Dumitru Radu Popescu, premiat pe prispa lui Creangă
Prima ediţie a Premiului Naţional pentru Proză „Ion Creangă” s-a deschis duminică, 30 aprilie, la sala „Calistrat Hogaş” a Consiliului Judeţean Neamţ, cu o participare modestă a publicului nemţean (Unde ne sunt profesorii de română şi învăţăceii lor?) dar în prezenţa preşedintelui Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, a unor intelectuali români de marcă. După deschiderea oficială, a avut loc simpozionul „ION CREANGĂ, un homerid în povestea fără de sfârşit a lumii”, la care au participat academicianul Nicolae Manolescu şi scriitorii Daniel Cristea Enache, Vasile Spiridon, Mircea Coloşenco, Constantin Parascan, Constantin Tomşa, Cassian Maria Spiridon, Ioan Holban, Eugen Negrici, Nicolae Scurtu, Constantin Bostan, Marius Miheţ. La finalul simpozionului scriitorul Marius Chelaru a prezentat o carte care cuprinde texte ale marelui scriitor humuleştean traduse în limba tătară.
Pe data de 1 mai a avut loc, la Humuleşti, pe prispa casei părinteşti a marelui povestitor Ion Creangă, în prezenţa preşedintelui Uniunii Scriitorilor din România, academicianul Nicolae Manolescu, festivitatea de decernare a Premiului Naţional pentru Proză „Ion Creangă” Opera Omnia. Laureatul primei ediţii a fost Dumitru Radu Popescu, ales dintre următorii nominalizaţi pentru premiu – Gabriela Adameşteanu, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Petru Cimpoeşu, Varujan Vosganian.
Calistrat Hogaş, un clasic al literaturii de călătorie
Cu ocazia împlinirii a 170 de ani de la naşterea scriitorului Calistrat Hogaş, Consiliul Judeţean Neamţ, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeul Memorial „Calistrat Hogaş”, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iaşi şi Societatea Scriitorilor din Neamţ au organizat, pe data de 26 aprilie, la Muzeul Memorial „Calistrat Hogaş”, o serie de manifestări, sub titulatura „Calistrat Hogaş, un clasic al literaturii de călătorie”.
Invitaţi speciali ai manifestării au fost prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, Cassian Maria Spiridon, Mircea Platon şi Marius Chelaru din partea Filialei Iaşi a USR. „Invitaţii speciali, care s-au făcut remarcaţi atât prin studiile şi eseurile dedicate scriitorului, cât şi prin sprijinul constant acordat activităţilor noastre, au susţinut comunicări legate de viaţa şi activitatea celui sărbătorit. O serie de scriitori şi oameni de cultură locali, ca Emil Nicolae, Cristian Livescu, Lucian Strochi, Alexandrina Bostan, Radu Florescu, Nicolae Sava, Gheorghe Simon, Dorin Ploscaru, Dan Iacob şi alţii, au adus la rândul lor un omagiu celebrului înaintaş”, ne-a declarat Mihai Constantin, muzeograf la Muzeul Memorial „Calistrat Hogaş”.
Cu acest prilej, organizatorii evenimentului au acordat o serie de Diplome de Excelenţă celor care au „păstorit” Muzeul Memorial „Calistrat Hogaş”, reprezentanţilor mas-media care au promovat, prin scris şi imagine, această unitate, precum şi sponsorilor care au susţinut activitatea muzeului.
Oraşul mic mă fură-ncet…
În prezenţa unui numeros public, Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ a organizat marţi, 9 mai, la ora 17.00, în Sala „Cupola”, un nou eveniment cultural, o pledoarie pentru memoria locurilor, susţinută prin carte şi prin imagine. Este vorba despre lansarea volumului „Cuponul de pensie” de Gheorghe Ţepeş-Greuruş, recent apărut la Editura Cetatea Doamnei din Piatra-Neamţ, şi de expoziţia de acuarele „Oraşul mic mă fură-ncet…”, semnată de Arcadie Răileanu.
„Cartea inginerului Gheorghe Ţepeş-Greuruş este fresca unei lumi dispărute, care mai trăieşte în amintirile celor care au locuit-o, iar expoziţia maestrului Arcadie Răileanu este o pagină de istorie vizuală a oraşului, dăruită cu generozitate posterităţii”, a spus Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu”, într-o informare către de presă, premergătoare evenimentului.
Despre „Cuponul de pensie” au vorbit, în seara lansării, scriitorul Constantin Munteanu, prof. Marius Ţepeş, ec. Gheorghe Munteanu, ing. Ion Strătilă şi editorul Viorel Nicolau, iar acuarelele oraşului mic şi-au spus poveştile pe simeze, într-un eveniment moderat de scriitorii Dan Iacob şi Constantin Munteanu.
Expoziţie şi simpozion Mihail Kogălniceanu
Cu prilejul aniversării a 140 de ani de la proclamarea Independenţei de Stat a României, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ a organizat, pe data de 9 mai, o manifestare care l-a avut în prim plan pe marele om politic Mihail Kogălniceanu, de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta 200 de ani.
Evenimentul a debutat cu un simpozion în cadrul căruia au fost susţinute comunicările: „Mihail Kogălniceanu – un destin pentru România” – drd. Petronela Mihaela Tudose; „Documente din arhivele nemţene referitoare la Independenţă şi Mihail Kogălniceanu” – dr. Daniel Pavăl; „Inaugurarea statuii lui Mihail Kogălniceanu, Piatra Neamţ, 1913” – prof. Dan Mihăilesc; „Participarea Regimentului 15 Războieni la obţinerea Independenţei de stat a României” – prof. Gheorghe Radu. Simpozionul a fost urmat de vernisajul unei expoziţii reunind obiecte de patrimoniu aparţinând lui Mihail Kogălniceanu, expoziţie prezentată de dr. Mihaela-Cristina Verzea.
Reţinem portretul celui mai mare conducător cultural şi politic pe care l-au avut românii în epoca modernă, realizat de A. D. Xenopol: „Literator distins, istoric fruntaş, mare orator şi încă şi mai mare om de stat, a fost una din acele naturi alese ce greu încap câte două alături în un veac, pentru care timpul cât a trăit a fost prea scurt, şi spaţiul în care i-a fost învoit să se mişte prea neîncăpător spre a dezvolta uriaşa putere a concepţiilor, cugetărilor şi năzuinţelor lui… ţinta lui supremă fiind înălţarea neamului”.
Expoziţia „Monede şi decoraţii – valori de patrimoniu”
Până la începutul lunii iunie, Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ găzduieşte expoziţia temporară „Monede şi decoraţii – valori de patrimoniu”. Vizitatorii pot admira două tezaure monetare romane, constituite din dinari de argint, descoperite la Târpeşti şi Ghindăoani, dar şi monede provenite din descoperiri izolate. De asemenea, perioada evului mediu este reprezentată de tezaurul monetar descoperit la Cetatea Neamţ, alcătuit din aproximativ 160 de monede de argint din secolul XVII, la care se mai adaugă un număr de 60 de falsuri monetare, descoperite în interiorul cetăţii şi datate tot în secolul XVII. „Falsurile monetare, împreună cu numeroase resturi de ştanţare, confirmă existenţa unui atelier clandestin în interiorul fortificaţiei medievale. Tot în cadrul expoziţiei pot fi admirate numeroase monede de tip Sadagura, adică acele emisiuni de la sfârşitul secolului XVIII, comune ambelor Principate Române, Moldova şi Muntenia, şi care au fost puse în circulaţie, în timpul Războiului ruso-turc din 1768-1774, de către armata de ocupaţie rusă. De asemenea, au fost valorificate expoziţional numeroase exemplare monetare din a doua jumătate a secolului XIX, datorate lui Carol I. Dintre exemplarele străine pot fi văzute o serie de bancnote ruseşti, din perioada ţaristă, de dimensiuni foarte mari”, a spus cercetător dr. Vasile Diaconu, muzeograf la Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ.
Salonul profesorilor de educaţie plastică
Un cerc pedagogic al profesorilor de educaţie plastică s-a concretizat printr-o expoziţie, care a fost vernisată vineri, 5 mai, la Galeriile de Artă „Lascăr Vorel”. Cadrele didactice – Grigore Agache, Ştefan Diaconu, Lucian Gherasim, Lucian Gogu-Craiu, Mihaela Humă, Nicu Luca, Corina Mariş, Ana Maria Margine, Mihaela Pop, Damian Popa, Ştefan Potop, Cristinel Prisacaru, Ştefan Roşu, Lucian Tudorache şi Mihaela Zânica – predau la şcoli şi licee din Piatra-Neamţ.
„Această primă ediţie am curatoriat-o eu, pentru a doua ediţie s-a oferit Ana Maria Margine. Aici expun profesorii de educaţie plastică, profesorii profesorilor de educaţie plastică şi profesorul profesorilor profesorilor de educaţie plastică, respectiv invitatul special Neculai Augustin Cristea, pe care l-am cunoscut acum 45 de ani, când eram în clasa a V-a la Şcoala din Tazlău”, a declarat, în deschiderea evenimentului, prof. Ştefan Potop, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) Neamţ. Expoziţia, curatoriată de pictorul Ştefan Potop, s-a desfăşurat sub antetul Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ, Uniunii Artiştilor Plastici – Filiala Neamţ şi Complexului Muzeal Judeţean Neamţ printr-un proiect realizat cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Piatra-Neamţ.
Proiectul „Hangu – lacrimi din adâncuri”
Biblioteca Hangu a demarat, recent, proiectul „Hangu – lacrimi din adâncuri”, care îşi propune să adune într-un volum toate articolele de presă care fac referiri la strămutare, toate informaţiile preluate de la cei care au scris despre acele momente, dar şi mărturii, fotografii şi informaţii descoperite în timp ori simple înregistrări audio.
„M-am oprit asupra acestui eveniment pentru că strămutarea a avut o influenţă covârşitoare asupra dezvoltării comunităţii noastre – nici o altă localitate din România nu a fost supusă unor transformări atât de profunde, aşa cum a suferit comuna Hangu – dar şi pentru că despre strămutare s-a scris puţin (poate şi pentru faptul că atunci le era interzis oamenilor să vorbească despre bisericile dărâmate, despre cimitire dezgropate şi despre drama dezrădăcinării trăită de fiecare în parte) şi, de cele mai multe ori, doar atunci când ruinele s-au ivit de sub ape, iar corespondenţii unor publicaţii au consemnat acest fapt”, ne-a spus bibliotecara Liliana Pântea, coordonator al proiectului.
Între personalităţile de seamă ale comunei Hangu se numără istoricul Constantin Matasă – întemeietorul Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ, renumitul compozitor Gavriil Galinescu şi învăţătorul Teoctist Galinescu – fondator şi preşedinte de onoare al Fundaţiei Culturale „Gavriil Galinescu” şi iniţiatorul publicaţiei locale „Ţara Hangului”.
Expoziţia „Jucării de altădată”, la Muzeul de Istorie Roman
Muzeul de Istorie Roman găzduieşte, până pe data de 9 iunie, expoziţia „Jucării de altădată”, aparţinând colecţionarilor Gorea Iulian şi Ştefan din Piatra-Neamţ.
După cum informează organizatorii, expoziţia se adresează în special copiilor, în vitrine fiind expusă o gamă diversă de jucării, grupate pe categorii: maşini industriale, maşini de transport (autobuze, tramvaie, trenuri), maşini de curse, maşini militare (inclusiv vapoare şi avioane), dar şi păpuşi, jocuri sau instrumente muzicale. Expoziţiile de jucării nu sunt o noutate decât pe plan local, muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti inaugurând, anii trecuţi, o expoziţie de jucării de colecţie din perioada 1895-1930. Intitulată „Bing. Magia jucăriilor”, expoziţia era realizată în parteneriat cu Asociaţia Colecţionarilor de Jucării Vechi şi cuprindea maşinuţe, avioane şi vaporaşe produse de compania germană Gebrüder Bing (devenită ulterior Bing Werke) din Nürenberg, o firmă care a marcat o nouă eră în istoria jucăriilor din toate timpurile.
Cea mai veche jucărie prezentă în expoziţie era o lanternă magică, având douăsprezece diapozitive din sticlă, păstrată şi etalată în cutia originală, datând din 1889, iar cea mai „nouă” jucărie era un hidroavion din 1930.