Vasile Vrânceanu „Trecute vieţi de truditori din Ţinutul Neamţului” – O carte plină de informaţii
În 2013, profesorul Vasile Vrânceanu din Târgu-Neamţ, cel care în ultimii ani a dat publicităţii câteva cărţi deosebit de importante prin informaţia pe care o cuprind despre diferite personalităţi care au trăit în zona dominată de Cetatea Neamţ, precum şi participarea acestora la diverse evenimente istorice („Şcoala Domnească de la Grigore Ghica-Vodă până în zilele noastre”; „Călător prin Oraşul Târgu-Neamţ de altădată şi de astăzi, I-II”, „Oameni de altădată care au trăit pe plaiuri nemţene”), propune cititorilor o nouă carte – „Trecute vieţi de truditori din Ţinutul Neamţului”.
De la început, se impune o precizare: Volumul de acum este o nouă sursă de informare deosebit de valoroasă din punct de vedere documentar, necesară pentru realizarea unei imagini a vieţii spirituale din această parte de ţară – Zona/Ţinutul Neamţ (şi nu a Neamţului!) – unde au trăit, au muncit şi au creat oameni, a căror memorie nu trebuie uitată, dacă avem în vedere contribuţia acestora la dezvoltarea învăţământului, a artei şi culturii, a vieţii sociale şi politice în diferite localităţi.
De data aceasta, cartea nu este una de autor, Vasile Vrânceanu fiind doar unul dintre semnatarii diverselor articole şi coordonatorul întregului volum. Desigur, nu ne propunem şi nici nu este posibil într-un text ca cel de faţă să facem referiri la toate articolele ce alcătuiesc această culegere. Pentru a trezi interesul cititorilor revistei noastre, vom prezenta câteva personalităţi reprezentative, din punctul nostru de vedere, desigur subiectiv.
Reţin atenţia, în mod deosebit câteva studii elaborate ştiinţific; „Profesorul V. A. Gheorghiţă”, de Vasile Vrânceanu; „Episcopul Romanului, Melchisedec Ştefănescu”, de Elena-Diana Spiridon; „Medicul Dimitrie Cantemir şi valorificarea apelor sărate de la Bălţăteşti, de Roxana Diaconu, editorul cărţii şi articolele: „Pictorul Vasile Vodă”, de Mariana Pitrinjel, Aurel Pitrinjel şi Vasile Vrânceanu; „Dumitru Constantinescu – ctitor de muzeu”, de Roxana şi Vasile Diaconu; „Ion Rafailă, personalitate a Neamţului” (sic!), de Doina Baroiu ş. a.
O notă aparte, în economia volumului, o constituie cele două texte semnate de cunoscutul învăţător Neculai Florian, el însuşi autor al unei cărţi deosebit de valoroase – „Monografia Comunei Vânători-Neamţ” – cunoscut pentru exigenţa pe care o manifestă în domeniul documentării, al respectării cuvântului scris şi a adevărului istoric. Primul să articol – „Oameni de seamă din Comuna Vânători-Neamţ” – este, de fapt, o suită de medalioane ale unor personalităţi ce au marcat viaţa comunei sale natale, după cum se poate constata şi din titlu: Arhimandritul Chiriac Nicolau (de numele căruia se leagă înfiinţarea şcolii şi a bibliotecii din Vânători şi înzestrarea acestora), învăţătorii Gheorghe D. Popescu, Neculai Platon, Alexandru Moisei, Constantin Resmeriţă, precum şi profesorii: Anton Grigoriu, Neculai Teodorescu, Maria Dascălu-Gavril, Emanuel Lazăr. Cel de-al doilea articol – „Preot profesor dr. Vasile Ignătescu” – merită menţionat, mai ales, prin ineditul şi acurateţea informaţiilor pe care le furnizează.
Apreciem, în mod special, iconografia cărţii, deosebit de bogată şi sugestivă, pusă la dispoziţie de Muzeul de Istorie şi Etnografie din Târgu-Neamţ.
Nu putem încheia aceste câteva referiri la cartea coordonată de profesorul Vasile Vrânceanu, înainte de a atrage atenţia supra câtorva „scăpări”, fie ale unor autori, fie ale coordonatorului şi, de ce nu, chiar ale editorului, căruia, în treacăt fie spus, i-a „scăpat” menţionarea numelui editurii şi a CIP-ului Bibliotecii de Stat a României, pentru ca volumul să aibă o identitate completă. Mai avem în vedere scrierea greşită a numelui marelui nostru cărturar Bogdan Petriceicu Hasdeu (v. p. 99, unde este scris incorect Haşdeu); înscrierea Societăţii „Asachi” (denumirea corectă este „Societatea Literară şi Ştiinţifică «Asachi»“) în rândul publicaţiilor, alături de Revista „Asachi” (denumirea corectă: „«Asachi», revistă ştiinţifică şi literară”): la care adăugăm formulări eronate din punct de vedere istoric, ca în fraza: „Este vorba despre perioada cuprinsă între sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea, perioadă în care omenirea s-a confruntat cu cele două războaie mondiale…” (Atragem atenţia domnului înv. Constantin Corduş, autorul articolului „Preotul Aurelian Corduş”, că ambele războaie mondiale au avut loc în prima jumătate a secolului al XX-lea.) sau „Conferinţa de Pace de la Paris, 30 martie 1966…” după Războiul Crimeii (v. p. 103). Titlul corect al lucrării dr. Dimitrie Cantemir este „Consilii hygienice pentru creşterea copiilor” (1877) şi nu „Hygiena copiilor” (v. p. 132). Nu în ultimul rând, semnalăm buclucaş „ca şi”, folosit în ultima vreme, pentru evitarea cacofoniei şi nu numai, chiar de anumiţi vorbitori ce se consideră „cu ştaif”.
Cu toate aceste „scăpări” şi a altora pe care nu le mai semnalăm, cartea coordonată de profesorul Vasile Vrânceană este un nou tablou care se adaugă unei fresce mai ample a Ţinutului Neamţ; este un volum ce merită consultat.
Constantin TOMŞA