Întâlnirea din 24 aprilie 2026 a Clubului de lectură AutonOM s-a transformat într-un adevărat festin intelectual, graţie prezenţei invitatului special, Adrian Alui Gheorghe, cu care cititorii au răstălmăcit romanul său Urma, care merge pe ideea de a descrie o frântură din perioada comunistă.
Dacă vorbim despre cariera literară a lui Adrian Alui Gheorghe, aceasta este marcată de o serie de premii care îi confirmă constant relevanţa şi originalitatea. De-a lungul a peste patru decenii de activitate, scriitorul a fost recompensat atât pentru volume individuale, cât şi pentru întreaga sa contribuţie la literatura română. Unul dintre cele mai importante momente din parcursul său este Premiul Uniunii Scriitorilor din România obţinut în 2001, pentru volumul de poezie Îngerul căzut. În 2010, activitatea sa poetică este recunoscută la nivel internaţional prin Premiul „Balcanica”, ce subliniază deschiderea operei sale către teme universale şi capacitatea de a dialoga cu tradiţiile poetice ale regiunii balcanice. Un alt moment de vârf îl reprezintă Premiul Uniunii Scriitorilor din România din 2015, pentru romanul Laika, ce marchează o etapă de maturitate în proza sa, fiind apreciată pentru construcţia narativă, tensiunea psihologică şi modul în care explorează fragilitatea umană. În 2017, romanul Luna Zadar îi aduce Marele Premiu „Liviu Rebreanu” pentru Proză, confirmându-l ca prozator de prim-plan, criticii remarcând capacitatea autorului de a combina observaţia socială cu o dimensiune simbolică profundă, într-o scriitură densă şi rafinată.
Pe lângă premiile literare, Adrian Alui Gheorghe a primit şi distincţii oficiale ale statului român, între care Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2000) şi în grad de Ofiţer (2010), acordate pentru contribuţia sa constantă la cultura naţională. În anul 2023, primeşte Cununa de lauri la Turnirul de poezie de la Alanya (Turcia), o altă recunoaştere a prestigiului său poetic dincolo de graniţele ţării. Operele sale sunt traduse în franceză, engleză, chineză, rusă, sârbă, germană, italiană, cehă, suedeză, maghiară, albaneză, greacă etc.
Ne-am bucurat şi de prezenţa scriitorului Adrian G. Romila la Clubul de lectură, care, în dublă ipostază, de prieten apropiat şi de moderator al întâlnirii, a conturat cu fineţe o perspectivă amplă şi originală asupra contribuţiei pe care protagonistul o aduce literaturii române contemporane. Totodată, el a oferit o interpretare atentă şi pătrunzătoare a romanului Urma subliniind subtilităţile şi mizele sale literare. Adrian Alui Gheorghe este un scriitor cu o activitate prodigioasă, este unul dintre poeţii opzecişti importanţi ai literaturii române, care a debutat în anul 1985 cu volumul de poezii „Ceremonii insidioase”. De atunci şi până acum scrie, scrie, scrie – beletristică, publicistică literară, eseu, teatru, memorialistică –, organizează evenimente culturale, e un entertainer cultural de excepţie şi vocaţie iar dincolo de calitatea de scriitor multipremiat în ţară şi în străinătate e mereu omul potrivit la locul potrivit, care reuşeşte să facă dintr-un spaţiu neutru, unul foarte animat din punct de vedere cultural. „Urma” e un roman care a trezit vâlvă atunci când a apărut prima oară, a avut o grămadă de cronici, de lansări, a iscat discuţii, dezbateri – pentru simplul motiv că subiectul este unul foarte provocator, şi anume introducerea în poveste a perioadei de sfârşit a anilor 50 şi de început a anilor 60 –, acţiunea petrecându-se în noiembrie 1960 în închisoarea Aiud. Scriitorul propune aici un pariu riscant dar pe care l-a câştigat: acela de a trata cu umor una dintre perioadele cele mai întunecate din istoria noastră – au fost câteva dintre consideraţiile cu care Adrian G. Romila şi-a început expunerea.
Iată cum sintetizează prof. Mihaela Aparaschivei, coordonatoarea Clubului de lectură, conţinutul dialogurilor serii de vineri, 24 aprilie 2026: Discuţiile au vizat relaţia dintre literatură şi istorie, contribuţia cititorului la interpretarea personală a aspectelor inefabile, „urma” pe care romanul o lasă în noi după încheierea lecturii, motivaţia şi sursele utilizate în construcţia universului concentraţional de la Aiud, acumularea de detalii paradoxale care stârnesc amuzamentul în redarea galeriei de portrete, în special din categoria „caraliilor”, amprenta poetică în construirea scenelor care îl au ca protagonist pe Gurii Lovin, un iluzionist care derulează în propria minte un roman de familie, substitut al realităţii ce sucombă fiinţa umană. Dincolo de orice se înalţă crezul scriitorului că faptele literare îşi au esenţa lor magică ce nu trebuie sacrificată pe altarul logicului, al raţionamentului, că suntem suma evenimentelor istorice în care trăim şi este inseparabilă o abordare literară fără o contextualizare a momentului în care autorul său şi-a purtat sau îşi poartă fiinţa şi fără o contextualizare a momentului în care o scriere apare.
Spre finalul întâlnirii, Adrian Alui Gheorghe ne-a încântat cu un moment de lectură format din două proze scurte din volumul „Vinerea stacojie” şi un poem dintr-un volum recent apărut în ediţie română-engleză-chineză la Shanghai, la care s-a adăugat sesiunea de autografe.
Într-o lume care uită adesea să asculte, această întâlnire ne-a reamintit că lectura rămâne un spaţiu viu, în care oamenii se pot regăsi unii pe alţii. Am plecat cu sentimentul că literatura nu doar se citeşte, ci se trăieşte, iar prezenţa lui Adrian Alui Gheorghe a făcut acest adevăr mai limpede ca oricând.
Gianina BURUIANĂ