■ 3/1933– n. Maria-Dana Lovinescu (n. Crivetz), la Piatra-Neamţ (d. 17. 11. 2012, Melbourne), ziarist, traducător literar, cunoscătoare a 4 limbi, a urmat Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti; căsătorită cu Radu Beligan (1952-1965), tatăl unicei lor fiice, Anamaria Beligan. A publicat cronici de teatru în mari cotidiene şi reviste, numeroase reportaje si interviuri cu scriitori, regizori cu precădere în Revista „Teatru”, unde a lucrat ca redactor; redactor principal la Revista „Magazin istoric”, consilier cultural al Bibliotecii Americane. Membră a U. S. (1966) şi a A. Z. A părăsit România (1982), împreună cu Anamaria, emigrând la Melbourne, unde a lucrat pentru Departamentul australian al imigraţiei. Traduceri din literatura universală şi toate cărţile fiicei sale, apărute la edituri din ţară.
■ 10/1951 n. Gabriel Ploscă, inginer, profesor, lider sindical. Absolvent al Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara, gradul didactic I în învăţământ acordat de Universitatea Politehnică Bucureşti (1993). Profesor la Colegiul Tehnic „Petru Poni” (1976-2008), membru în comisia naţională de chimie industrială, specialist în elaborarea de standarde ocupaţionale, evaluator de manuale şi autor de manuale şcolare. Participare la cursuri, seminarii şi programe de formare europene: „Prohibition of Discrimination to Promoting Equality” organizat de ILO-ITUC, „Dialog social în România şi în Uniunea Europeană. Locul şi rolul partenerilor sociali”, organizat de Institutul de Formare Economică şi Socială etc. (1997-2010). Vicepreşedinte al SLLICS Neamţ (1991-2008), apoi preşedinte, din 2008 – prezent. Vicepreşedinte al FSLI, coordonează Departamentul pentru Învăţământ Profesional şi Tehnic şi Departamentul Proiecte şi Formare (2002-prezent). Preşedinte al Uniunii Judeţene a Sindicatelor Democratice Neamţ (2000-prezent) etc. Manager de proiect POSDRU şi manager de proiect Leonardo da Vinci (2011-2014).
■ 11/1930 – n. Eduard Covali, la Orhei, Basarabia (d. 2. 11. 2002, Piatra-Neamţ), teatrolog, scriitor. A absolvit I. A. T. C. „I. L. Caragiale”, cu întreruperi, fiind condamnat politic, a lucrat pe diferite şantierele de construcţii. Diverse funcţii la T. T., (1961-1992), pictor-executant, secretar literar, director, regizor, consilier artistic. Debut publicistic în revistele „Teatrul” şi „Contemporanul”, (1957), şi cu pseudonimul V. Negrea, Colaborări: „Ceahlăul”, „Acţiunea”, „Antiteze”, „Ateneu”, „Asachi”, „Informaţia Primăriei”, „Apostolul”, „Meridianul Ozana”, „Credinţa neamului” ş. a. A dramatizat: «Vrăjitorul din Oz», «Inimă rece», «Cartea junglei». Debut editorial cu „Teatru”: «Ion Creangă sau mărazurile amintirilor», «Tinereţe fără bătrâneţe», « Belerophon», «Albă ca zăbava şi cei 7 pitici». Membru al U. S.
■ 13/1953 – n. Copel Moscu, la Piatra-Neamţ, regizor, scenarist de film, fotograf la ziarul „Ceahlăul”. A absolvit I. A. T. C. „I. L. Caragiale” (1978), angajat la Studioul de Film „Alexandru Sahia”, Bucureşti (director 1990-1992), a devenit unul dintre autorii marcanţi ai Noului Val în documentarul românesc al anilor ’80. A creat peste 50 de filme de scurt şi lungmetraj (regia şi scenariul), peste 25 de premii naţionale şi internaţionale: „Şcoala serală”, „Pe malul Ozanei”, „Şcoala mea iubită”, „Epoca de bronz”, „Va veni o zi”, „Am ales libertatea”. Predă la U. N. A. T. C. „I. L. Caragiale”, Bucureşti, şi la Universitatea de Arte, Bucureşti. Este un cunoscut consultant artistic pentru televiziune şi cinema. În anul 2010, a oferit publicului românesc primul festival de film experimental din România.
■ 15/1916 – n. Constantin-Virgil Gheorghiu, la Războieni, Neamţ (d. 22. 06. 1992, Paris), poet, prozator, reporter. A absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie, Bucureşti (1940). Debut cu versuri în „Bilete de papagal” şi editorial, cu „Viaţa de toate zilele” (1937); În 1963, este hirotonit ca preot al Bisericii Ortodoxe Române din Paris. Cărţi în ţară: „Ard malurile Nistrului”, „Cu submarinul la asediul Sevastopolului”, „Ceasul de rugăciune”, „Am luptat în Crimeea”, „Ultima oră”; peste hotare (traduse în limba română): „La Vingt-cinquième heure”; „La Cravache”; „La Maison de Petrodava”; „Perahim” şi multe altele.
■ 17/1878 – n. Alberto Cirilo, la Odessa (d. 2. 07. 1950, Piatra-Neamţ). Absolvent al Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică, Iaşi, profesor la: Şcoala Normală „Vasile Lupu”, Gimnaziul „Ştefan cel Mare”, Liceul Internat şi Liceul Naţional. În 1914, se stabileşte la Piatra-Neamţ, titular la catedra de muzică a Şcolii Normale „Gheorghe Asachi” şi ore la Liceul „Petru Rareş”. Compune operete, realizează armonizări, compoziţii pentru cor, pian, vioară şi orchestră. La Expoziţia Naţională (1906), primeşte medalia de bronz pentru scrieri muzicale.
■ 19/1953 – n. Viorel Nicolau, inginer, editor, anticar, filatelist, publicist. A absolvit Facultatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, Braşov, inginer la I. M. „Ceahlău” şi profesor-inginer la Grupul Şcolar de Construcţii. Din 1991, devine librar, anticar, atestat de Ministerul Culturii. A înfiinţat, în Piatra-Neamţ, prima librărie-anticariat privată. Este recunoscut ca un bun colecţionar de cărţi poştale ilustrate, organizator a peste douăzeci de ediţii ale Simpozionului naţional de cartofilie de la Piatra-Neamţ. A editat sute de cărţi (prin propria-i editură „Cetatea Doamnei”), autor, coautor sau colaborator la peste 30 de cărţi, îngrijitor de ediţii. Colaborator la toate publicaţiile din Neamţ.
■ 19/1966 – n. Mihael Balint, la Săbăoani, Neamţ, ziarist, eseist. A absolvit Facultatea de Mecanică a Institutul Politehnic din Iaşi (1993), director al Căminului Cultural din Săbăoani, tehnoredactor la „Maart’s Co”, tehnoredactor şi lector de carte, secretar general de redacţie la „Monitorul de Neamţ”, corespondent la „România liberă”, redactor la „Adevărul de seară”. Concomitent, a fost şi realizator al emisiunii „Ora lui Balint”, la Tele’M & Prima TV Piatra-Neamţ.
A debutat publicistic în Anuarul Institutului Politehnic Iaşi, 1988, cu eseul „Constantin Noica şi Şcoala de la Păltiniş”. Cărţi: „Eseu despre legenda lui Buddha” de Émile Senart (trad. din lb. fr.); „Contraforturi de-o zi”.
■ 20/1953 – n. Ioan Amironoaie, la Timişoara, profesor, compozitor, ziarist, absolvent al Conservatorului „Gheorghe Dima” Cluj. Peste 30 de ani de activitate la catedră în Judeţul Neamţ, ziarist („Realitatea Press” şi „Monitorul de Neamţ”), colaborări la radio şi tv., la: „Acţiunea”, „Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”, „Monitorul de Roman”, „Ochiul public” (Neamţ), „Convorbiri literare”, „Actualitatea muzicală”, „Bravo”, „Salut”. Interpret şi compozitor (piese muzicale difuzate pe posturile de televiziune centrale şi locale). Premii pentru proză („Sadoveniana”); al revistei „Tribuna”. Două volume din ciclul „Privilegii” (2004, 2005), alcătuite din interviuri cu mari personalităţi din lumea muzicală.
■ 22/1974, Mihai Floroaia, profesor la Colegiul Tehnologic „Spiru Haret” Piatra-Neamţ.
Licenţiat al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultatea de Teologie Ortodoxă (1997). Doctor în Teologie (2010), cu distincţia Magna cum Laude, la Universitatea „Babeş- Bolyai” Cluj-Napoca cu teza Inchiziţia între mit şi realitate. Cărţi: Inchiziţia între mit şi realitate, Cluj-Napoca (2016), Inchiziţia în Europa, Piatra-Neamţ (2001), Rolul metodei didactice în învăţământul religios, Piatra- Neamţ (2004), la care se adaugă numeroase studii şi articole de specialitate. Stagii de cercetare doctorală şi postdoctorală la Universitatea Catolică din Louvain-la-Neuve (Belgia), la Universitatea Miséricorde din Fribourg (Elveţia) şi la Institut de Recherche Religions, Spiritualités, Cultures, Sociétés al Universităţii din Louvain-la-Neuve. Stagiul de cercetare postdoctorală Identitate etnică şi confesională în Transilvania habsburgică, la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (2011-2013).
Formator-consilier ARACIP şi membru evaluator naţional în cadrul Agenţiei de Credite şi Burse de Studii (MENCS).
Colaborator al revistei Apostolul din nov. 2004 şi, din oct. 2010, redactor şi în Consiliul de redacţie al acesteia.
■ 24/1937 – n. Mihai Andone-Delahomiceni, la Homiceni-Bârgăuani, Neamţ. Absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie. Peste patru decenii de apostolat (1960-2000); apreciat cu distincţia „profesor evidenţiat”. După 1989, a fondat Cenaclul „Mesagerii tinereţii”; a contribuit la organizarea şi desfăşurarea manifestărilor dedicate celei de a 600-a aniversări a Municipiului Roman. Membru al Societăţii Culturale „Roman 600”, al Fundaţiei „Melchisedec Ştefănescu”, al Asociaţiei „Visarion Puiu” ş. a. Redactor-şef la „Înfrăţirea”, „Radar” şi responsabil de pagină la „Cronica romaşcană”. Cărţi: „Ruginoasa-Neamţ, pagini de istorie”, „Cu cărţile pe masă…”, „Între Efemer şi … Eternitate”, „2 metri pătraţi de pământ”, „Istoria oraşului Roman. 1392-1992” ş. a.
■ 26/2000 – d. Cătălin-Florin Stupcanu, la Ceahlău, profesor, ziarist, scriitor (n. 2. 04. 1938, Filioara, Agapia, v. fişa lunii aprilie.)
■ 27/1919 – n. Costache Andone, la Filipeni, Bacău, medic, animator sportiv şi cultural, a absolvit Facultatea de Medicină „Grigore T. Popa” din Iaşi. A profesat ca specialist ORL (dr. în medicină) la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi, apoi, din 1945, medic primar şi şef de secţie la Spitalul din Piatra-Neamţ. A înfiinţat şi a condus Policlinica cu Plată din Piatra-Neamţ (1984-1997). Membru al A. O. Ş. din România şi preşedinte al Filialei Neamţ. Distins cu numeroase diplome şi plachete, precum şi cu decoraţiile: Crucea Meritul Sanitar, Coroana României cu Panglica de Virtute Militară, în cel de Al Doilea Război Mondial, Virtutea Ostăşească, Medalia „Tudor Vladimirescu” ş. a.
■ 27/1937 – n. Nicolae Florian, la Vânători-Neamţ, învăţător, animator cultural, publicist, absolvent al Şcolii Pedagogice din Piatra-Neamţ (1956, şef de promoţie). A predat la şcolile din: Păstrăveni, Boiştea, Petricani, Lunca (director), Vânători-Neamţ. A fost director al Căminului Cultural (1968-1978); primar (1990 -1992) şi consilier comunal până în 2008. Cetăţean de omoare al comunei natale (2007). Colaborări: Revista „Apostolul”. Este autor al „Monografiei Comunei Vânători-Neamţ” (2006), lucrare importantă pentru informaţiile despre locuri şi instituţii din preajma localităţii Vânători (Mănăstirea Neamţ, Cetatea-Neamţ, Mănăstirile Secu şi Sihăstria ş. a.) şi despre mulţi intelectuali care au trăit pe aceste locuri.
■ 27/1948 – n. Constantin Ardeleanu, la Tazlău, scriitor, absolvent al Facultăţii de Studii Economice din Iaşi. Colaborator al multor reviste, în care au fost inserate peste 1.000 de articole şi cronici. Mai multe premii literare pentru proză. Membru al Societăţii Scriitorilor Militari, al U. Z. P. şi al Societăţii Scriitorilor din Judeţul Neamţ. Cetăţean de onoare al Comunei Tazlău. Câteva titluri: „Hâtrii Tazlăului”, „Timpuri interesante”; „Trif”, „Chetronia”, „Stenogramele unui ataşat militar”, „Hăituirea”; „Iubiri veştejite”, „Bizarul bazar al Fortunei”; „Hronicul hergheliilor hoinare”; „Gilberti”; „Infernul de ceară”; „Strada Blănari 18, colţ cu Doamnei”; „Tazlău, un sfert de infinit” ş. a.
■ 30. 09. 1909 – n. Max Blecher, la Botoşani (d. 30. 05. 1938), scriitor, a frecventat Liceul din Roman, bacalaureat la Paris. În 1928, i s-a descoperit Boala lui Pott, care a progresat. Spre sfârşitul anului 1934, se retrage la Roman, va continua să scrie şi să urmărească evoluţia vieţii literare din ţară şi din străinătate. Se defineşte ca adept al filosofiei lui S. Kierkegaard, iar prin opera literară se înscrie în ceea ce numim suprarealism. A debutat în „Bilete de papagal” (1930). A mai colaborat la „Le Suréalisme au service de la révolution” şi „Feuillets inutiles” (Paris), „Adam”, „Adevărul literar şi artistic”, „Viaţa românească”, „Lumea românească”, „Vremea”. Volumul de debut „Corp transparent”. Alte cărţi: „Întâmplări în irealitatea imediată” „Inimi cicatrizate”.
Constantin TOMŞA