Stefan cel Mare. Din istorie în veşnicie
În vara anului 2017, la aniversarea a 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a Domnitorului Ştefan cel Mare, Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Bucovinei au demarat proiectul expoziţional Ştefan cel Mare. Din istorie în veşnicie, beneficiind de sprijinul Consiliului Judeţean Suceava şi de cel al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. La acest demers expoziţional s-au alăturat instituţii muzeale de prestigiu: Muzeul Naţional al Literaturii Române (Bucureşti), Complexul Muzeal Naţional „Moldova” (Iaşi), Complexul Muzeal Judeţean „Iulian Antonescu” (Bacău), Muzeul Judeţean Botoşani, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ ş. a. După vernisajul de la Suceava, expoziţia a fost itinerată la Iaşi de Muzeul de Istorie al Moldovei (în 2017), iar în 2018 a fost deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României (26 aprilie – 28 iulie 2018), poate fi admirată la sediul Muzeului de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ (7 septembrie – 2 noiembrie) şi va avea vernisajul la Alba Iulia, în preajma datei de 1 decembrie. Expoziţia conţine peste 300 de obiecte – manuscrise, icoane, bunuri arheologice – descoperite în cursul cercetărilor de la Suceava, Iaşi, Bacău, Vaslui, Hârlău, Botoşani, Târgu Trotuş, aparţinând secolelor XV-XVII: arme, obiecte de podoabă, monede, vase, cahle pentru sobă şi textile arheologice.
Festivalul Internaţional de Folclor
* O sărbătoare a muzicii, dansului şi portului popular
În perioada 2-7 august judeţul Neamţ a fost gazda celei de a XXI-a ediţii a Festivalului Internaţional de Folclor „Ceahlăul”. Organizatorii, Consiliul Judeţean Neamţ şi Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, au lansat invitaţii mai multor ansambluri folclorice din întreaga lume. Au răspuns grupuri reprezentând cultura tradiţională din Asia (Taiwan) şi Europa (Macedonia, Grecia, Georgia, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, Ucraina).
Au fost prezente şi două formaţii care activează în România, dar reprezintă comunităţi ale minorităţilor conlocuitoare: Ansamblul de dansuri al comunităţii poloneze din Suceava şi Ansamblul folcloric tătăresc „Qarasú” al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, filiala Medgidia.
Nu au lipsit grupurile care să reprezinte folclorul românesc – Ansamblul de cântece şi dansuri „Burnasul” (Teleorman) şi „Floricică de la munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ.
Ca la fiecare ediţie desfăşurată în cei douăzeci şi şapte de ani de existenţă, şi în 2018 festivalul îşi păstrează caracterul itinerant. Ansamblurile participante au oferit spectacole în oraşele din întreg ţinutul. Astfel, în afară de paradele desfăşurate pe străzi, s-au putut bucura de dans, muzică şi port popular spectatorii din Piatra-Neamţ (pe 2 şi pe 7 august), Roman (3 august), Târgu Neamţ (4 august), staţiunea Durău din comuna Ceahlău (5 august), Bicaz (6 august).
Expoziţia „Amprente” a pictorului Dumitru Macovei
În perioada 6-26 septembrie 2018, Muzeul de Artă a găzduit expoziţia tematică „Amprente” a pictorului Dumitru Macovei. Născut în Moineşti, Dumitru Macovei a urmat Şcoala de Artă Murală din cadrul Patriarhiei Române şi Universitatea de Arte „Luceafărul” – Bucureşti. Membru UAP din 1991, artistul este cunoscut mai ales pentru măiestria cu care realizează fresce în biserici. Pentru priceperea de care a dat dovadă în realizarea picturii de interior a Mănăstirii Dridu, el a fost distins cu Premiul Naţional pentru Artă Sacră a Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti, în 2004. De asemenea, a fost nominalizat pentru premiul Bienalei Naţionale de Artă Plastică „Lascăr Vorel”, ediţia 2017.
Emil Nicolae, critic de artă: „Este o expoziţie despre pictură, este pictură despre pictură, în sensul că nu imaginea este cea care trebuie să acapareze atenţia, ci obiectul pictural”.
Dumitru Macovei, artist plastic: „Lucrările pe care le vedeţi sunt făcute în ultimii doi ani. Sunt doar uleiuri pe pânză. Am vrut să transform materia, s-o însufleţesc. Iubesc foarte mult faptul că, prin culoare, pot să scot din anonimat un anumit obiect”.
Despre artist şi opera sa, se fac referinţe în volumele: Enciclopedia Artiştilor Români Contemporani, vol. IV, Dicţionarul Ilustrat al Artelor Frumoase din Moldova, 1800-2010, Valentin Ciucă, Un Secol de Arte Frumoase în Moldova, vol. I.
Debut de stagiune la Teatrul Tineretului
Teatrul Tineretului deschide stagiunea 2018-2019 cu două premiere: AMINTIRI, spectacol-concert de Ada Milea, după Ion Creangă şi FEMININ de Elise Wilk, în regia lui Eugen Jebeleanu. La fel ca şi spectacolul-concert VISĂTORUL, având chiar aceeaşi distribuţie, noua creaţie a Adei Milea explorează lumea copilăriei, de data aceasta pornind de la un text clasic pe care îl revizitează cu umor şi ingeniozitate. AMINTIRI este locul de întâlnire al celor mai tineri spectatori cu spectatorii adulţi, care şi-au păstrat curiozitatea şi prospeţimea privirii. În distribuţie: Andrei Merchea Zapotoţki, Emanuel Becheru, Rareş Pârlog, Gina Gulai, Corina Grigoraş, Dragoş Ionescu, Nora Covali, Cătălina Ieşanu, Maria Hibovski, Valentin Florea, Cătălina Bălălău, Sir Blues Vali Răcilă (invitat special)
FEMININ s-a născut pornind de la textul lui Elise Wilk, comisionat de Teatrul Tineretului special pentru actriţele din trupa TT. Pe baza interviurilor cu cele 12 actriţe din distribuţie, s-a construit o ficţiune despre iubire, responsabilitate şi, nu în ultimul rând, despre presiunile la care se supun tinerii în era tehnologiei. În distribuţie: Aida Avieriţei, Cătălina Bălălău, Sabina Brânduşe, Corina Grigoraş, Loredana Grigoriu, Gina Gulai, Ecaterina Hâţu, Maria Hibovski, Cătălina Ieşanu, Lucreţia Mandric, Cristina Mihăilescu, Adina Suciu.
„Biserici şi duhovnici”
* Expoziţie de pictură Dumitru Bezem
Sala Cupola a Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu” Neamţ găzduieşte expoziţia de pictură a lui Dumitru Bezem intitulată „Biserici şi duhovnici”, cu tablouri din colecţia Elena şi Vasile Pleşca, în perioada 3-20 septembrie 2018. Vernisajul expoziţiei a avut loc marţi, 4 septembrie, iar expoziţia a fost comentată pentru public de preotul poet Dorin Ploscaru: „Dumitru Bezem este un poet al culorii, un pictor care stăpâneşte foarte bine substanţa poetică a exprimării plastice. Ar fi bine să întemeiem o catedră de Bezemologie, una de Filimonologie, o alta de Agapeologie, pentru că aceşti bărbaţi ai picturii din Neamţ au beneficiat de cronici elogioase de-a lungul vremii şi sunt personalităţi de marcă ale picturii româneşti. Le mulţumesc colecţionarilor Elena şi Vasile Pleşca. Domniilor lor le datorăm această bucurie şi îi felicităm pentru perseverenţă, pentru pasiune, pentru dorinţa de a aduce o picătură de frumos şi de bunătate în inimele şi sufletele noastre”.
Dumitru Bezem: „Sinceritatea este primul criteriu care arată dacă un tablou este bun sau nu. Oricât farmec ar avea o lucrare nu poate fi bună dacă nu-ţi «vorbeşte», dacă nu îţi reţine atenţia din primul moment.
Iubesc imaginile care au o anumită arhitectură, ceva arhaic, fapt ce face ca lucrarea care le reprezintă să capete virtuţi simbolice, să devină expresia unei atitudini faţă de lume şi faţă de oamenii de la munte în general”…
Târgul de Carte „LIBRIS NEAMŢ”
În perioada 13-16 septembrie, Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Neamţ a organizat, cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ şi al Primăriei municipiului Piatra-Neamţ, ediţia 2018 a Târgului de Carte LIBRIS, sub genericul „Centenarul Marii Uniri în cărţile scriitorilor de pe cele două maluri ale Prutului”. Aşa cum ne-am obişnuit în anii anteriori, programul prezentei ediţii a cuprins expoziţii de cărţi cu vânzare, lansări de carte, prezentări de cărţi şi reviste şi conferinţe etc. O noutate a Libris-ului pietrean este că el a fost precedat, în premieră, de o ediţie desfăşurată la Roman, în perioada 16-19 august.
La Piatra-Neamţ au avut lansări de carte: D. R. Popescu, Giuseppe Masavo, Vlad Vlas, Diana Drăguşanu, Violeta Lăcătuşu, Elisabeta Vartic, Mihai Hanganu, Ioan Roman Suseni, Vasile Checheriţ, Gabriela Livescu ş. a. A avut loc prezentarea revistei Antiteze – numerele 50 şi 51 şi s-au produs numeroase ieşiri la rampă ale unor poeţi sau tinere talente muzicale nemţene. Întâlnirile cu publicul au fost moderate de Raluca Naclad, Nicolae Boghian, Cristian Livescu, Valentin Ajder, Carmen Elena Nastase, Mihai Hanganu, Nicolae Sava, Constantin Dram, Constantin Tomşa,Virgil Răzeşu ş. a. Au fost prezente editurile: Timpul, Humanitas, Limes, Eikon, Cigarux, Graph Est 2018, Tipomoldova, Papirus Media, Serafica, Vasiliana, Ateneul Scriitorilor Bacău, eCreator Baia Mare ş. a.
Ediţie aniversară a Festivalului de Teatru
A XXX-a ediţie a Festivalului de Teatru Piatra-Neamţ se desfăşoară între 20 septembrie şi 1 octombrie, în anul în care Teatrul Tineretului împlineşte 60 de ani de existenţă. Vor fi prezentate 31 de spectacole, 36 de reprezentaţii, cinci concerte, trei ateliere, trei lansări de publicaţii, un spectacol-lectură, o proiecţie de film documentar, va exista un juriu de liceeni, şi se vor desfăşura un colocviu sub genericul „Arhivele insecurităţii” şi numeroase sesiuni de discuţii cu publicul. Prezenta ediţie revine la formula internaţională a festivalului, prin participarea unor companii de teatru din Franţa, Italia şi Portugalia şi reia ideea prezentării spectacolelor din festival şi în alte localităţi decât Piatra-Neamţ.
Programul ediţiei curente propune iubitorilor de teatru spectacole de dramaturgie contemporană care chestionează teme ale societăţii de azi, teatru documentar, spectacole realizate de tineri creatori (semnate de regizori sub 30 de ani), dialogul cu alte spaţii culturale europene, proiecte artistice cu componentă educaţională (ateliere dedicate spectatorilor de toate vârstele, spectacole ale profesioniştilor în colaborare cu adolescenţii), evenimente interdisciplinare (spectacol de dans, concerte, spectacol – lectură, proiecţie de film documentar, performance), spectacole pentru public tânăr şi foarte tânăr (dintre care două sunt produse de Teatrul Tineretului).
La GTK – Expoziţie de desen inspirată de cultura Cucuteni
Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ a găzduit, în perioada 14-24 august 2018, o expoziţie de desene inspirate din ceramica culturii Cucuteni realizate de elevi de la Şcoala Gimnazială nr. 2 Piatra-Neamţ.
În cadrul unui proiect amplu intitulat „Arta neolitică”, elevilor claselor a V-a li s-au prezentat imagini cu frumoase vase din cultura Cucuteni. Muzeografa Daniela Amariei, de la Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni din localitate, a trezit interesul elevilor pentru străvechea cultură ce atinge o vârstă de până la 6.000 de ani. Elevii au realizat schiţe după ceramica Cucuteni, la muzeu, sub îndrumarea profesoarei Elena Ispas. O primă expoziţie cu aceste lucrări – la care s-au adăugat desene realizate de elevii clasei a V-a de la Şcoala Gimnazială nr. 7, structura Văleni – a avut loc la Muzeul de Istorie din Piatra-Neamţ, în cadrul manifestării Noaptea Muzeelor, din perioada 19-20 mai 2018. A doua expoziţie este aceasta de la Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ.
Ceramica Cucuteni este realizată fără folosirea roţii olarului, pentru că acesta nu fusese inventată încă. Pentru colorare, au fost utilizate trei culori caracteristice, obţinute din pigmenţi foarte rezistenţi, care au conservat până astăzi fascinantele motive decorative, bogată sursă de inspiraţie, inclusiv pentru expoziţia de la Biblioteca Judeţeană.
Expoziţia Elena Uţă Chelaru
Miercuri, 8 august 2018, la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, în prezenţa unui public avizat, a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură Elena Uţă Chelaru (1930-2013). Expoziţia reuneşte peste 40 de lucrări de pictură şi grafică, cu o valoare deosebită, aflate în colecţia particulară Viorica şi Virgil Ţuţurman, dar şi în patrimoniul Muzeului de Artă.
Elena Uţă Chelaru, nume important al picturii contemporane, s-a născut la Chişinău, în 1930. Artista şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la Piatra-Neamţ, oraş unde a urmat şcoala primară şi Liceul Teoretic de fete.
În 1956 a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia pictură, unde a studiat cu artişti iluştri ca Samuel Mutzner, Catul Bogdan, Alexandru Ciucurencu, Ionel Jianu. Prima expoziţie personală a avut-o în 1964. Este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din 1956 dar şi a mai multor Academii de Artă, precum Academia Internaţională „Mario Gori”, Academia Internaţională „Pontzen” din Napoli şi Academia „Gentium Pro-Pace” din Roma, Academia Statului Columbia (SUA), Academia Internaţională „Lutèce” Paris, Academia Europeană de Artă din Belgia.
În 2011 Sala „Constantin Brâncuşi” a Palatului Parlamentului a găzduit prima expoziţie retrospectivă – Elena Uţă Chelaru – reunind peste 200 de lucrări de artă, valoroase pentru arta românească contemporană.
Violeta MOŞU