„Eternul Eminescu” – un recital extraordinar Dorel Vişan
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ a organizat duminică, 17 ianuarie, la sala „Calistrat Hogaş” a Consiliului Judeţean Neamţ, un recital de poezie susţinut de actorul Dorel Vişan. Evenimentul s-a derulat în cadrul proiectului „Eternul Eminescu”, prin care Centrul „Carmen Saeculare” îşi propune omagierea personalităţii complexe a celui care este considerat, pe drept cuvânt, „Luceafărul poeziei româneşti”. Pasajele muzicale care au însoţit versurile eminesciene aparţin violonistei Sara Stroici şi pianistului Adrian Stroici.
Dorel Vişan a debutat pe marele ecran în anul 1974, în comedia „Păcală”, patru ani mai târziu remarcându-se în filmul „Între oglinzi paralele”, regizat de Mircea Veroiu. În anul 1987, Mircea Danieliuc l-a distribuit în filmul „Iacob”, în anul 1985 Stere Gulea i-a oferit rolul Tudor Bălosu în filmul „Moromeţii”, iar în 1995 a interpretat rolul principal în filmul „Senatorul melcilor”.
De-a lungul carierei sale, a fost laureat cu numeroase premii, între care amintim: Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la Festivalul Filmului Românesc de la Costineşti (1981), Premiul pentru cel mai bun actor al anului acordat de Asociaţia Oamenilor de Teatru (1987), nominalizare pentru cel mai bun actor la Festivalul european al filmului (1988), Premiul de Excelenţă la TIFF pentru activitatea sa neîntreruptă în slujba artei (2003).
Tezaur descoperit la Bârgăuani
Un tezaur format din 167 de denari imperiali romani din argint şi o broşă medievală din bronz sub formă de stea a fost descoperit întâmplător pe data de 11 ianuarie 2016, pe raza comunei Bârgăuani, în preajma satului Hârtop. Descoperirea a fost făcută de Marius Ioan Irimia, toate piesele aflându-se în stare bună de conservare şi fiind predate Direcţiei Judeţene pentru Cultură Neamţ.
Tezaurul descoperit zilele trecute se alătură celorlalte tezaure monetare romane descoperite de inginerul silvic Marius Irimia, ultimul (alcătuit din 200 de denari imperiali) fiind scos la lumină la sfârşitul anului trecut. Printre comorile descoperite de Marius Irimia se mai numără cea din comuna Dragomireşti (92 de denari imperiali şi un vas ceramic de tezaurizare) şi cea din Tazlău (200 de denari din argint din vremea împăraţilor Hadrian, Domitian şi Marcus Aurelius).
Potrivit Ordonanţei nr. 43 din 30 ianuarie 2000 descoperirile arheologice întâmplătoare se anunţă, în termen de cel mult 72 de ore, primarului unităţii.
În perioada următoare, bunurile vor fi predate Complexului Muzeal Judeţean Neamţ pentru expertizare şi valorificare în spaţiile expoziţionale.
Constantin Bostan – patru noi cărţi la trecerea dintre ani
După volumul de versuri „De dragoste şi de beton”, apărut astă-vară la Editura Junimea din Iaşi şi reprezentând septuagenarul său debut în poezie, Constantin Bostan, fostul director al Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” Neamţ, a trecut cumpăna anilor 2015 – 2016 cu patru noi cărţi.
Astfel, la editura bucureşteană RAO a văzut lumina tiparului şi cel de al treilea volum de memorii ale lui G. T. Kirileanu, îngrijite începând din 2013 de Constantin Bostan şi înmănuncheate sub titlul: „Martor la istoria României (1872-1960). Jurnal şi epistolar”. Noului tom, ce cuprinde însemnări şi selecţiuni ale corespondenţei ilustrului cărturar în zbuciumaţii ani 1919-1920, îi vor urma alte trei volume, dedicate perioadei 1921-1960.
În „Trecute vieţi de cărţi şi autori, ziare şi reviste. De la romantism la proletcultism”, apărut sub egida editurii ieşene TIMPUL, primul din cele trei volume ale acestei serii de istorie şi critică literară, autorul abordează subiecte şi personalităţi precum: Ion Creangă – un „Povăţuitoriu” cu bucluc, Politică… cu cânticele, Octav Băncilă – „un proletar năcăjit”, Zaharia Stancu versus Iuliu Maniu, G. T. Kirileanu şi „Istoria…” lui G. Călinescu ş.a.
Alte două volume ale lui Constantin Bostan, dedicate de această dată copiilor, se află sub tipar la Editura Doxologia din Iaşi (director: Cătălin Jeckel): „Cuza Vodă şi făcliile Unirii”, o carte ce reconstituie, pe înţelesul celor mai tineri cititori, marile frământări unioniste ale anilor 1857-1859, fiind ilustrată de binecunoscutul grafician bucureştean Vasile Olac şi „Legende din Ceahlău”, cuprinzând cele mai frumoase evocări ale unor personaje şi stânci din mitologia acestui fascinant masiv, dimpreună cu ilustraţiile Sabinei Popovici-Hanţu, o deosebit de promiţătoare graficiană pietreană.
Dublă lansare de carte
„Ziua Culturii Naţionale” a fost marcată, la Muzeul de Artă Piatra-Neamţ, de o dublă lansare de carte. Este vorba despre volumele Portul tradiţional de sărbătoare din judeţul Neamţ de dr. Elena Florescu şi muzeograf Florentina Buzenschi (lucrare apărută la Editura C.M. Imago şi susţinută printr-o finanţare nerambursabilă de CJ Neamţ) şi Dicţionar explicativ pentru vizitatorul de muzeu de Valentina Marie Veselovschi Buşilă (Editura Etna Bucureşti).
Albumul Portul tradiţional din judeţul Neamţ este a patra apariţie în colecţia „Din cultura tradiţională a judeţului Neamţ”, iniţiată de dr. Elena Florescu, care a publicat anterior lucrări referitoare la textilele populare de interior, arhitectura populară din lemn şi bisericile din lemn. Acum, avem în faţă o primă sinteză a caracteristicilor portului tradiţional de sărbătoare din toate cele trei zone etnografice ale judeţului Neamţ – respectiv: Valea Bistriţei, zona Neamţ şi zona Roman – o lucrare care valorifică piese necunoscute din colecţiile muzeelor din judeţ şi din colecţii particulare, radiografiază în amănunt tipologia acestui port, femeiesc şi bărbătesc ş.a.
Dicţionarul explicativ pentru vizitatorul de muzeu este prima lucrare de acest tip apărută în România, ea adresându-se cu predilecţie celor care vizitează aceste instituţii de cultură. În paginile cărţii sunt explicate sensurile unor termeni folosiţi în ghidajele, etichetele şi publicaţiile muzeelor.
Gavriil Galinescu, 132 de ani de la naştere
În luna decembrie s-au împlinit 132 de ani de la naşterea dirijorului, profesorului, folcloristului, muzicologului şi compozitorului nemţean Gavriil Galinescu. Născut la Hangu, la 16 decembrie 1883, Gavriil Galinescu a absolvit Facultatea de Teologie, Conservatorul de Muzică şi Declamaţie din Bucureşti (1909), Conservatorul de Muzică din Leipzig, specializându-se la Viena, dar şi la Atena (în muzica orientală). A fost profesor la Dorohoi, Buzău, director la Şcoala Pregătitoare din Hangu (pe care o va organiza ca gimnaziu mixt), profesor la Cernăuţi şi Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Iaşi. Retras la Hangu, a fost primar (în 1944) şi director al Căminului Cultural (în 1945).
Între publicaţiile care poartă semnătura lui Gavriil Galinescu se numără: „Arta religioasă, caracteristici, rolul şi importanţa ei”; „Muzica corală bisericească”; „Manuale didactice de muzică de George Breazul”; „Muzica în Moldova”; „Cântecele munţilor noştri”; „Cântarea bisericească”. A compus muzică simfonică, piese corale, camerale şi vocal-simfonice, fiind totodată autorul a numeroase manuale de muzică pentru elevi. Gavriil Galinescu a murit la Durău, pe data de 10 iulie 1960.
De numele său se leagă Fundaţia Culturală „Gavriil Galinescu” şi Revista „Ţara Hangului”, ambele înfiinţate de învăţătorul Teoctist Galinescu, fratele cunoscutului muzicolog nemţean.
Festivalul Naţional de Arte pentru Liceeni LicArt
La începutul lunii ianuarie a debutat cea de-a 15-a ediţie a Festivalului Naţional de Arte pentru Liceeni LicArt, cel mai mare concurs din România, organizat de Clubul Nouă ne Pasă, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Ministerul Tineretului.
Festivalul se desfăşoară în perioada 4 ianuarie – 17 aprilie 2016, fiind deschis tuturor elevilor pasionaţi de poezie şi artă fotografică, înscrişi într-o instituţie de învăţământ preuniversitar acreditată, în clasele IX-XII. Pentru a participa la competiţie, liceenii trebuie să-şi creeze un cont de participant pe site-ul concursului şi să înscrie în concurs un text sau o fotografie. Până la sfârşitul competiţiei, elevii au dreptul de a înscrie câte un text sau câte trei fotografii pe săptămână. Detalii suplimentare pot fi obţinute la adresa www.licart.ro.
Irina NASTASIU