Conform primei panorame culturale la nivel mondial publicate în decembrie 2015 de UNESCO, veniturile industriilor culturale şi creative (publicitate, arhitectură, cărţi, jocuri video, muzică, film, ziare şi reviste, spectacole live, televiziune, arte vizuale) se ridică la 2.250 miliarde de euro, mai mult decât serviciile de telecomunicaţii.
Sectoarele culturale şi creative sunt un motor cheie al economiilor dezvoltate şi în curs de dezvoltare şi se numără printre sectoarele cu cea mai rapidă creştere. Ele reprezintă 3% din PIB-ul global şi au 29,5 milioane de angajaţi în întreaga lume, mai mult decât industria auto din Europa, Japonia şi Statele Unite ale Americii.
Regiunea Asia-Pacific, lider al jocurilor video, reprezintă 34% din veniturile industriilor culturale la nivel mondial şi 40% din ocuparea forţei de muncă.
Europa totalizează 32% din venituri şi 25% din locurile de muncă, cu „o concentraţie mare de creatori”, şi cu 7 până la 10 dintre cele mai vizitate muzee din lume.
America de Nord reprezintă 28% din veniturile globale culturale şi 15% din ocuparea forţei de muncă. Continentul este lider în film, televiziune şi spectacole live.
Televiziunea este rege în America Latină (6% din venituri şi 16% din ocuparea forţei de muncă), cu emisiuni care sunt exportate în întreaga lume.
În Africa (3% din venituri şi 8% din ocuparea forţei de muncă), economia informală, în special concertele, este o parte importantă a scenei culturale.
Studiul, la care a contribuit şi Confederaţia Internaţională a Societăţilor de Autori şi Compozitori (CISAC) care reprezintă societăţi de gestiune colectivă a drepturilor de autor în 120 de ţări, subliniază că, pentru a exploata pe deplin potenţialul de cultură, creatorii trebuie „remuneraţi echitabil”, în special pe piaţa digitală, unde sunt avantajaţi în prezent intermediarii tehnici, în detrimentul creatorilor. (RED.)