40 de specii transmiţătoare de malarie. E de adăugat că din punct de vedere lingvistic, cuvântul ţânţar provine din limba spaniolă şi înseamnă musculiţă.
O scurtă biografie a şofranului. Este o plantă originară din ţările arabe şi rudă bună cu brânduşa din părţile noastre. Utilizată deopotrivă, ca aliment, mai bine zis condiment dar şi ca medicament.Este considerat regele condimentelor, cunoscut încă din antichitate şi rivalizează la preţ cu metalele preţioase.
Fresce din Creta care datează din anii 1600 î.Hr, înfăţişează scene în care oamenii recoltează şofran.Se consemnează că Alexandru Macedon îşi spăla părul cu şofran pentru a-i da o patină strălucitoare şi culoarea portocalie; în antichitate era considerat şampon de lux, mai scump ca aurul şi folosit doar de cei avuţi.
În secolul XV în Germania şi Anglia falsificarea lui era considerată crimă şi pedepsită cu arderea pe rug. În Anglia, centrul comerţului cu şofran era în orăşelul Saffron Walden nume împrumutat de la planta cu pricina. De la plantă se recoltează numai florile, aşa fel încât pentru 1 kg de şofran sunt necesare între 130.000 şi 250.000 de flori; din această cauză un gram de şofran ajunge să coste până la 60-70 de lei. La origine numele de şofran vine din arabă care înseamnă galben. Din alimentaţie şi medicină, şofranul a trecut până la urmă şi în morală, vizând orgoliul orăşeanului atotştiutor: Ştie ţăranul ce-i şofranul? (După CARTEA IGNORANŢEI de Lloyd şi Mitchinson).
Constantin GRASU