O merituoasă absolventă a Facultăţii de Litere s-a hotărât să meargă la altar cu amicul ei de facultate. Cum în Epoca Internetului fetele se duc în peţit la băieţi, proaspăta profesoară a tăiat-o la ţară, la viitorii socri, să le arate cât era de frumoasă, zveltă şi mlădioasă. Bătrânii, foşti învăţători, astăzi prosperi privatizaţi, cu limuzină cu geamuri fumurii, au primit-o cu drag şi au tratat-o cu toate bunătăţile pământului. Apoi, i-au pus două întrebări de baraj. Prima: „Da matale ce zestre ai?” La care cea întrebată a răspuns sincer: „Un carnet de student plin cu note de zece!” „Cam puţin, cam puţin!”, a zis mama soacră. Şi au continuat complimentele. Mai o prăjitură, mai o cafea şi a picat întrebarea a doua: „Dar familia matale de ce nu a venit să ne cunoaştem?!” Şi din nou s-a răspuns cinstit: „Nu am părinţi, am crescut la Casa copilului!” Şi a urmat partea urâtă a evenimentului. Deşi iubirea mişcă stelele şi soarele, spiritul de gaşcă a parveniţilor a spus „Nu!” Căsătoria nu s-a mai perfectat niciodată. Nu le-a mai plăcut nora. Povestea de iubire s-a terminat.
Ce înseamnă gaşcă? Să vedem ce zice DEX-ul. Definiţia găsită? „Un grup de oameni uniţi între ei în vederea săvârşirii unor acţiuni reprobabile. Grup de oameni care se află la periferia societăţii. O clică, o cârdăşie”… (pag. 364). Câteva precizări suplimentare. Cuvântul „gaşcă” a devenit extrem de uzitat după Decembrie ’89. Pe vremea lui ăl de nu mai este, prin gaşcă înţelegându-se gunoaiele societăţii. Huliganii târgului, vagabonzii incalificabili. Astăzi, în zilele luminoase ale democraţiei, toţi băieţii de băieţi se găsesc musai într-o gaşcă beton. Se întâlnesc în faţa blocului, seara de seară, beau, înjură şi scuipă după trecătorii nesimpatizaţi. Melodia fredonată permanent? „Am gaşca mea şi mă bazez pe ea”. Pe zidurile unui bloc din Precista (Piatra Neamţ) scrie cu majuscule „Şalăii mahalalei” şi urmează un pomelnic cu membrii de frunte ai coteriei.
Spiritul de gaşcă e semnalat peste tot în societatea în care trăim. La profesori, poliţişti, afacerişti, politicieni, medici, inspectori… Ce fel de inspectori? Din care doriţi dumneavoastră. Dacă un părinte acuză un profesor de… toţi colegii din şcoală susţin că nu-i adevărat. Că cel acuzat este un exemplu de conduită şi pregătire profesională. Pe cine consideră elevii „profesor de gaşcă”? Pe educatorii tineri, frumoşi, veseli, permisivi, care nu fac primele şi ultimele ore. Care vin pe sărite la şcoală şi promovează toate loazele trăsnite din clasă, indiferent dacă pun sau nu mâna pe carte. Asta-i situaţia! Probabil de aceea numărul elevilor care abandonează şcoala se măreşte de la an la an.
Dumitru RUSU