PRO MEMORIA

GRIGORE BOTEZATU • 90 de ani de la naşterea folcloristului

Grigore Botezatu este o personalitate marcantă în domeniul cercetării culturii populare. Datorită Dumnealui, în mare parte, tezaurul folcloric existent în Basarabia şi în satele româneşti din Ucraina este cunoscut în multe ţări nu numai din Europa.

S-a născut la 14 ianuarie 1929 într-o familie de ţărani răzeşi din nordul Moldovei, s. Baraboi jud. Bălţi. În anul 1949 a absolvit şcoala medie din satul natal, iar în 1954 – Facultatea de Istorie şi Filologie (Secţia de limbă şi literatură numită atunci „moldovenească”) a Universităţii de Stat din Chişinău. După absolvire a fost angajat în calitate de cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie, Limbă şi Literatură al Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a Uniunii Sovietice. De atunci şi până astăzi, timp de 55 ani, Grigore Botezatu este prezent în activitatea de valorificare a bogatei şi variatei noastre creaţii populare.

Este diversă şi îndeletnicirea folcloristică a Dumnealui, unde putem distinge câteva aspecte: culegerea creaţiilor populare pe teren, publicarea lor, traducerea din folclorul literar al altor diferite etnii, studierea operelor artistice anonime.

De-a lungul zecilor de ani, pasionatul folclorist a fixat – pe numeroase pagini de hârtie sau pe kilometri de bandă magnetică – multe mii de texte populare orale, pe care le-a depozitat în Arhiva de Folclor a A. Ş. M., unde se păstrează materiale înregistrate începând cu anul postbelic 1945. Grigore Botezatu a cules creaţii etno-folclorice în majoritatea localităţilor din R. Moldova şi în sate româneşti (unele de acum deznaţionalizate) din Ucraina (reg. Odesa, Nicolaev, Chirovograd, Cernăuţi, nordul Maramureşului, numit astăzi Transcarpatia), din Rusia (ţin. Crasnodar) ş. a.

Grigore Botezatu s-a consacrat culegerii textelor de proză populară: poveşti, parabole, legende, snoave ş. a. Prima colecţie de poveşti populare a editat-o încă în 1955, la un an după absolvirea Universităţii, după care au urmat altele peste 40 la număr. 11 cărţi de folclor ale Dumnealui au fost traduse şi editate, în tiraje fabuloase, în multe limbi ale lumii: engleză, franceză, germană, spaniolă, japoneză, bulgară, slovacă, rusă, ucraineană, belorusă, georgiană ş. a. Pe de altă parte, distinsul nostru folclorist a transliterat în graiul românesc şi a editat la Chişinău peste 30 de culegeri folclorice ale diferitelor popoare. Pentru munca uimitoare de culegere şi publicare a nestematelor populare, a fost primit în Uniunea Scriitorilor în 1957.

Grigore Botezatu a luat parte activă la întocmirea, redactarea celor trei serii de culegeri folclorice ale românilor moldoveni: Creaţia populară moldovenească (16 volume); publicarea creaţiilor populare conform zonelor etno-folclorice (8 volume); Mărgăritare (15 culegeri). A contribuit la evaluarea moştenirii lucrărilor în sfera folcloristicii româneşti. A publicat articole despre preocupările etno-folcloristice ale lui D. Cantemir, I. Neculce, I. Creangă, M. Eminescu, A. Mateevici, T. Pamfile, P. Ştefănucă, Gh. V. Madan, T. Găluşcă.

Grigore Botezatu şi-a dat concursul la scrierea unor manuale pentru instituţiile de învăţământ superior şi cel mediu: Schiţe de folclor moldovenesc (1965), Creaţia populară (Curs teoretic de folclor românesc din Basarabia, Transnistria şi Bucovina) (1991) ş. a.

Cărţile lui G. Botezatu sunt o întreagă bibliotecă, utilă pentru mii de cititori din ţară şi de peste hotare.

Dr. hab. Nicolae BĂIEŞU,

Institutul de Filologie al A. Ş. M.