Educaţie şi Mărturisire

 

25-ap193-foto1În seria evenimentelor organizate cu prilejul proclamării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a anului 2016 ca Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti, în perioada 13-16 noiembrie 2016 s-a desfăşurat la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Simpozionul Internaţional „Educaţie şi Mărturisire. Formarea creştină a tinerilor în spiritul viu al Tradiţiei”. Organizată pe trei secţiuni (secţiunea teologie, secţiunea istorie, secţiunea muzicologie şi artă), manifestarea a reunit ierarhi, preoţi, teologi, cadre didactice şi cercetători din ţară şi străinătate

Cei peste 150 de participanţi (cercetători, doctoranzi, cadre didactice, ierarhi etc.) au fost de la principalele centre universitare din ţară (Cluj, Sibiu, Bucureşti, Iaşi, Alba-Iulia, Arad, Oradea, Suceava, Târgovişte) şi din străinătate (Franţa, Cehia, Danemarca şi Republica Moldova).

Dintre alocuţiunile prezentate, menţionăm: Familia, copiii şi tinerii, educarea lor şi viitorul omenirii, Reconsiderarea consilierii psiho-educaţionale prin încorporarea principiilor moralei creştine, Indulgenţa educaţională, poartă spre declinul civilizaţiei?, Cărţile Ruth şi Iona, modele misionare (familia ca mediu misionar; profetul, misionarul par excellence), Teologia în universitate. Perspective ale formării tinerilor teologi, Încercările de îndepărtare de Tradiţia creştină şi educaţia ateista din ultimii ani de existenta a regimului comunist în Republica Moldova, Sf. Ierarh mucenic Antim Ivireanul – educatorul, Tipăriturile lui Macarie şi importanţa lor bisericească şi culturală, Antim Ivireanul – întâiul editor al slujbei consacrării spaţiului liturgic, Educaţia şi învăţământul confesional ortodox în timpul Sfântului Ierarh Andrei Şaguna. Studiu de caz: Protopopiatul ortodox Unguraş, Importanţa primelor manuale de drept canonic tipărite în Biserica Ortodoxă. Elemente de educaţie juridică şi canonică, Rolul şi programa şcolară a Seminarului „Veniamin Costachi” din Iaşi în perioada 1803-1864, Octavian Smigelschi, promotorul unei noi viziuni artistice în pictura religioasă, Importanţa studierii folclorului în învăţământul teologic ortodox, Tinerii creştini şi mentalităţile societăţii româneşti, Religiozitatea tinerilor români: tendinţe recente şi semnificaţii actuale, Sfântul Antim Ivireanul si problema ţiganilor, Cadrul didactic universitar – mesagerul inteligenţei spirituale în educaţie, Social media: spre o alta cultura a valorilor morale?, Comunicarea Bisericii Ortodoxe Române prin intermediul mass-media, Voluntariatul, o investiţie pentru viitor. Volunteering, an Investment for the Future, Modalităţi de abordare a temelor de istorie bisericeasca în cadrul orelor de educaţie religioasă, Pictori celebri prezenţi în ansamblul bisericii mănăstirii Antim din Bucureşti, Arta Sacră ca formă de terapie a stresului, Necesitatea intervenţiei şi restaurării simbolurilor heraldice din Biserica Reformată de pe Kogălniceanu din Cluj-Napoca, Lumina spiritualităţii bizantine în creaţia lui El Greco, Elemente imnografice în omiliile Mariane ale Sfântului Antim Ivireanul, Valenţe educative ale picturii în bisericile din Maramureş etc.

Nu întâmplător am enumerat temele mai sus-menţionate având în vedere tema generală a simpozionului în contextul actual al formării şi modelării caracterelor creştine. Pentru teologi, cercetători, cadre didactice universitare şi din învăţământul preuniversitar, problema educaţiei moral-religioase rămâne una de maximă actualitate căreia Familia, Biserica şi Şcoala trebuie să-i găsească soluţii concrete.

Programul a fost unul consistent dar elaborat şi diversificat astfel încât participarea la activităţi să incite la meditaţie, dezbatere şi căutarea unor soluţii privind formarea duhovnicească. Astfel, pentru ediţiile ce vor urma sperăm ca participanţii să vină cu întrebări punctuale şi frământări la care nu au găsit soluţiile în urma acestui eveniment ştiinţific.

În concluzie merită să felicităm cu toată sinceritatea organizatorii şi participanţii, subliniind încă o dată faptul că un astfel de simpozion se înscrie în seria evenimentelor culturale şi duhovniceşti de elită.

 

Prof. dr. Mihai FLOROAIA