Pe data de 20 octombrie s-au împlinit cinci ani de la moartea meşterului popular Nicolae Popa din Târpeşti (n. 13 august 1919), renumit pentru Muzeul Popular ridicat cu eforturile proprii, în curtea casei sale. Vestite în lumea întreagă, măştile lui Nicolae Popa au fost admirate de-a lungul timpului de mii şi mii de turişti români şi străini.
A fost un colaborator apropiat al arheologilor din Bucureşti, creator de costume şi măşti pentru teatrul popular (Ursul, Irozi, Jieni etc.), culegător de folclor, creatorul unui muzeu de artă populară şi etnografie în Târpeşti, creator de versuri pentru teatrul de amatori şi creatorul unui roman autobiografic în versuri.
Din tinereţe mi-au plăcut datinile şi obiceiurile strămoşeşti. De aceea am făcut muzeul. Mi-am dat seama că numai păstrând tradiţia putem dovedi că am existat ca popor. Şi Iorga spunea că o naţiune care nu-şi păstrează istoria poate să dispară! Regret că tinerilor le e ruşine cu portul nostru tradiţional. Port naţional mai frumos ca în România nu există nicăieri. Şi Apostolul Pavel îi povăţuia pe credincioşi să păstreze ce este bun. Ai noştri însă, în loc să ţină ce-am avut noi, tezaur şi bogăţii, se leapadă de ele. Tinerii au început să îmbrăţişeze ce vine din străinătate. În schimb, străinii apreciază mai mult decât noi ce avem noi aici, spunea meşterul nemţean.
De-a lungul timpului, lucrări lui Nicolae Popa au fost expuse în mari oraşe ale lumii, despre ele scriind Michel Fortin, Raymond Charles (prof. univ. dr. la Sorbona), Samuel Glotz, Sandra şi Scott Windeart sau etnologul Romulus Vulcănescu. În 1967 a primit premiul special al UAP, un an mai târziu a obţinut Meritul Cultural clasa I, iar în 1969 a luat Premiul I la expoziţia republicană de artă popular, precum şi o menţiune de onoare la Trienala Internaţională de Artă Naivă de la Bratislava. În 1974 a câştigat Medalia de aur la expoziţia republicană, iar în 1982 a primit Crucea de Onoare a Societăţii Franco-Britanice.
Lucrări publicate: „Cartea vieţii mele” – roman autobiografic în versuri (1996); „Din lumea văzută şi nevăzută” – cugetări, întâmplări şi snoave – în proză (2002); „De la lume adunate – altfel de întâmplări, povestiri, glume şi strigături” – în versuri (2006).
De asemenea, Nicolae Popa a reunit cultura, valorile tradiţionale locale şi obiceiurile din viaţa obştii în care a trăit în lucrarea „Lumea satului – datini şi obiceiuri pierdute”.
Irina NASTASIU