Valea Muntelui, aşa cum este numit cursul mijlociu al Bistriţei din munte, a oferit lumii ştiinţifice şi culturale mari personalităţi precum Constantin Matasă, preotul-arheolog şi scriitor, originar din comuna Ceahlău, Constantin Turcu, istoricul şi arhivistul născut la Izvorul Alb şi care a făcut clasele primare la Grinţieşu-Mare, Gheorghe Ungureanu, director al arhivelor ieşene, de loc din satul Schit, comuna Ceahlău, învăţătorul-cărturar Petru Sălăgeanu de la prima şcoală a muntelui, de la Răpciuni, Eftimie Luca, arhiepiscopul, din satul Schit, Gavriil Galinescu, muzicologul de la Hangu, G.T. Kirileanu, cărturarul de la Holda, Vasile Matasă, inginerul-inventator, generalul Dumitru Coroamă şi încă alţii. Adăugăm acestei înşiruiri pe profesorul Ştefan Ţifui şi încercăm să-i întocmim un portret de cuvânt.
Ştefan s-a născut la Spitalul din Hangu, la cunoscutul doctor Galinescu, la 4 august 1943. Era fratele mai mic al lui Vasile Ţifui, fiul cel mai mare al familiei, născut la 5 decembrie 1934, la Ceahlău. Acesta a fost absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Matematică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. A activat mai întâi la Liceul din Bicaz (din 1959), iar din 1970 la Liceul Energetic din Piatra-Neamţ, astăzi Colegiul Naţional de Informatică. În 1970 a ieşit la pensie, iar la 10 martie 2008 a fost înmormântat la Piatra-Neamţ. A fost una dintre personalităţile remarcabile ale matematicii nemţene.
Satul în care au crescut cei patru copii ai familiei Ţifui a fost Reţeşul, astăzi dispărut, intrat în cuveta lacului de acumulare Izvorul Muntelui. Părinţii au fost Gavril şi Ana, o familie de ţărani „mijlocaşi”. Tatăl, Gavril, a fost plutaş, soţia sa Ana se ocupa de copii şi gospodărie, dar a fost şi gestionară la restaurantul din centrul comunei. Ştefan a urmat clasele primare în satul natal, în Reţeş, gimnaziul la Răpciuni, apoi a mers la Piatra, la Liceul „Petru Rareş”. Sub influenţa lui Vasile, fratele său mai mare, urmează facultatea de matematică de la Institutul Pedagogic din Bacău şi îşi ia licenţa în anul 1964.
După terminarea cursurilor a activat la Şcoala din Ceahlău, Liceul Borca şi apoi la Şcoala Grinţieş, din 1972, până la pensionare.
Fără îndoială, una dintre cele mai mari realizări ale profesorului Ştefan Ţifui pe tărâm publicistic, ştiinţific şi didactic a fost „Gazeta Micilor Matematicieni”, publicaţie cu o lungă existenţă, cu o redacţie coordonată de la Grinţieş şi cu colaboratori din întreaga ţară. Meritul acestei reviste este cu atât mai mare cu cât cunoaşte o dezvoltare deosebită în anii cei mai grei ai perioadei ceauşiste, anii ’80. Cum a fost posibil acest lucru? Prin eforturi susţinute ale domnului profesor şi ale principalilor săi colaboratori: prof. Ion Radu, care începe să sprijine revista încă de când era profesor la Şcoala Ceahlău şi continuă această laborioasă activitate şi în calitate de profesor al unei prestigioase şcoli băcăuane; profesorii de pe Valea Bistriţei mijlocii Mihai Doroftei, Ion Andronic, Constantin Cotârgăşanu, Constantin Păvăleanu; profesorul braşovean Mihail Bencze, Vasile Ţifui, fratele său, profesor de matematică la Piatra-Neamţ, la fel ca profesorii Ion Diaconu şi Vasile Ţăruş, mai apoi Ionel Fota din Izbiceni-Olt, Lucian Tuţescu din Craiova, Constantin Dragomir din Valea Ursului, judeţul Argeş. Dar, fără îndoială, cel mai mare sprijin l-a avut de la cunoscutul matematician Constantin Ionescu-Ţiu de la Bucureşti – aşa cum o putem constata din paginile revistei, dar şi dintr-o bogată corespondenţă dintre cei doi doi profesori (au fost ani – precum 1984 şi 1985 – când schimbau câte patru-cinci scrisori lunar, la care se adăugau colete şi mandate poştale).
De mare prestigiu pentru activitatea ştiinţifică a domnului profesor Ştefan Ţifui a fost colaborarea cu revista „Gazeta Matematică”, o revistă ce în anul 2005 sărbătorea peste 100 de ani de existenţă neîntreruptă. În top 100 a celor care au contribuit semnificativ la realizarea acestei reviste, pe un deosebit loc 76 se află profesorul Ştefan Ţifui cu 99 de probleme propuse şi publicate aici. Un top dominat, bineînţeles, de profesorul C. Ionescu-Ţiu, un apropiat al celor doi matematicieni din familia Ţifui.
Dintre lucrările publicate amintim „Ghidul de matematică pentru clasa a VII-a”, „Matematică – teste pentru exerciţii de capacitate”, „Culegere de probleme pentru clasele IV-IX şi observaţii metodologice”, „Exerciţii şi probleme de aritmetică şi algebră”, „Calcul algebric – operaţii cu numere reale”, „Probleme pentru DMN – Dialoguri matematice nemţene” şi „Probleme pentru olimpiade şi concursuri”.
Dăruirea sa pentru activitatea matematică şi predarea acesteia elevilor din şcolile Ceahlău şi Grinţieş, iar prin lucrările publicate, tuturor copiilor iubitori ai ştiinţelor exacte, l-a făcut să înregistreze, de-a lungul anilor, unele performanţe la concursurile şi olimpiadele şcolare. Am avut bucuria să-mi văd împlinită munca în ale predării matematicii, prin rezultate obţinute de către elevii mei la concursuri şi olimpiade, dar şi prin faptul că mulţi dintre aceştia şi-au continuat pregătirea prin cursuri superioare, până la a deveni profesori, la rândul lor, a declarat profesorul Ştefan Ţifui care, scăpând o lacrimă, pe care a dorit cu tot dinadisul să şi-o ascundă, a adăugat: Mi-a plăcut matematica mai mult ca orice. Am în ţară colegi cu care am colaborat şi împreună cu care am scos diferite lucrări. Toate pentru a fi utile elevilor noştri iubitori de matematică. Mi-au plăcut copiii. N-am fost un profesor dur şi am încercat să-i apropii de matematică. Acum, îmi pare rău că-i părăsesc, dar asta este viaţa. Catedra de matematică pe care am păstorit-o peste 40 de ani o las unei foste eleve, care este, acum, o profesoară bună. Aşa că plec liniştit acasă, a spus profesorul Ştefan Ţifui la festivitatea prilejuită de ieşirea la pensie.
La 40 de zile de la moartea sa, parastasul a fost unul deosebit, cu o lansare de carte „in memoriam”, realizată prin contribuţia foştilor săi colegi şi elevi. Cartea a fost retipărită şi a fost oferită din nou, de data aceasta celor mici. Căci la Grinţieş se desfăşoară un concurs care îi poartă numele, cu două secţiuni: matematică şi fotbal, cele atât de mult iubite de domnul profesor.
Anul acesta, pe 29 mai, a treia ediţie a primit echipaje şi echipe din opt (8) şcoli, realizându-se o adevărată „punte peste munte” (chiar peste munţi!): Bicazul Ardelean, Pipirig, Borca, Ceahlău, Vânători, Grinţieş, Farcaşa, Poiana Teiului, Hangu. Încă o dovadă în plus că o viaţă închinată şcolii nu are cum să nu primească obolul de recunoştinţă.
La competiţia cifrelor, la matematică distractivă, la clasele III-IV au obţinut locul I, cu nota 9,30, echipajul „Muntenii” de la Ceahlău, cu nota 9,00, pe locul II s-au clasat gazdele care şi-au numit echipajul „Câştigătorii” din Grinţieş, iar pe locul al III-lea, cu nota 8,00 au fost „Formidabilii” de la Poiana Teiului.
La clasele V-VI, în confruntarea logicii şi-a cifrelor au ieşit câştigători ai locului I, cu 55 de puncte, echipajul „Speranţa” din Hangu. Pe locul II s-au clasat, la o diferenţă de 5 puncte, „Micile genii” de la Poiana Teiului, iar pe locul III, „Câştigătorii” din comuna Ceahlău.
Categoria claselor VII-VIII a fost câştigată de echipajul „Drumul Talienilor” de la Borca, pe locul II s-au clasat „Bombele” de la Farcaşa, iar pe locul III, „Telectualii” de la Bicazul Ardelean.
Câştigătorii locurilor I-III au primit diplome, trofee şi cărţi, toţi ceilalţi participanţi fiind răsplătiţi cu menţiuni constând în diplome şi cărţi despre istoria matematicii. Şi rezultatele nu s-au lăsat mult timp aşteptate, la finalul activităţii, a avut loc festivitatea de premiere la care au primit diplome, aplauze furtunoase şi cărţi toţi participanţii. La fotbal, premiul I a fost câştigat de echipa Liceului „Mihail Sadoveanu” din Borca, premiul al II-lea a revenit Şcolii Gimnaziale „Ioan Luca” din comuna Farcaşa. Pe locul III au fost fotbaliştii de la Şcoala Gimnazială „Iustin Pârvu” din Poiana Teiului, iar gazdelor de la Grinţieş le-a revenit locul al IV-lea.
Anul viitor, oraganizatorii aşteaptă o prezenţă la fel de numeroasă (au fost 220 de elevi), o concurenţă la fel de acerbă şi vreme la fel de frumoasă.
Daniel DIEACONU