În ultima vreme, colaborarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” cu Academia Naţională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamţ a îmbrăcat forme variate şi din ce în ce mai interesante. Una dintre acestea este organizarea stagiunii artistice, care datează din anul 1998, de la înfiinţarea Colegiului Universitar de Muzică în Piatra-Neamţ.
Anul acesta, deschiderea stagiunii artistice 2022-2023 a avut loc printr-un Concert Extraordinar susţinut în data de 12 octombrie, la Sala „Calistrat Hogaş” a Consiliului Judeţean Neamţ.
În cuvântul de început al evenimentului, Valentin Andrei, reprezentantul Centrului „Carmen Saeculare” a amintit despre importanţa Vacanţelor Muzicale în peisajul artistic al judeţului nostru, în special ca rampă de lansare sau confirmare artistică pentru mulţi muzicieni. Precum Vacanţele, Stagiunea artistică vine, la rândul ei, să fie suport moral şi didactic zecilor de studenţi ai Facultăţii de Muzică de la Piatra-Neamţ. Un alt câştig al Stagiunii artistice a fost acela că melomanii urbei nemţene au fost martorii unor evoluţii de înalt nivel artistic ale unora dintre profesorii Academiei clujene. Ne gândim, în primul rând, la regretaţii Vasile Spătărelu, Grigore Pop, Cristian Misievici. Apoi, la Mihaela Spiridon, Radu Oţel, Gabriela Pepelea, Anastasia Buruian, Delia Irimie-Stoian, Kallo Ildiko, Rodica Trandafir, Alexandru Veleşcu, ori la componenţii Duo Melos – Constantin Andrei şi Titus Flueraş. Şi lista e mult mai lungă… – a declarat Valentin Andrei.
Artiştii care au păşit pe scenă în aplauzele publicului au fost: Mihaela Spiridon – pian, Teodor Radu – vioara I, Ioana Chirilă – vioara a II-a, Ioana Mardare – violă, George Bosnea – violoncel, Stelian Dima Resmeriţă – contrabas. Aceştia au susţinut pe parcursul serii un adevărat regal, ce poate fi denumit pe drept cuvânt vienez, având în vedere compozitorii preferaţi şi repertoriul ales.
Debutul concertului a fost triumfal, regal, luând în considerare faptul că vorbim despre valsul lui Johann Strauss – Wiener Blut, pe care oricine îl recunoaşte pe loc, datorită graţiei lirice şi entuziasmului pe care le emană. Odată cu a două piesă, Aria Viljei, compusă de Franz Lehar, a păşit pe scenă soprana Gabriela Iştoc, care ne-a copleşit cu farmecul său personal, cu sensibilitatea şi fineţea calităţilor vocale. După acest moment nostalgic din Văduva Veselă, Mihaela Spiridon şi George Bosnea au schimbat registrul şi ne-au introdus în atmosfera sacră a piesei Ave Maria (Johann Sebastian Bach/Charles Gounod), realizând o interferenţă atât de melodioasă între violoncel şi pian… Au mai urmat trei capodopere de Johann Strauss: Tritsch – Tratsch, Annen-Polka şi Feuerfest. Deşi înţeleg bucuria publicului la auzul unei piese jucăuşe, cum este de exemplu polka, nu pot să nu mărturisesc cât de daranjant mi se pare atunci când se aplaudă în timp ce muzicienii cântă. Cred că evoluţia acestora merită maximă atenţie şi respect, stând liniştiţi pe scaun, după care, la final, ne putem exprima aprecierea prin aplauze şi chiar ovaţii.
Merită remarcat cu prisosinţă şi momentul Casta Diva, în care soprana Gabriela Iştoc a interpretat remarcabil – plină de dramatism, distincţie şi feminitate – cea mai celebră arie a lui Vincenzo Bellini. Din punctul meu de vedere sarcina Gabrielei Iştoc a fost foarte grea, Casta Diva fiind favorita mea, pe care am ascultat-o de zeci de ori în interpretarea Mariei Callas. Dar, şi de acestă dată a fost o reuşită totală. Trebuie să adăugăm şi acompaniamentul pianistic atât de inspirat al Mihaelei Spiridon.
Ne-am luat rămas bun de la serata muzicală vieneză în sunetele ariei Meine Lippen (din opereta Giuditta de Franz Lehar) cu aceeaşi Gabriela Iştoc, spontană, zglobie, cu o atitudine atât de potrivită piesei, care ne-a răsfăţat cu o interpretare superbă, ce a cules ropote de aplauze.
În final, ca să nu se dezmintă, organizatorii au invitat publicul la următoarea manifestare a stagiuni: Euforica, cea de-a patra ediţie a turneului naţional Clasic la puterea a treia susţinut de Marin Cazacu şi ansamblul Violoncellissimo.
Gianina BURUIANĂ