INFOCULT

Manifestări culturale, de Zilele Oraşului

 

Cu ocazia Zilelor Oraşului, marţi, 23 iunie, a avut loc, la Muzeul de Istorie şi Arheologie, vernisajul expoziţiei „Poveşti, istorie şi ima­gini din Piatra-Neamţ de altădată”. Cu acest prilej, a fost lansat volumul „Familia Regală a României. Pagini de istorie din ţinutul Neamţului”, de Mihaela-Cristina Verzea şi Nicolae Dumitraşcu. Evenimentul s-a încheiat cu vernisajul expoziţiei temporare „Curiozităţi numismatice”.

Tot marţi, la Muzeul de Artă, a fost vernisată expoziţia temporară „Maeştri ai artei româneşti. Colecţia Dantes”.

Miercuri, 24 iunie, la Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni a fost marcată aniversarea a 20 de ani de la fondarea Centrului Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni şi 10 ani de activitate Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni.

Importanţa evenimentelor a fost subliniată prin intermediul simpozionului „Acad. M. Petrescu-Dâmboviţa – 100 de ani de la naştere”, a unor lansări de carte şi a prezentării proiectului „Enciclopedia Civilizaţiei Precucuteni-Cucuteni/Tripolie”.

 

 Ziua Universală a Iei, serbată pe platoul Curţii Domneşti

 

Pe data de 24 iunie, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” a organizat, pe platoul Curţii Domneşti, un spectacol de folclor dedicat Zilei Universale a Iei, sărbătorită, în fiecare an, odată cu Sânzienele. Spectacolul a fost susţinut de Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte”, fiind urmat de un alt eveniment de excepţie – concertul Coralei „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului. În anul 2014, „Armonia” a fost de­sem­nat cel mai bun cor bărbătesc din lume, la secţiunea „Muzică Sacră” a Olimpiadei Mondiale „World Choir Games” de la Riga-Letonia. Repertoriul coralei dirijate de arhidiaconul Iulian Dumitru abordează nu numai muzica sacră, ci şi pe cea de inspiraţie folclorică, precum şi piese din repertoriul clasic universal.

Cele două evenimente s-au desfăşurat într-un decor tradiţional asigurat de o expoziţie de port popular şi un atelier de ii şi cusături organizate de Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ.

Zilele Cetăţii Neamţ, ediţia 2015

zilele cetatii neamt

În perioada 3 – 5 iulie, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ a organizat Zilele Cetăţii Neamţ – Ediţia 2015. Activităţile au debutat vineri, 3 iulie, la Muzeul Cetatea Neamţ, cu primirea invitaţilor şi a trupelor participante la MedievalArtFest 2015.

Programul primei zile a mai cuprins un spectacol susţinut de Cimpoierii din Transilvania, demonstraţii şi întreceri sportive, spectacole de dansuri şi lupte medievale, prezentări interactive şi activităţi de tabără.

Sâmbătă, 4 iulie, a avut loc deschiderea oficială a Zilelor Cetăţii Neamţ, urmată de lansarea proiectului „Patru Voievozi pentru Cetatea Neamţ”. Tot sâmbătă, spectatorii au avut parte de un program de muzică şi dansuri populare susţinut de Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, urmat de un simpozion dedicat aniversării a 640 de ani de la urcarea domnitorului Petru I Muşat pe tronul Moldovei şi a 620 de ani de atestare documentară a Cetăţii Neamţ. Din programul zilei nu au lipsit spectacolele oferite de „Cavalerii Cetăţilor Ţării Bârsei” şi „Compania Ursului Brun”, precum şi un spectacol literar artistic susţinut de Teatrul Scena din Târgu Mureş.

Duminică, 5 iulie, manifestările au cuprins vernisajul unei expoziţii de artă plastică şi istorico-documentară, un concert de jazz, precum şi expoziţii de arme şi armură, reconstituiri de tehnici de luptă, demonstraţii interactive, ateliere de meşteri medievali etc.

 

Festivalul MedievArtFest şi Festivalului culinar Ceaunul Fermecat

 

Tot în perioada 3-5 iulie, la Târgu Neamţ s-au organizat Festivalul MedievArtFest şi Festivalului culinar Ceaunul Fermecat.

Timp de trei zile, Cetatea Neamţ a recăpătat atmosfera de odinioară, iar oraşul a devenit un centru de spiritualitate medievală.

„Vom avea parte de gastronomie locală, de spectacole şi animaţie menite să recompună atmosfera medievală. În acelaşi timp, vizitatorii se vor putea delecta cu bunătăţi tradiţionale pregătite la faţa locului, cum ar fi costiţa cu prune uscate, scăriţă afumată cu varză călită, fasole cu ciolan, viţel la proţap, hribi la ceaun, sloi la ceaun, ciorbe, tochitură, plus multe alte delicii culinare”, spuneau, înainte de deschiderea manifestărilor, reprezentanţii Asociaţiei Valea Ozanei, organizator al evenimentului.

Ediţia de anul trecut a cuprins Festivalul de teatru medieval, Târgul de echitaţie, meşteşuguri şi arme medievale şi Festivalul culinar. Au avut loc proiecţii de filme, o sesiune de comunicări ştiinţifice, momente de animaţie stradală, festivalul încheindu-se cu o paradă, urmată de retragerea cavalerilor cu torţe.

Sărbătoarea Sânzienelor, la Tupilaţi

Sarbatoarea Sanzienelor

Duminică, 21 iunie, locuitorii comunei Tupilaţi au marcat cea de-a XX-a ediţie a „Sărbătorii Sânzienelor”. Pe lângă bâlciul tradiţional, iubitorii tradiţiilor locale s-au bucurat şi de o prezentare a cântecului şi dansului popular moldovenesc.

„Sărbătoarea Sânzienelor reprezintă şi un prilej de întâlnire a tinerilor ce doresc să-şi unească destinele, o sărbătoare a iubirii, cinstită cum se cuvine, cu cântec şi joc. Nu vor lipsi meşterii populari, care-şi vor prezenta obiectele artistice, nici comercianţii care îi vor încânta pe cei prezenţi cu felurite gustări specifice bâlciului de altădată”, a spus Romică Leonte, bibliotecar şi director al Căminului Cultural Tupilaţi.

În cadrul manifestărilor, Biblioteca Comunală Tupilaţi a găzduit simpozionul „Semnificaţia zilelor de sânziene”, în timp ce, la muzeul sătesc, a avut loc simpozionul „Tradiţii locale de Sânziene”.

Nu în ultimul rând, pe scena special amenajată din parcul comunal au evoluat grupul artistic „Sânzienele” din Tupilaţi, Grupul de fluieraşi „Ciobănaşul” Tupilaţi, Fanfara „Zece Prăjini” şi Ansamblul folcloric „Floricică de la munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ.

 

Exponatul lunii iulie: vas preistoric cucutenian

exponatul lunii iulie

În cadrul proiectului „Exponatul lunii”, Muzeul de Istorie şi Etnografie din Târgu Neamţ ne propune, pentru luna iulie, un obiect deosebit, respectiv un vas de lut vechi de cinci milenii. Este vorba despre un recipient, de formă rectangulară, descoperit în 1960 în situl arheologic de la Târpeşti. „Tipul acesta de vase este unul foarte rar întâlnit în aşezările culturii Cucuteni. Originea acestor recipiente poate fi plasată mult mai timpuriu, chiar la nivelul neoliticului. În literatura de specialitate se vorbeşte despre faptul că aceste vase erau folosite în cadrul ceremoniilor religioase sau pentru păstrarea unor substanţe mai deosebite şi chiar pentru culori”, ne-a explicat dr. Vasile Diaconu, muzeograf. Aşezarea de la Târpeşti a fost cercetată în deceniul şase al secolului trecut. Rezultatele deosebite ale cercetărilor o recomandă ca un sit arheologic etalon pentru zona est-carpatică, aici fiind descoperite multe locuinţe ale culturilor Precucuteni şi Cucuteni, dar şi numeroase vestigii arheologice. Aşezarea de la Târpeşti a fost locuită din neoliticul timpuriu şi până la jumătatea mileniului I. d. Hr. Implementarea conceptului „Exponatul lunii” reprezintă o modalitate inedită prin care Muzeul de Istorie şi Etnografie din Târgu Neamţ îşi valorifică piesele muzeale.

 

Festival de lăută, la Cetatea Neamţului

festival de lauta

În perioada 21-23 august, va avea loc la Cetatea Neamţului cea de-a V-a ediţie a Festivalului de lăută, manifestare organizată sub patronajul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi al Complexului Muzeal Judeţean Neamţ. Evenimentul continuă proiectul serilor de artă medievală desfăşurat, în ultimul deceniu, în patru sit-uri medievale din Ţara de Sus a Moldovei.

Manifestarea este deschisă atât pleiadei de lăutişti din România (menestreli din Iaşi, Timişoara, Hunedoara), dar şi unor instrumentişti ce s-au asociat lăutei (teorbă, vihuela, harpă celtică, virginal). Proiectul educaţional îşi propune promovarea acestui instrument mai puţin cunoscut în România, dar şi sensibilizarea instituţiilor de învăţământ muzical, în vederea introducerii acestuia în studiul curent.

Alături de concertele de lăută, programul festivalului cuprinde, prin tradiţie, spectacole de teatru, scenete şi animaţie pentru copii, Commedia dell’arte, teatru de păpuşi, ateliere de confecţionare de păpuşi tradiţionale, spectacole folclorice, dansuri tradiţionale, prezentări de activităţi lucrative specifice perioadei medievale (meşteşugari, negustori, agricultori), expoziţii specifice, conferinţe publice pe teme de istorie şi literatură veche.

 

190 de ani de la naşterea Elenei Cuza

 

Pe 17 iunie s-au împlinit 190 de ani de la naşterea Elenei Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. După moartea soţului ei, „sfânta” – aşa cum o numeau localnicii – va fi soră la Spitalul de Copii „Caritatea” din Iaşi, iar din 1903 se stabileşte la Piatra-Neamţ. A locuit în casa situată pe strada „Ştefan cel Mare”, la numărul 35, casă cumpărată, pe când se afla în Elveţia, de la familia ing. Bacalu.

Elena Cuza şi-a ales ca loc de retragere oraşul Piatra-Neamţ şi pentru a fi mai aproape de fratele ei, T. Rosetti. În anul 1907, cei doi merg la Ruginoasa şi spală osemintele domnitorului. La 24 ianuarie 1909, când se împlineau 50 de ani de la Unire, Elena Cuza a fost vizitată de Nicolae Iorga, iar manifestările dedicate evenimentului s-au desfăşurat în faţa casei sale.

Cu ocazia sărbătoririi centenarului Unirii Principatelor, pe această casă a fost montată o plăcuţă, purtând următorul text: „24 Ianuarie 1859 – 24 Ianuarie 1959. Aici şi-a trăit ultimii ani de viaţă Elena Cuza (născută Mavros), soţia primului domnitor al Ţării Române Unite, care l-a înţeles şi sprijinit în realizarea năzuinţelor poporului”.

Între actele de caritate ale principesei se numără şi donaţia către primul spital al oraşului Piatra-Neamţ, care funcţiona în imobilul unde astăzi se află Centrul de Îngrijiri Comunitare. Aici, se află un bust al Elenei Cuza, realizat de sculptorul Silviu Bejen.