Amintiri din epoca de aur

Bătut tarlaua! (Reportaj cu cartoful în mână)

 

Ziua se arăta destul de promiţătoare. Era cald, plăcut. M-am sculat devreme ca să nu întârzii la deschiderea anului şcolar. Când am ajuns la liceu, curtea era plină de elevi. Se distingeau cei din clasa a IX-a. Aveau pe feţe ceva emoţii, erau înconjuraţi de părinţi. Domnul Buţincu, directorul adjunct al liceului reuşeşte să facă careul. La masa din faţa elevilor iau loc tovarăşul Amza Săceanu, secretar al Comitetul Judeţean de Partid Neamţ, tovarăşa Adrieana Gagiu, inspector general Inspectoratul Şcolar Neamţ, profesori, părinţi, şeful de cadre de la I.C.H. Bistriţa. Doamna Drăguţa Puşcaşu, face proba microfonului şi-l cheamă pe Mihai Strungariu să vadă ce are că nu se aude nimic. Mihai bate cu degetul în microfon, Se aude un bâzâit:

– E bun! Puteţi vorbi!

– Dau cuvântul tovarăşului Săceanu, secretar al…

– Din partea Comitetului Judeţean de Partid primiţi urări de bun început de an şcolar. În vara aceasta, sub conducerea tov. Nicolae Ceauşescu, partidul a făcut noi eforturi pentru a vă crea condiţii cât mai bune de învăţătură…

Se aplaudă, se strigă dintr-un colţ al careului „Ceauşescu – P. C. R.”

Vin pe rând în faţa microfonului preşedintele comitetului de părinţi, reprezentantul întreprinderii tutelare, un delegat al comitetului judeţean U.T.C.

– Mulţumim pentru cuvintele frumoase adresate liceului nostru, spune în final Drăguţa Puşcaşu, directoare a liceului (Liceul Industrial Electrotehnic). Şi acum să trecem la treabă.

Cât timp Drăguţa Puşcaşu îl conduce la plecare pe tov. Săceanu, la microfon vine Iulius Buţincu:

– Ieri am fost la I.A.S, Girov. Ca şi în anii trecuţi şi anul acesta munca patriotică o vom desfăşura pe tarlale acestei întreprinderi. Am încheiat o minută cu tovarăşul Silaghi, aici de faţă. Tovarăşii Radu Zaharescu şi Muşat Teodor se ocupă anul acesta de activitatea patriotică. Mâine dimineaţa să fiţi la şcoală pentru a ne îmbarca în maşini.

Elevii se îmbulzesc la intrarea de serviciu în şcoală. În clase, îşi primesc manualele şi pleacă. Profesorii vin în cancelarie, unii cu braţele pline cu flori, în special cei care au devenit diriginţi la clasa a IX-a. Îşi încep activitatea Radu Zaharescu şi Teodor Muşat. Se afişează graficul de mers pe tarlale. Nemulţumiri, discuţii, supărări. Până la urmă se liniştesc treburile. A doua zi din nou careu în curtea şcolii. Elevii sunt prezenţi aproape toţi, ordonaţi pe clase cu diriginţii în frunte, sau cu profesorul responsabil pentru acea zi. Radu Zaharescu intră în funcţiune:

– Clasele a IX-a A şi B în maşina nr. 1; clasele a IX-a C şi D în maşina 2…

Repartizarea continuă. Se pleacă pe rând până la ultimul elev. După el vine şi doamna Puşcaşu echipată de muncă. Îngrămădiţi ca sardelele în cutie, după o oră ajungem la tarlale. Maşinile rămân la şosea, elevii se înşiruie pe uliţa cu iarbă pe lângă pârâul Bahna şi mergem vreun kilometru. Suntem aşteptaţi de tov. Silaghi cu remorci, cu coşuri. Ni se explică tehnologia de strângere a cartofilor. Cele mari în remorca X, pentru consum; cele cât oul în remorca Y, pentru sămânţă; celelalte sunt pentru animale, în remorca Z. Treaba merge bine. Majoritatea copiilor sunt de la ţară. Radu Zaharescu vrea să dea exemplu şi după ce duce la remorcă vreo zece coşuri se ţine de şale.

Pauză de masă zic eu, care am calitatea de coordonator al întregii munci. Elevi se răspândesc ca potârnichile, îşi caută locuri pe marginea apei, în rariştea de salcâmi sau prin păpuşoi. Doamnele se adună pe un loc cu iarbă să mănânce şi să… bârfească. Poate. Precis nu ştiu.

Sosim pe la ora patru înapoi la şcoală. Ne spălăm şi ne aranjăm hainele, pe cât se poate, să nu se uite lumea urât la noi. Trecem în condica de prezenţă. La rubrica rezervată pentru tema orei de curs scriem: practică agricolă şi semnăm. Radu Zaharescu se ţine în continuare de spate: Vine şi el la pupitrul pe care se află condica de prezenţă. Merge puţin deşelat. Solicită un stilou. Primeşte. Scrie în rubrica respectivă, destul de lizibil: bătut tarlaua. Semnează. De asemenea, lizibil. Plecăm acasă bine dispuşi.

 

Ermil BUCUREŞTEANU